1,222 matches
-
Între oameni n-ar fi pizmă, traiul n-ar mai fi hidos, Cu Dumnezeu, mână de mână, ne-am plimba prin Paradis. Dacă, în seara de Crăciun, tu ții poarta încuiată, O să mă cațăr peste ea, ca să te colind în tindă. La căsuța cea săracă poarta-i veșnic descuiată; Mama, cu mine în brațe, la geam cântă o colindă. Referință Bibliografică: Mama, cu mine în brațe, la geam cântă o colindă / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul
MAMA, CU MINE ÎN BRAŢE, LA GEAM CÂNTĂ O COLINDĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mama_cu_mine_in_brate_la_geam_canta_o_colinda.html [Corola-blog/BlogPost/350973_a_352302]
-
-n cuie însuși La răscrucea de pe cruce Răstignindu-se în plânsu-și. (Radu Gyr) Eminescu este nume Pentru țară - România, Și-i durerea dusă-n lume, Lacrima, dorul, mânia... (Nichita Stănescu) Eminescu este grinda, Cifrul nației române, Iar noi piatra, casa, tinda, Colbul ce din noi rămâne... (Adrian Păunescu) * Neamul românesc prin dânsul, Sacrul drept la nepieire Și-l asigură, prin plânsul Doinei lui de rătăcire... (Mircea Eliade) Referință Bibliografică: Corifeii despre Eminescu - plăsmuiri lirice / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PLĂSMUIRI LIRICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1496986099.html [Corola-blog/BlogPost/379623_a_380952]
-
au rămas apele, însă noi ne dam mai departe, zilele fără să ne supunem. o umbră drum de praf sau drum de piatră oiște de car nețăsălată, se rup iar haturile toate încălțări de paie nețărmurate, se rupe iar în tinda o rază de la lună iar maica de pe laița e busuioc la grinda, copita-i bate în ușă, un cal din herghelie, o umbră, ce-i desculța și umblă prin cenușă, privește noaptea-i grie dar cine să mă aștepte, sunt
POEZII DE STEJAREL IONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_stejarel_ionescu_al_florin_tene_1378887602.html [Corola-blog/BlogPost/365999_a_367328]
-
în poemele zgârie-nori. Avea straie păstrate în inima porumbelului, singurele care-i învățaseră chipul și-l înconjuraseră cu un cerc de noblețe simplă - flacără permanentă în insula cu multe lacuri sparte în palma sa. Știam că-l pot găsi în tinda lunii, cu mâna streașină la ochi de parcă l-ar fi orbit setea acelor lacuri multicolore întinse pe umerii mei goi. - Hei, enigmaticule, l-am strigat, ai uitat să-mi împrumuți parola fulgerelor, aveam o temniță de verificat, mi-ai promis
CORTINA UNUI ACTOR ORB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cortina_unui_actor_orb_gina_zaharia_1326914326.html [Corola-blog/BlogPost/361283_a_362612]
-
adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive implicau ca un număr mai mare de locuitori să aibă învățătură de carte. Aceasta a dus la înființarea de școli particulare, la casa dascălului, în tinda bisericii, chilii, etc. Încă semnau ca dascăli la Rucăr în anii 1810-1811, Nițu Dușescu, Anastasie Vlădăoiu, Nițu Popa Nica, Stanciu la 1817, Neculae sin Ion Calu pe la 1823, Ion dascălu, etc. Înainte de anul 1838, când au luat ființă școlile publice
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
2014 Toate Articolele Autorului Tremolo În cânturi răsună În Elizeu, pe Lună, În zboruri, coruri, nouri, Junețe și trusouri. O lacrimă, un macrameu, Un ochi de lup , de zmeu, Natală amintire, Să-nșire, să deșire. Ghirlande, oglindă Din cer până-n tindă, Ce-i nemurirea, vise? Cadență, paraclise, Metalic bate gongul, Departe e Mekongul, Luceafăr fără rază, Decază. În palmă-mi crește floarea Atotbiruitoarea. Nu pot, prea tremur tare, Îmi spune Diavolu-n răzoare, Îi spun - hai scoală, vino, vino, In vino veritas
TREMOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1395208549.html [Corola-blog/BlogPost/347914_a_349243]
-
ciripește, liberă în astă lume, Peste vârf de rămurele până-n vale și ne-ncântă. Râul saltă, clocotește, topind ghețuri până-n vale, Apele își limpezește făcând cerului oglindă, Sălcioara înflorește chiar în faldurile sale... Glastre-nțelegând tot tâlcul par a-nmuguri în tindă, Iar de sus străbate cântul de cocori din lungă cale Spre țări calde-aduși de vântul ce pământul îl colindă. Referință Bibliografică: ANOTIMPURI / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1082, Anul III, 17 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
ANOTIMPURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Anotimpuri_marian_malciu_1387286380.html [Corola-blog/BlogPost/363472_a_364801]
-
încălzită, Iarna priveam la focul unui vis... Bătrânul meu cu tâmpla poleită Împarte mere dulci în paradis. Era sfătos și înțelept moșneagul, Cu sufletul ca pâinea aburindă, Mă mângâia și îmi spunea în șagă Că ȚARA trece pe la el prin tindă. E toamnă, iar... Mi-e tare dor de tine, Bunicul meu cu tâmple argintii, De mieii albi, de prispa cu Ilene, De mere dulci, de nea, de vremuri vii. Când primăvara vieții va surâde Pe alt tărâm, pe-aleile cu
BUNICUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1480186078.html [Corola-blog/BlogPost/379435_a_380764]
-
romantic Unde teii-și varsă floarea Într-un dans profund hieratic Răspândind în jur visarea. Luna-și scrie embargoul... Unde-o fi acum poetul? Enigmatic stă Copoul Pare-a tăinui ascetul. La bojdeucă, lampa-i stinsă, A plecat demult bădița, Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița. Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri, Aprind candela luminii Într-o lume de reziduuri. Sfărâmând în jur muțenii Plâns de clopote slăbite Cheamă oastea la vecernii, Of, ce vremuri răvășite... Tineri fără de
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
mai mult Iașul meu, oraș romanticUnde teii-și varsă floareaîntr-un dans profund hieraticRăspândind în jur visarea.Luna-și scrie embargoul...Unde-o fi acum poetul?Enigmatic stă CopoulPare-a tăinui ascetul.La bojdeucă, lampa-i stinsă,A plecat demult bădița,Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița.Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri,Aprind candela luminiiîntr-o lume de reziduuri.Sfărâmând în jur muțeniiPlâns de clopote slăbiteCheamă oastea la vecernii,Of, ce vremuri răvășite...Tineri fără de canoane... XIV. GRĂUNTE DE
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile pentru secerat, desfășurarea treieratului, scene de folclor local (bocete, blesteme, ghicitul, datul cu bobi) sau coptul porumbului și al dovleacului de copii la deal sau pe izlaz, fluieratul fetelor la poartă, ieșirea fetelor cu flăcăii în tindă,- toate acestea fapte au poezia lor în roman, petrecându-se într-o permanentă revărsare de energie. Unele pagini sunt adevărate imnuri închinate freumuseții pământului și anotimpurilor. În roman sunt integrate și scene din credințele populare despre Iele, niște arătări, de
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
acum, mai lătra încă, dar parcă nu mai era așa agitat și înrăit ca la început. Când urdarul se desfăcu și bulibașa Mihai scoase capul afară, soldatului i se păru că vede capul lui Hristos, așa cum era pe fresca din tinda bisericii din comuna sa natală, cu Isus răstignit pe Cruce. Lăietele îl recunoscu și ieși întins spre el. - Ce-i cu dumneata, boierule? Te-ai rătăcit? Intră în casă că ți-o fi frig ș-ai fi nedormit și ud
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
în: Ediția nr. 5 din 05 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Zdrobita, călcata în picioare, Zdrobita, călcata în picioare, Făcută una cu pământul - sare Ce și-a pierdut puterea... Lumină În care pâlpâie în loc de flacăra, doar vină. Legământ sfâșiat între tinda și-altar, De vameși lăcomi, cu vestmânt murdar, De fii risipitori, învățători și tineri bogați De robi necredincioși, cu talanți îngropați. Pui de năpârci, fugind de mânie, Ce în legământ au intrat, pentru Apa Vie, În pustiu, la Masă și
LEGAMANTUL SARII de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Legamantul_sarii.html [Corola-blog/BlogPost/344866_a_346195]
-
bisericești. Mi s-a spus că au fost furate în urma atâtor jafuri, iar ce a mai scăpat fuseseră duse la Muzeul Național. În această privință, merită menționată altă relatare a călătorului turc Evlia Celebi: „Poarta de apus care dă spre tinda bisericii...este o poartă ale cărei canaturi sunt lucrate în sidef curat, cu fire și solzi de argint și cu o frumoasă argintărie în relief, cu înflorituri negre...Este de necalculat prețul cădelnițelor împodobite cu pietre rare și fel de
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
de-adâncă, mută rugăminte./ Sunt ochii tăi adâncuri de iubire,/ Sunt iazuri fără fund de dăruire./ Dar să-i asemăn cu ceva nu pot,/ Că-n ochii tăi e, Maică, cerul tot./ Și-așa, deatunci, din clipele tihnite,/ De când în tinda casei liniștite/ Cu ochii tăi în mută rugăminte, / Tu te-nchinai cu foc de lacrimi sfinte,/ Către scump Fiul tău și Dumnezeu,/ De-atunci și-n veacuri te închini mereu.”( Monahia Teodosia -Zorica Lațcu, Ție, Doamne, îți voi cânta, Doxologia
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
ce-a fost se pierde în uitare Lăsând în urmă doar un gest durut... La capăt de-așternut veghează chipul Din poza-ngălbenită și tăcută Când șoaptele iubirii doar nisipul Clepsidrelor, încet le mai ascultă... Mai cântă trist un greiere în tindă Povestea unui simplu "a fost o dată" Iar nostalgia încet o să cuprindă Neprihanirea gândului deodată... Căci numai roza scutură-n grădină Petale lacrimi pentru tot ce-a fost Chemând uitarea peste noi să vină Ca-n alte visuri să găsim un
ÎN UMBRA CUVÂNTULUI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1473561656.html [Corola-blog/BlogPost/379578_a_380907]
-
Pe drumuri colbuite trec cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la " ferești ", Pe masă mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu și străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet de copil, I-alintă pe-ăi bătrâni c-o vorbă caldă, Țăranu-i ostenit... În așternut, Femeia lui l-așteaptă veșnic tandră. Târziu... Îngândurat dar liniștit... Cu-n Tatăl Nostru tainic și profund, ( Ca soarele spre-o
ŢĂRANUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1438450623.html [Corola-blog/BlogPost/371892_a_373221]
-
virtual al internetului. Oamenii erau sedentari, astfel că o călătorie de la sat la oraș și invers, se transforma într-un adevărat eveniment. Din această pricină, în satele ardelenești, s-a păstrat sintagma potrivit căreia, „Cine merge la Cluj, doarme în tindă”, adică pleacă la drum, cu noaptea în cap. Chiar și după dezvoltarea rețelelor de transport, bunicul respecta cu sfințenie acest „postulat”. Când rămânea la noi până a doua zi, la trenul de dimineață, se trezea pe la ora trei din noapte
LUMEA FĂRĂ „ADVANCED TECHNOLOGY” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1439526983.html [Corola-blog/BlogPost/373266_a_374595]
-
focul ațâță, Murmurând o rugăciune învățată de la buna, E târziu și-afară ninge, totul e lipsit de viață... Pe fereastra de la drum palidă pătrunde luna... Dar deodată latră câinii, vântul nu mai bate-n ramuri... Pași ușori se-aud în tindă parcă nici n-ating pământul... Speriat tresare pruncul și privește pe fereastra Care dă spre ulicioară... „ Nu-i nimic...doar bate vântul...” Se întoarce de la ușă tot gândindu-se la toate, Se așază pe pătucul care stă lipit de sobă
MINUNEA LUI MOȘ NICOLAE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1480452884.html [Corola-blog/BlogPost/372949_a_374278]
-
urcă bărbatul și pe la oi, stă mai mult cu tine, glumi vecinul ei, Ion Sfârlă.. -Oare crezi tu, Ioane, că eu nu m-am gândit? De asta mi-am făcut eu în astă vară o căsuță mai in spate, o tindă, o cameră, o cămară și-o bucătărioară, mă mut în ea și capul nu mă doare. Vor să mă vază, bine! Nu vor să mă vază, iar bine, fiecare cu aia mă-si. -Adică dacă, admit cazul, eu aș vrea
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile pentru secerat, desfășurarea treieratului, scene de folclor local (bocete, blesteme, ghicitul, datul cu bobi) sau coptul porumbului și al dovleacului de copii la deal sau pe izlaz, fluieratul fetelor la poartă, ieșirea fetelor cu flăcăii în tindă,- toate acestea fapte au poezia lor în roman, petrecându-se într-o permanentă revărsare de energie. Unele pagini sunt adevărate imnuri închinate freumuseții pământului și anotimpurilor. În roman sunt integrate și scene din credințele populare despre Iele, niște arătări, de
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
să spere Că-n noaptea magică din an, chiar și tristețea piere. Luminile clipesc pe rând și-n taină renăscută, În ochișori nevinovați, nedumerirea-i mută; Revarsă bradul din vecini durere șipotindă, Să fie darul de Crăciun doar viscolul din tindă? Privește spre conac, tăcut, și-o lacrimă-i îngheață, Căldura sfântă de Ajun i-o sparge-n flori de gheață. Înfometat, așa cum e, frustrarea îl doboară, Căci în conacul din vecini miroase-a scorțișoară. Lumini și umbre-i curg pe
E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1450693404.html [Corola-blog/BlogPost/377770_a_379099]
-
PE COJI DE CASTANE Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Pe unde-ți pășesc azi tăcerea și gândul Când plânge fereastra de ploaia mocnindă Când frunza se-nclină pe digul din tindă La mine în suflet când vii Când mi-e rândul Alunecă vorba pe coji de castane Și-n via cu lacrimi adoarme uscatul Trecutul brodează cu mintea înaltul În toamnă cuvântul reclamă frisoane Născut ești în jalea pământului toată Să
VORBĂ PE COJI DE CASTANE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1491646593.html [Corola-blog/BlogPost/372491_a_373820]
-
rigoarea ritmului, ci din rigoarea stării tale de atunci”. Și, într-o încheiere de căldură sufletească din partea fiicei artistei, Lioara Bradu, buchet de flori de suflet sunt cuvintele: „Mi-e dor de apa rece și dulce, băută pe nerăsuflate în tinda bunicilor. Mi-e dor de vorbele lor cu aromă de tei. Mi-e dor să întind mâna și să culeg struguri. Sau mere. Sau pere. Sau luceferi. Mi-e dor de Făt Frumos din vremea când eu eram Cosânzeană. Mi-
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
din 22 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de casa părintească, De trandafirul roz din glastră; Mi-e dor de iarba verde, deasă, De busuiocul din fereastră.. Mi-e dor de bunicuța blândă, Ce ne zâmbea duios din tindă; Mi-e dor și de vecinul Gică Și de motanul Arindică. Mi-e dor de mine.. cea de-atunci Ce mă plimbam ades’ prin lunci.. Mi-e dor de mama, tatăl meu, Și lor li-i dor de cântul meu
MI-E DOR... de ELENA CRISTINA RUSTI în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mi_e_dor_elena_cristina_rusti_1374479605.html [Corola-blog/BlogPost/364231_a_365560]