982 matches
-
cenzor al libertății tale de exprimare, atunci când “riști” să te transformi într-un soi de portavoce, indiferent cărei generații îi aparții. Și francezii se chinuiau să deslușească dacă Napoleon a fost un geniu sau un criminal care a distrus floarea tinerimii și barbatimii franceze în campania din Rusia. Dar nu cred că l-ar muta niciunul din Domul Invalizilor, iar în fața mormântului Împăratului, chiar și cei mai aprigi critici, ar avea în suflet doar mândria că Napoleon a fost de-al
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
Precum grădinarul grijește ca pălămida să nu împiedece creșterea și dezvoltarea florilor, le udă în secetă, și le apără de viscole ca să nu piară ci să crească în frumuseți și nobleță, așa învățătorul îndepărtează toate datinile și faptele rele ale tinerimii, îi poleiază mintea și facultățile ei, ca să nu se ucidă spiritul, ci ca să se desfășure în puterile sale..." Generația pașoptistă a beneficiat față de Școala Ardeleană de o nouă modalitate de îndrumare și luminare a poporului: jurnalistica. Atanasie Marian Marienescu este
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
vederea. Din păcate, dicționarele noastre moderne, mai puțin atente la uz și lipsite de sprijinul citatelor ilustrative, nu înregistrează totdeauna asemenea valori. De altfel, conotația peiorativă e absentă la unele derivate vechi, care s-au impus într-un registru neutru (tinerime, preoțime), dar devine foarte evidentă la creațiile noi, mai ales la cele din limbajul colocvial. Dintre derivatele cu sufixul -ime cunoscute de toată lumea, unele lipsesc din DEX (1996): șefime, ștăbime, hoțime, avocățime. Prestigiul literaturii rămîne însă mare, așa că nu e
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
bazei de derivare (în DEX se indică în mod excepțional sensul depreciativ al cuvîntului burtăverzime, unde situația e similară, burtăverde fiind deja un termen peiorativ). Ca pentru majoritatea sufixelor, nu există o regulă de combinare, deci apar frecvente asimetrii lexicale: tinerime e foarte cunoscut, în vreme ce bătrînime e rar; de la unele nume de profesii se formează derivate în -ime (profesor - profesorime), de la altele (cum ar fi medic) - nu. Sufixul e interesant și pentru că unele dintre cuvintele formate cu ajutorul său au cunoscut în
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
latine. Tot Alexandru Roman împreună cu Iosif Hodoșiu, T. Cipariu, George Barițiu, compun Societatea Literară Română pentru cultura limbii, viitoarea Societate Academică din București (în 1866), după ce în 1851 același tânăr activ înființase la gimnaziul din Oradea Societatea de lectură a tinerimii române. Toate aceste momente pregătitoare, favorabile deschiderii unei catedre românești la nivel universitar, au condus la numirea în 20 decembrie 1862 a lui Alexandru Roman “ca profesor extraordionar al limbii și literaturii române la universitatea regească din Pesta”, pentru ca după
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
conștiințe. Catedra a devenit, în scurt timp, punctul de întâlniri spirituale între studenții români de la celelalte facultăți, Drept, Economie, Teologie, Filosofie, prin activitatea Societății de lectură și a unor programe culturale vestite în epocă, precum balurile anuale ori semestriale ale tinerimii române. Fostul elev al lui Alexandru Roman, la Oradea, și student în 1863 la Budapesta, Iosif Vulcan, în revista Familia evocă în câteva rânduri personalitatea marcantă a profesorului primei catedre, fie prin portrete în detaliu (în 1866, apoi în 1893
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
în ariditatea abstracției, promovează arta lui Marcel Iancu, a lui Victor Brauner sau a lui H. Maxy. Mai rezervat în intervalul 1920-1923, Vinea se implică mai mult începând cu 1924 în susținerea curentelor moderniste și avangardiste, culminând cu Manifestul către tinerime, celebrul articol-pledoarie publicat în Contimporanul. Polemizează indirect cu Iorga și cu adepții curentelor naționaliste/tradiționaliste în articolul din același an intitulat Tradiție și modernitate: „Primejdia artei noi constă, după cei mai vajnici naționaliști, în aceea că e fără subiect. În
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
palmei drepte). Motivul avea să reapară pentru a doua oară în 1912, odată cu marmura intitulată O muză. Și în același an, din nou, odată cu vestita Domnișoara Pogany, expusă după cum se știe în premieră absolută la București, în anul 1914, la “Tinerimea Artistică” (de acolo, rămânând nevândută, Brâncuși a dăruit-o soților Storck; astăzi ea se află undeva în afara granițelor României, într-un litigiu încă nesoluționat - în loc să fi fost firesc cumpărată la un preț modic). Încheind scurta noastră prezentare, trebuie să subliniem
Un bronz de Brâncuși complet necunoscut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13563_a_14888]
-
va putea familiariza și cu stilurile devoționale bhajan și qawwali, interpretate de grupul Nirmal Bhakti. Instrumentele muzicii clasice indiene îi vor încânta pe ascultători și în cadrul Galei Namaste India, spectacol susținut de Centrul Cultural Tansen la Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, vineri, 21 iunie, ora 19:30. Dansul indian, având o tradiție neîntreruptă de peste 2000 de ani, se bucură de un loc aparte în cadrul festivalului. Invităm publicul român să descopere frumusețea, eleganța și grația dansului clasic prin intermediul a două spectacole
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94326_a_95618]
-
unui Théo Van Doesburg, citit în franceză și chiar în românește, în texte unde “neoplasticianul” olandez de la “De Stijl” chema exemplul gramaticii stricte, mallarméene, în sprijinul noii austerități. Invocarea valorii “cuvântului nou și plin în sine” din Manifestul activist către tinerime al lui Ion Vinea de la “Contimporanul” (mai, 1924) nu era nici ea departe. Oricum, poziția tânărului autor român se arăta cutezătoare în acel moment și anticipa atitudini exprimate mai apoi de Ion Barbu. La “Integral”, “revista de sinteză modernă” care
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
Malaparte au devenit fasciști, iar Breton, Gherasim Luca și Aragon, comuniști. "Constructiviștii" și "integraliștii" români de la Contimporanul sau Punct vedeau lucrurile în același fel ca futuritușii și dadaiștii. Vinea prefera romanului reportajul și picturii, fotografia (la poezie, Manifestul activist către tinerime din 1924 nu se referă) iar Voronca pleda pentru mașinism, avion, locomotivă, cablogramă, ca și Sașa Pană în unu. Sub acest fard, se ascundea însă un obraz schimonosit de dispreț față de societatea burgheză și față de valorile ei. Atitudinea venea de
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
vârstele și convingerile politice, unii, poate, mari speranțe, pierduți apoi în neant, alții, afirmați în anii ce au urmat. Povestiți-ne, vă rog, despre ei, despre climatul acela, când pe front se petreceau grozăviile care se petrec în război, iar tinerimea intelectuală, "mobilizată pe loc", croia planuri de viitor. - Alături de marii clasici, ca să zic așa, pe care i-am auzit vorbind - Rebreanu despre Coșbuc, Sadoveanu despre Creangă, Arghezi despre Eminescu, Ionel Teodoresnu despre sine, cum a scris Medelenii, pe Arghezi l-
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
școala de ofițeri la Sibiu, dar, odată cu schimbarea regimului, este repatriat. În anii 1951-1952, urmează Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. Activitatea pedagogică va avea o reflectare semnificativă în ceea ce va face, profesional sau artistic. A fost redactor-șef la "Tinerimea Moldovei" (un echivalent probabil al "Scânteii tineretului" de la noi) și la revista satirică "Chipăruș" (un fel de "Urzica"). A debutat în 1955 cu un volum de versuri pentru copii și a mai publicat altele de același fel. Cu celelalte volume
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
surselor documentare cercetate până în prezent, sa petrecut la Lugoj, în 1904. Într-o cronică publicată în periodicul local „Drapelul”, IV, 149, 1904, 3, sunt detaliate aspecte de la o serată literar muzicală organizată în 18/31 decembrie 1904, sub egida Societății „Tinerimea Română” și a Societății Domnișoarelor (în prezența unui public „distins de dame, bărbați și tineri”), în „saletul” Casinei Române (localul Reuniunii Române de Lectură), unde, după un discurs de deschidere rostit de Valeriu Braniște („despre sociabilitate și însemnătatea ei pentru
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
de Medicină a Franței, iar în 1970, de Federația de medicină a sportului din Italia. Patriot înflăcărat si neobosit animator cultural in cadrul Societății Culturale ASTRA, Florian Ulmeanu reunește tineretul din comună și din împrejurimi creând o societate culturală intitulată “Tinerimea din Ulmeni și din jur”, înființând în mai multe sate, biblioteci și înzestrând cu material didatic demostrativ mai multe școli primare. În anul 1931, datorită intervenților făcute de către doctorul Florian Covaciu-Ulmeanu, Societatea ASTRA din Zalău,a construit monumentul poetului Petre
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
înzestrând cu material didatic demostrativ mai multe școli primare. În anul 1931, datorită intervenților făcute de către doctorul Florian Covaciu-Ulmeanu, Societatea ASTRA din Zalău,a construit monumentul poetului Petre Dulfu, la Tohat. În cadrul unei ședințe de mai mare amploare a Societății “Tinerimea”, ținută în anul 1933, s-a luat decizia construirii unui monument în centrul comunei, dedicat celor care s-au jertfit în timpul primului război mondial. Fără a avea sprijinul efectiv al autorităților, in anul 1933, Societatea “Tinerimea”construiește actualul Cămin Cultural
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
mare amploare a Societății “Tinerimea”, ținută în anul 1933, s-a luat decizia construirii unui monument în centrul comunei, dedicat celor care s-au jertfit în timpul primului război mondial. Fără a avea sprijinul efectiv al autorităților, in anul 1933, Societatea “Tinerimea”construiește actualul Cămin Cultural, cunoscut sub numele de “Casa Națională”, al cărui președinte a fost dr.Ion Covaciu. Legătura aproape indisolubilă a Societății Tinerimea cu Societatea ASTRA, s-a consolidat prin alegerea în anul 1936, ca președinte de onoare, a
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
jertfit în timpul primului război mondial. Fără a avea sprijinul efectiv al autorităților, in anul 1933, Societatea “Tinerimea”construiește actualul Cămin Cultural, cunoscut sub numele de “Casa Națională”, al cărui președinte a fost dr.Ion Covaciu. Legătura aproape indisolubilă a Societății Tinerimea cu Societatea ASTRA, s-a consolidat prin alegerea în anul 1936, ca președinte de onoare, a Elenei Pop de Băsești Hossu-Longin, neobosită activistă a societății ASTRA. Sub directa sa coordonare au fost organizate mai multe manifestări cultural-educative în centrul de
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
ce se pot afla într-însa". Râvna sa, memoria fenomenală, ușurința extraordinară în însușirea celor mai diverse limbi i-au conferit o aură legendară, inspirând opere literare și memorialistice. Odobescu descrie în culori vii manifestația de simpatie și respect a tinerimii studioase din Blaj față de marele învățat, iar Iorga, într-o evocare patetică, îl trece printre "eroii neamului".
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
se regăsesc grupate numele unor colaboratori iluștri, printre care T. Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, N. D. Cocea (de la care Ion Vinea preia în 1930 directoratul Faclei), dar și Paul Eluard sau Louis Aragon. După publicarea incendiarului Manifest activist către tinerime în 1924, prestigiul revistei crește, ea tutelînd și alte "organe ale mișcării moderniste": revistele 75 H.P. (cu Voronca la cîrmă) și Punct. Aici și acum se fac resimțite pe deplin accentele dadaiste, se pun bazele pictopoeziei "inventate de Victor Brauner
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
actor care nu mai joacă e doar o amintire. Și-l amintesc generațiile de spectatori trecute de maturitate, care au avut privilegiul să-l vadă, cândva, în Jurnalul unui nebun, spectacolul ce a făcut epopcă la Naționalul din Iași. Pentru tinerimea de azi, în schimb, el e doar un simplu nume. Absent de pe scenă, actorul de teatru nu mai există, iar evocările, oricât de calde și de expresive, n-au cum să-l învie. Știu că Dionisie Vitcu, fiindcă despre el
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
cea germană" (Mircea Streinul), ajunge la începutul anilor '30, în plină exuberanță și avânt tineresc, la o fervoare a căutării propriei identități. Adunându-se la Arboroasa, în 1932, pentru a sărbători Unirea din 1918, devenită "icoană" scumpă a spiritualității bucovinene, tinerimea literară, ce-și căuta deja de câțiva ani buni făgașul, nemulțumită de marginalizarea fățișă și constantă a provinciei de către centru și, de asemenea, de tipul de modernism aflat la mare căutare în epocă, coagulează pentru prima dată, în jurul energicului Mircea
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
născut la 23 octombrie 1905 în București într-o familie de evrei, purtând numele de Stark. După ce absolvă Liceul „Matei Basarab” (1924), pleacă la Paris unde își ia licența în Drept și Litere, după ce își făcuse debutul în revista „Glasul tinerimii”, cu versuri și schițe semnate Ionel Stark. La Paris face studii serioase de psihologie și sociologie, devenind, din toamna anului 1925, corespondentul de la Paris al ziarului „Politica”, în paralel cu munca în redacția ziarului parizian „Le Soir”. La sosirea în
Ionel Jianu, eseist by Mircea Popa () [Corola-journal/Memoirs/13512_a_14837]
-
prilejul reparațiilor la turnul bisericii), ca primul cor românesc țărănesc organizat pe patru voci. Data oficială de referință a înființării coralei chizătăiene de către preotul Trifu Șepețian este 1857. Timp de doi ani, în 1864 și 1865, la Budapesta activează Orchestra Tinerimii Universitare Române, din care face parte și violonistul Ioniță Șepețian. În repertoriu figurau opusuri complexe de Rossini, Haydn, dar și lucrări aparținând unor compozitori români bănățeni: Ioan Iancu și Ioniță Șepețian. Pe 13 februarie 1866, Corul din Chizătău, dirijat de
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
Rossini, Haydn, dar și lucrări aparținând unor compozitori români bănățeni: Ioan Iancu și Ioniță Șepețian. Pe 13 februarie 1866, Corul din Chizătău, dirijat de Trifu Șepețian, susține un concert la Timișoara, în Sala „Tigru“ din cartierul Cetate, în organizarea Societății „Tinerimea Română“. Ioan Slavici, pe-atunci elev la Liceul Piarist, va recita o poezie. Iar Sofia Vlad Rădulescu, nepoata de fiică a preotului chizătăian Nicolae Rădulescu și, mai târziu, mamă a lui Victor Vlad Delamarina, va avea o intervenție pianistică. În
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]