120 matches
-
-i lăsăm să-și vadă de viața lor. Curiozitatea ne-atrage, privim copiii sumar îmbrăcați, țigăncile cu fuste lungi și înflorate. Amintirea poveștilor în care copii neascultători au fost furați de țigani și transformați în cerșetori, ne înfioară. Țiganii spoiesc tingiri și ligheane, căldări din aramă și bat în ciocane tabla roșcată transformând-o în cazane. O nuntă pornește și satul s-adună - bat tobe și-n noapte clarinete răsună. Dansează țiganii acum lângă foc, că nopți ca aceea, le-aduce
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
să-i plătească, că „fata-i frumoasă și nouă ne place, am vrea puradeii cu ea să se joace”... Și speriată, mama-n brațe m-a luat... voi mergeți cu Domnul, n-am fată de dat... Îți dăm și-o tingire, și tot ce-ți dorești, ești tânără încă, poți mulți copii să crești.... Bunicul în curte apare, țigani-și iau desagii-n spinare și pleacă agale... De-atunci biata mamă n-a mai glumit - țiganii învățătoarei un fiu i-au
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
de capră, suflând printr-o țeavă în cărbuni, ca să fie mereu încinși. Nu departe, la un alt foc, pe o pirostrie mare, se pregătea cina care împrăștia un miros deosebit de plăcut. Într-o căldare imensă forfotea mămăliga, iar într-o tingire mare de aramă se prăjeau câteva bucățele de carne amestecate cu ceapă, mulți cartofi și alte legume. Mâncători erau destui, dar și vasul în care se pregătea era pe măsură. Seara veni repede. Vremea se mai răcorise. Înainte de a se
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495208302.html [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
în evidență prea mult prin viața lor nomadă, spiritul lor de libertate, viața lor în aer liber sau în corturile amenajate, acele locuințe portative mutate din loc în loc, atât de bine cunoscute. Ocupația lor fiind diferită, de la vânzarea florilor, spoirea tingirilor, ghicitul în palmă, cu ghiocul sau în cărți, furturile, mergând până la a fura diferiți copii punându-i să lucreze în folosul lor. Odată cu schimbarea orânduirii politice, egalizați în drepturi cu toți oamenii, se făceau eforturi uriașe, încercări de a-i
BERTHOLD ABERMAN by http://confluente.ro/articole/berthold_aberman/canal [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
în evidență prea mult prin viața lor nomadă, spiritul lor de libertate, viața lor în aer liber sau în corturile amenajate, acele locuințe portative mutate din loc în loc, atât de bine cunoscute. Ocupația lor fiind diferită, de la vânzarea florilor, spoirea tingirilor, ghicitul în palmă, cu ghiocul sau în cărți, furturile, mergând până la a fura diferiți copii punându-i să lucreze în folosul lor.Odată cu schimbarea orânduirii politice, egalizați în drepturi cu toți oamenii, se făceau eforturi uriașe, încercări de a-i
BERTHOLD ABERMAN by http://confluente.ro/articole/berthold_aberman/canal [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
un moment dat o matahală plină de table a căzut peste ea luându-i răsuflarea. Dar numai atât! După câteva minute, nedumerită, Silvia se mișcă puțin ca să nu moară sufocată, iar namila căzu pe podea cu un zgomot asemănător unor tingiri aruncate pe trotuar. Nu gemu și nici nu încercă să se ridice, mai ales că, așa cum a observat Silvia, înainte de a răcni, avea un topor înfipt în cap. În cameră se produse un taifun. Toată lumea scotea țipete pe diferite voci
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Acasa > Impact > Relatare > SPOI’TINGIRI, PRETINO! Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului Spoi’tingiri, pretino! Spoi’tingiri! Era preludiul apariției sale auzit de departe, clar cântat, răsunător... căci, cum se-nstăpânea Gustar, în zi luminoasă, devreme
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
Acasa > Impact > Relatare > SPOI’TINGIRI, PRETINO! Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului Spoi’tingiri, pretino! Spoi’tingiri! Era preludiul apariției sale auzit de departe, clar cântat, răsunător... căci, cum se-nstăpânea Gustar, în zi luminoasă, devreme, spoitoreasa bătea la poarta noastră din strada Viitor. Mama, de parcă ele s-ar fi vorbit, era sigur acasă
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
Acasa > Impact > Relatare > SPOI’TINGIRI, PRETINO! Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului Spoi’tingiri, pretino! Spoi’tingiri! Era preludiul apariției sale auzit de departe, clar cântat, răsunător... căci, cum se-nstăpânea Gustar, în zi luminoasă, devreme, spoitoreasa bătea la poarta noastră din strada Viitor. Mama, de parcă ele s-ar fi vorbit, era sigur acasă și repede, repede
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
vederii, erau, după ochii luminoși de cafea, a doua parte a ființei sale trimițând semne despre ea, despre meșteșugul ei. Înainte să se aștearnă lucrului, scotea din straiță o săpăligă miniaturală, făcea o adâncitură mică în pământ, cu diametrul unei tingiri. Mai apoi, cât ai zice pește, dintr-o mână de frunze uscate și câteva surcele de pe sub pometul curții, încropea un foc cât să-și încălzească vasul și bucățica de cositor. După ce isca izvor de căldură, își petrecea poalele pe sub picioarele
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
cald și îndulcit, cum primea ea de la Don’șoara. Părere să fi fost ori adevăr?! Toată copilăria mea de-aci încolo am primit din lingura Linei doctoria zviduitoare! Și totdeauna mi-a adus vindecarea, așa cum sortise spoitoarea! Referință Bibliografică: SPOI’TINGIRI, PRETINO! Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1591, Anul V, 10 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
luându-l felinar Să trecem peste margine afară. Voi ocărâ de-acolo, fără cosorog Acest pământ aidoma cu-o sferă Și voi scuipa pe mersul lui olog De brută prăbușită în holeră. Nu-i voi mai cere niciun dumicat, Nicio tingire doldora de varză Ci-a ferecat în foame și păcat Îl voi lăsa să urle și să arză. Târziu în veacuri, poate, rătăcit Voi reveni pe urme vechi, halucinat, Cu altă zestre iar de peticit Și fi-voi jaguar sau
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
ca să nu mă implic în vreo fatală poveste Matrimonială. Către seară, ajungem neapărat și La... Concordia. Pe drum, glasuri mai agitate ori mai calde se-ntretaie: Dați-o-ncolo! Ce, suntem La moși să-ți strigi oferta à la Spoi’tingiri, pretino?! Într-un final, îmi zic sotto voce zâmbind: C’est la rose... Și gălăgia devine covârșitoare... După o bere neagră, ne-albim gândurile și proiectăm, proiectăm...o altă Poveste, înghețând Ceasul și făurind mental un Interludiu spre o Involuție
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1442726859.html [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
Transilvania, Moldova și Muntenia. Cuvintele cu mai mare frecvență în vocabularul poetic al lui Beniuc sunt cele care se referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuțiuni pe care le-a
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Personalitati_uitate_de_ce_mihai_beniuc.html [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
tu mă sărutai, C-o mâna mă mângâiai, Cu alta cotrobăiai. Boarfo! Nu ți-am zis șucar Să bagi mâna-n buzunar? Cum putut-ai să te-nduri Să mă-nseli și să mă furi? C-am spoit un an tingiri Pe la fetele subțiri, Și-am trăit prin mahala Doar cu praz și ciulama, Ca să-ți cumpăr ție, ție Rochie de cununie, Să-ți fac degetu-nflorat C-o piatră de matostat. Și tu, uite cum te ții De cuvântul al dintâi
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu by http://revistaderecenzii.ro/marin-sorescu-ironistul-%c2%84singur-printre-poeti%c2%94-ion-r-popa-profesorul-ion-ionescu-a-scris-un-interesant-articol-despre-marin-sorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
în evidență prea mult prin viața lor nomadă, spiritul lor de libertate, viața lor în aer liber sau în corturile amenajate, acele locuințe portative mutate din loc în loc, atât de bine cunoscute. Ocupația lor fiind diferită, de la vânzarea florilor, spoirea tingirilor, ghicitul în palmă, cu ghiocul sau în cărți, furturile, mergând până la a fura diferiți copii punându-i să lucreze în folosul lor. Odată cu schimbarea orânduirii politice, egalizați în drepturi cu toți oamenii, se făceau eforturi uriașe, încercări de a-i
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
de zeama dulce și de praf își umple mereu teascul, pentru must, un fel de sirop ingrosat cu tarina: aci un alt vârtej de muște clocotește fără astâmpar; pe jos e noroi de struguri, de prune și de spălături de tingiri. Pe niște cotloane se prăjesc la tavă niște cârnați exalând un miros puternic de grasime arsă. Mai departe e zaanaua: miroase a hoit și sânge stătut în soare; scursorile de murdării strânse pe lângă drum îți întoarce sufletul. Aici, sub umbrare
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
toată Valea Ciofului era cuprinsă de un concert inedit. În șatră nimeni nu stătea degeaba, totul se mișca,. Țigăncile șatrei formau echipe de câte 3-4 persoane și începeau să umble pe la porțile gospodăriilor din sat. Ofereau spre vânzare așa zisele tingiri și cazane din tablă, fărașe, țesale și fel de fel de obiecte din tablă. Eu și alți copii din sat aveam datoria să ne păștem cârlanii pe acest teritoriu, acum ocupat vremelnic de șătrari., căci așa le spunea lumea din
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/None.html [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
Dând cu fard a câta oară Toate conturile se-cară Dar în orice buzunar Mărunțiș pentru-un pahar... Ploaie, cărămidă Ridurile ridă Fața lui de vânt și apă Față slută Și mioapă Vinovată de bancrută Este ultima și scapă Cratiță, tingire Haina pe omul subțire Se mulează după caracter Și se vede după fler Armonie, catifea Pielea lui și pielea mea Fiecare și-o îndură Într-o altă saramură; Atâta lobodă slobodă Dădu părimăvara la iveală Că după ce am cules-o
ORICE FES ARE UN ÎNŢELES de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Orice_fes_are_un_inteles_.html [Corola-blog/BlogPost/364590_a_365919]
-
Cine oare îl învățase pe generalisim aceste cuvinte? Că din mintea lui, era imposibil de bănuit că se putea naște așa ceva! Și ce crucișătoare, că toate erau de mult fărâme și le furau nomazii de prin parcurile tematice ca să facă tingiri din ele? Totuși, ei erau soldați, așa că, pe timp ce-și puneau întrebările fugeau spre astroportul militar. Singurul de altfel! Aici uimirea era gata-gata să-i sufoce. Astroportul era mai strălucitor ca niciodată și la cheu erau andocate cinci crucișătoare
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Scenariu_bine_documentat_mihai_batog_bujenita_1337098662.html [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
tu mă sărutai, C-o mână mă mângâiai, Cu alta cotrobăiai. Boarfo! Nu ți-am zis șucar Să bagi mâna-n buzunar? Cum putut-ai să te-nduri Să mă-nșeli și să mă furi? C-am spoit un an tingiri Pe la fețele subțiri, Și-am trăit prin mahala Doar cu praz și ciulama, Ca să-ți cumpăr ție, ție Rochie de cununie, Să-ți fac degetu-nflorat C-o piatră de matostat. Și tu, uite cum te țîi De cuvântul ăl dintâi
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_sorescu_ironistul_sin_ion_ionescu_bucovu_1384598369.html [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
un pixel, tu îmi dai, un altul - Ce mai avem, noi, oare, în comun? Decât naivitatea, și mutatul Dintr-un azil, în altul, mai nebun? Tu mi-ești departe, eu îți sunt departe - Și bate-n noi un suflet de tingiri ... Și ne-am născut din știință, și din carte... Păcat. Nu mai avem nici amintiri ... 23 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: HORA SINGURĂTĂȚII / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 388, Anul II, 23 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
HORA SINGURĂTĂŢII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Hora_singuratatii_jianu_liviu_1327306329.html [Corola-blog/BlogPost/360546_a_361875]
-
Dând cu fard a câta oară Toate conturile se-cară Dar în orice buzunar Mărunțiș pentru-un pahar... Ploaie, cărămidă Ridurile ridă Fața lui de vânt și apă Față slută Și mioapă Vinovată de bancrută Este ultima și scapă Cratiță, tingire Haina pe omul subțire Se mulează după caracter Și se vede după fler Armonie, catifea Pielea lui și pielea mea Fiecare și-o îndură Într-o altă saramură; Atâta lobodă slobodă Dădu părimăvara la iveală Că după ce am cules-o
ORICE FES ARE UN ÎNŢELES de ION UNTARU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Orice_fes_are_un_inteles.html [Corola-blog/BlogPost/359507_a_360836]
-
le mai furau câte o gâscă, o găină, mai dau iama prin grădini și culegeau fasolea și pătlăgelele de pe araci, castraveții și ardeii grași buni de cules, sătenii îi tolerau, sporind însă și grija pentru averea lor. Lăieții le spoiau tingirile, le cârpeau căldările, le reparau povernele și câte și mai câte treburi. Țuica se face și s-a făcut întotdeauna numai în cazane de aramă și acestea erau meșteșugite numai de nomazii căldărari. Când a trecut pe lângă șatră, s-a
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495547799.html [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
structurate în funcție de legăturile familiale, de profesii, de dialecte, de modul de viață sedentar sau nomad. Principalele grupuri sunt "ursarii" (dau spectacole cu urșii), "căldărarii" (confecționează și repară vase de aramă), "fierarii" (potcovarii), "crăstarii" (vânzătorii de cai), "spoitorii" (spoiesc tigăi și tingiri de bucătărie), "rudarii" (lucrători în lemn), "boldenii" (vânzători de flori), "argintarii" (bijutieri), "zlătarii" (extrag aurul din albiile râurilor) etc. Între grupuri există foarte importante diferențe lingvistice.
Țigani () [Corola-website/Science/297477_a_298806]