14,383 matches
-
ci și autoritatea și credibilitatea întregului fenomen. Faptul că simpozionul de sculptură este acum cunoscut în toată țara și în străinătate, că există deja liste de așteptare cu sculptorii care urmează să participe la edițiile viitoare, că prezența la Baia Mare tinde să devină un reper important în inventarul activității profesionale a artiștilor, este o realitate pe care Bochiș a știut să o creeze și să o întrețină cu un profesionalism remarcabil. Acestui simpozion, devenit în timp un adevărat model pentru sculptura
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
utilizarea descriptivă a figurilor de stil: metafora, comparația, oximoronul, metonimia, sinestezia (surprinzător de frecventă în secolul XX), cumulul figurativ, descrierea simbolică, suprasemnificarea. Extrem de interesantă este analiza strategiilor, a convențiilor și a inovațiilor prin care descrierea, în esență o pauză narativă, tinde să devină mai puțin artificială, să își justifice prezența în text sau pur și simplu să treacă neobservată; între aceste "trucaje de introducere", sînt amintite "pătrunderea în scenă a unui personaj (eventual chiar naratorul, în textele memorialistice), care intră pe
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
un timp discret în care chiar inima își joacă plină de pudoare/ ingratul rol al părăsitei/(...) am renunțat/ de atâtea ori să ating capătul/ Să renunț e forța mea" (Prăpastia cu ochi albaștri). De observat cum renunțările în ordine lumească tind să se suprapună cu cele în ordine poetică. Marginalitatea despre care vorbeam nu e, în Folfa, exclusiv socială, cu toate că numeroase versuri configurează și deplâng existența pe un fund obscur de ,mare ațipită", de ,baltă uscată", fundătură purtând numele ,orașului adormit
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
înfățișare. Pictura devine o formă necruțătoare de luptă , ea se naște dintr-o evidentă spaimă de vid, exuberanța devine simptomul unei mari angoase în fața încremenirii și a morții, iar pata de culoare se transformă într-un vehicul al vieții care tinde să se manifeste exploziv, ca singură alternativă la neant. Pictînd pînze mari, suprafețe care se substituie realului însuși, Dan Bota încearcă o reproiectare a lumii, o reconfigurare a acesteia printr-un scenariu aproape mistic - adică prin mîntuirea imaginii brute și
Expresivitatea contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11288_a_12613]
-
Alexandra Olivotto Săptămâna aceasta mi-am dedicat interesul filmelor oarecum istorice, mai exact, unora pur europene și unora hibridizate prin aport american. Am fost cam dezamăgită în privința primelor, tind să cred că rețeta cea bună e încorporată în ultimele. Afirmația se rezumă însă la peliculele văzute în intervalulul de timp precizat anterior. Nu știu dacă ați remarcat, dar, de ceva timp (eu una aș spune cam din anii '80
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
Tudorel Urian Între teatrul și proza lui Gabriel Diradurian aproape că nu există puncte comune. Ai putea crede că sînt scrise de autori diferiți. În vreme ce teatrul lasă impresia că tinde să se ridice spre zonele înalte ale reflecției filozofice, proza se menține mereu la nivelul banalului, al întâmplărilor mărunte, în imediata vecinătate a anecdotei. Mai mult decît atît, forțînd puțin lucrurile se poate spune că teatrul lui Gabriel Diradurian ar
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
care, bineînțeles că au dreptul să lupte pentru libertate și în aceste circumstanțe naționalismul poate apărea ca un liant social, cu anumite trăsături pozitive. Dar dacă supui naționalismul unei analize raționale, descoperi că este o ideologie de tip colectivist, care tinde să definească individul nu în funcție de propriile sale merite și de propria sa valoare, ci în mod fundamental, în funcție de apartenența sa la o colectivitate. Ca și cum, faptul de a se fi născut într-o anumită colectivitate ar putea fi un privilegiu sau
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
ale bucuriei, refractară la elemente străine de viziunile întunecate, neoexpresioniste ale autorului. Luate în sine, poemele sunt sincopate și sângerânde, secționate parcă de un bisturiu ce traversează anatomia umană și lirică. În succesiune, ele se prezintă însă ca bucăți ce tind să compună un întreg, repere ale unui construct imaginar dorit consistent și coerent. Imaginea și sensul lumii sunt sparte, dar reflexia lor pe suprafața de lac otrăvit a plachetei de versuri este mai unitară și, implicit, mai greu suportabilă. E
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
Tudorel Urian 1996-1997. Lumea se schimbă cu repeziciune. Pe măsură ce în Europa Centrală tinerele democrații tind să se consolideze, în țările occidentale nostalgia comunismului se manifestă în forme tot mai agresive și mai sofisticate. Discuțiile despre vinovăția pentru cele 100 de milioane de victime ale comunismului (apud Stéphane Courtois, Cartea neagră a comunismului) sînt amînate și
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
această casă. Ignorînd cu cinism legea și bunul simț, fostul procuror stalinist Ion Nistor s-a instalat confortabil în casa victimei sale și pare de neurnit. Încrederea Monicăi Lovinescu în posibilitatea justiției de a i se face dreptate ajunge să tindă spre zero, este tentată să abandoneze interminabila luptă de uzură, singura motivație pentru a-și continua demersurile este nevoia disperată de a-i face dreptate mamei sale, fie și după patruzeci de ani. În cele din urmă, demersul său este
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
actul receptării. Dispariția vreunui maestru al scrisului, între două episoade ale grupului ,Vacanța Mare" este un prilej pentru a constata cît de departe a ajuns ignoranța, inclusiv la nivelul responsabililor departamentelor culturale din mass-media. Pe fondul confuziei de valori care tinde să se instaureze în societatea românească, o carte precum cea publicată recent de Daniel Cristea-Enache este mai mult decît binevenită. Mircea Anghelescu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Nina Cassian, Gabriel Dimisianu, Ștefan Augustin Doinaș, George Gană, Gheorghe Grigurcu, Nicolae Manolescu, Mircea
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
sunt din nou închise și aparate militar. Autorul, în lumina analizei realizate de cercetătoarea americană W. Brown, examinează contradicția care se instaurează în regimurile democratice care, supuse unor ample mișcări de masă ce reclamă mai multe drepturi individuale și sociale, tind să-și însușească - înaintea marilor procese de mobilitate pe scara planetară - caracteristici tipice regimurilor autoritare. O viziune diferită asupra opoziției spațiale dintre Est și Vest se deschide cu articolele publicate de Gheoghe Ciascai, Gheorghe Văduva și Titel Iova. Cu toate că nu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cad toate la picioarele male... Va pup @Petre Fluerașu:Și cum ai sugera tu să-l “învățăm” pe primul ecologist ce e viața? asta nu înseamnă că nu sunt de acord cu mare parte din ce ai scris tu.dar tind să cred că ești în cealaltă extremă. “Argumentul e atat de subțire încât pare cules de pe Google [...]încălzirea globală e contestată în mai puțin de 1% dintre articolele publicate în revistele științifice în legătură cu schimbările climatice. ” recomand prostește “The Great Global
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
Gândul: se pare că trăim într-o societate la care modelele sunt niște proceses și nu exemple personale. Eu sunt fânul exemplelor personale căci sunt mult mai dinamice și încurajează la mai mult și sper la mai bine, în timp ce procesele tind să “get stuck în time”... Nu am prea înțeles distincția dintre “procese” și “exemple personale”. Poate vrei să ne detaliezi. Proces = o facultate care durează cel puțin trei ani, apoi un master, apoi un doctorat, etc Exemple personale = oameni care
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
și discutabila promovare a imaginii și intereselor voastre. Aveți vizibilitate media unii dintre voi TOCMAI pentru că sunteți gay, desi expunerea mai mult dăunează uneori. Inevitabil, alături de principiile strâmbe ale societății creionate de masoni, curentul gay și lesbi, alături de tembelizările mediatice, tind să ia amploare. Nu văd motive de mâhnire pentru voi. Basca faptul că se pregătește calea unui “ecologist” spre putere. Cu stima, Răzvan În loc de “gayy” (care s-ar putea scrie acceptabil gay-i), eu aș scrie depre “ggay”, calchiind o grafie
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
s-a luptat că Vadim. Si stiti când plecarea lui Bucurenci ar fi fost resemnare? Atunci cand n-am mai fi auzit de el decât printr-un colț al vreunui ziar, după episodul de aseară. Dar asta e departe de adevăr, tind să cred. Iar de ieșit în public.. să nu mai apară Bucurenci, ca să ce? Să-l văd pe Vadim și Becali? Ți-ai găsit acuma! Ca să nu mă întind la vorbe: 1. Toți ar fi trebuit să știe cine vine
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
aval, adică de la extracția materiilor prime și pînă la finalul de viață al produsului. Abordarea pe ciclul de viață pentru managementul ambiental al produsului infuzează “responsabilitate ecologică” în economia de piață. Perspectiva pe ciclul de viață a lumii artefactelor industriale tinde să devină parte din cultura postmodernă. Reprezentarea ontologica asupra unui produs, din această perspectivă, poartă numele de Analiză pe ciclul de viață (ACV), fiind reprezentarea interacțiunii om - natură. Alegeri (‚Choices’) prin judecați de valoare se fac în toate fazele executării
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
al africanilor. Personaje desprinse din caravana Magilor din Biblie." Mai puțin din istoria, plină de anecdote și de fantastic, a băuturii originare din Abissinia va găsi cititorul în carte. În schimb, notații ca cea de sus, într-o succesiune care tinde plăcut către cronică a efemerului. A sta în cafenea, cu singura ocupație de a iscodi din priviri, întotdeauna discret, și de a nota - e pentru autoare un stil de viață apropiat de cel al flâneur-ului. Trec prin carte nenumărate personaje
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
episodul căutării locului de ctitorie în binecunoscuta legendă a Mănăstirii Argeșului, sau cel în care Ștefan fixează altarul viitoarei Mănăstiri Putna vorbesc despre felul în care așezările monastice prelungesc predispozițiile simbolice ale unui loc, ale unei antecedente experiențe contemplative, vizionare. Tinde geografia simbolică să devină și una identitară: legenarul legat de Putna și Curtea de Argeș e unul care ridică țara la nivel mitic. Un model care pare să persiste pînă astăzi. îl descoperă autoarea în cele două studii de caz, cel al
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
suprarealist pînă-n vîrful unghiilor, autorul Copacu-lui-animal face uz de privilegiul stării de veghe, capabilă a adăuga impulsului inițial o "raționalizare" menită a-l exploata cît mai spornic, a-i oferi configurația convenabilă: Paradoxul acestei poezii stă tocmai în simbioza (ce tinde spre osmoză) dintre maxima libertate a dicteului automat care-i stă la bază și constrîngerile "treziei" ce-l controlează. Așa se face că cel mai necenzurat dintre discursuri e dublat de o conștiință critică sui generis, implicită cel mai adesea
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
subacvatica), rareori împinse la beatitudinea purităților declarate, dematerializate, mistice: "abstracțiunile abstracțiunile/ mă sorb într-un adînc mai adînc decît marea/ într-un înalt mai înalt decît/ concentricul joc din aurul ochilor domnului" (ibidem). În genere (indiciu de compromis temperamental), concretul tinde spre abstract și invers. Pentru prima ipostază e probanta această diafanizare organică, (prea) intens luminiscenta, care trimite la eresul, menționat de Blaga, al unui pămînt la începuturi străveziu cum apă: "Îmi acopeream față cu mîinile - erau transparente/ îmi acopeream ochii
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
infestarea (însămînțarea?) lucrurilor cu verbul poeticesc: "Șterge mai întîi, cu palma,/ praful stelar stîrnit de Taur,/ unghia taie în cretă apa și cerul,/ buricul degetului lasă un soare sterp./ Apoi cuvintele sale încep/ să vibreze în lucruri" (Anestezie /II/). Cuvintele tind a se substitui lucrurilor cum somptuoși paraziți ce le devoră miezul. E interesant de urmărit în acest tip de poezie raportul complex dintre "fondul" formalizat, totuși rezistent, și "forma" substanțializată, adică permeabilă la datele psihice. Dacă pe de o parte
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
născute în anii din urmă, la Cluj, se numesc Rodica". în privința originii numelui s-au formulat mai multe ipoteze. Christian Ionescu, în Mică enciclopedie onomastică (1975; recent reeditată), respinge ideea - într-adevăr improbabilă - a derivării din substantivul comun rodie, dar tinde să accepte legarea sa de Irodion, Irodia (din aceeași familie cu Irod, Irodiada). E explicația pe care a impus-o N.A.Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc (1963), în care Rodica e prezentat ca provenind din Irodica, hipocoristic de la Irodia; autorul
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
vorbitori, poate fi greșită, bazată pe o impresie etimologică falsă. La nivelul simțului lingvistic popular numele Rodica e perceput ca un corespondent feminin "cult", "citadin" al numelui masculin Radu (corespondentul cert, Rada, rămînînd marcat ca nume rural). în acest caz tind să cred că nu e vorba de o falsă etimologie, ci de o realitate. în inventarul de nume din documente vechi românești publicat de Aspazia și Cornel Reguș, Nume de femei în vechi acte istorice (sec. XIV-XVI), 1999, nu apare
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
asasinat cu sânge rece timișorenii aflați în zona cazărmii din Calea Lipovei? închisorile gem de nenorociți condamnați pentru c-au furat o pâine, dar asupra lor n-a pogorât clemența prezidențială. Oare de ce? Pentru că îi ajutăm pe cei cu care tindem să ne identificăm? Sau pentru că Ion Iliescu, galanton cum îl știm, îi răsplătește pe asasinii suficient de deștepți să nu fi declarat la proces mai multe decât era cazul? Oricum, între paharul cu lapte năstăsiot și mila iliesciană, România a
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]