KorAP: Find »[drukola/base=tipaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 >

22 matches

Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553

cu necesitate cineva, care dorește să afle ceva. Și aici apare în mod necesar acel căruia-i revine misiunea să îndeplinească această necesitate, adică reporterului, jurnalistului”. Jurnaliștii realizează emisiuni, cicluri de materiale, campanii de presă etc., prin care conturează variate tipaje sociale și portrete de grup, acest lucru însă condiționează selectarea unui anumit mod de abordare, din variatele moduri existente la moment. În încercarea de a stabili o delimitare între specificitatea acestora, noi am identificat următoarele tipuri de abordări: psihofiziologică, conflictogenă

ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1444783155.html [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
Corola-website/Law/87085_a_87872

punerii în aplicare adecvate a acestor măsuri. Articolul 14 (1) Statele membre iau măsuri astfel încât în fiecare stat membru să se desemneze: (a) un laborator național care să dispună de instalații și de personal specializat pentru a realiza în permanență tipajul caracteristicilor antigenice și biologice ale virusului maladiei de Newcastle, precum și pentru a confirma rezultatele obținute de laboratoarele regionale de diagnosticare; (b) un laborator național care să verifice reactivii utilizați de laboratoarele regionale de diagnosticare; (c) un institut sau un laborator

jrc1935as1992 by Guvernul României (1992) [Corola-website/Law/87085_a_87872]
Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

în 3p (fig. 21.15) implicate în cancere de plămâni și în cancere renale, precum și în diferite cancere orale. Figura 21.15. Gene supresoare de tumori (GST) cu localizare posibilă în brațul scurt al cromozomului 3. În dreapta sunt prezentate rezultatele tipajului ADN din alte organe normale și ADN tumoral de la o serie de pacienți cu tumori orale rezultate prin utilizarea diferiților markeri precum D3S 1038. În gri se redă LOH, în negru păstrarea markerilor, iar zonele albe sunt noninformative, deoarece ele

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482

transcrise, dar expresia lor tisulară în cazul în care este realizată, este limitată. Topologia detaliată a locilor genici din regiunea CMH la om este redată în figura 8.17. Ereditatea alelelor HLA se poate evidenția prin serotipaj dar numai un tipaj ADN permite o stabilire exactă a înrudirilor de tip frate/soră pe baza identificării alelelor DR moștenite în cadrul unei familii (fig. 8.18). În figura 8.19 se redă ereditatea alelelor HLA într- o familie, stabilită prin tipaj serologic (A

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
numai un tipaj ADN permite o stabilire exactă a înrudirilor de tip frate/soră pe baza identificării alelelor DR moștenite în cadrul unei familii (fig. 8.18). În figura 8.19 se redă ereditatea alelelor HLA într- o familie, stabilită prin tipaj serologic (A) și prin tipaj ADN (B). Prezența a două alele DRB1*11 și a unei alele DRB1*13 sunt ușor de confundat, necesită o analiză de înaltă rezoluție. Totuși, un asemenea nivel de înaltă rezoluție nu este necesar, dacă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
o stabilire exactă a înrudirilor de tip frate/soră pe baza identificării alelelor DR moștenite în cadrul unei familii (fig. 8.18). În figura 8.19 se redă ereditatea alelelor HLA într- o familie, stabilită prin tipaj serologic (A) și prin tipaj ADN (B). Prezența a două alele DRB1*11 și a unei alele DRB1*13 sunt ușor de confundat, necesită o analiză de înaltă rezoluție. Totuși, un asemenea nivel de înaltă rezoluție nu este necesar, dacă părinții au exprimat alelele DRB1

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
Aceasta a constituit și fundamentarea științifică a asocierii cu anumite haplotipuri HLA a unor stări patologice autoimune sau, dimpotrivă, cu rezistența la anumite boli. Au fost și tentative de a se realiza corelații între condiția de sănătate a individului cu tipajul serologic HLA. 8.3. HISTOCOMPATIBILITATEA MATERNO-FETALĂ Starea de gestație implică dezvoltarea unuia sau a mai multor membri ai speciei în contact fiziologic intim cu genitorul matern, membru al aceleiași specii, care, de obicei, în populațiile panmictice, este histocompatibil. Fără modificarea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
riscului de respingere de transplant față de o boală a gazdei receptoare, deși, pentru moment, importanța împerecherii alelelor la alți loci genici nu este clară. Odată cu izolarea și identificarea genelor HLA, a devenit posibilă utilizarea tehnicilor de analiză a ADN în tipajul HLA printre care sunt: hibridizarea probei oligonucleotidice cu specificitate de secvență (SSOPH), reacția de polimerizare în lanț (PCR), analiza polimorfismelor de lungime a fragmentelor de restricție (RFLP), primarea cu specificitate de secvență (SSP), sistemul mutațional refractar alelic (ARMS), secvențierea ADN

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
calea SSCP, fie pe calea analizei heteroduplexului sunt complexe, dar totodată edificatoare asupra potrivirii alelelor HLA de la donor cu acelea de la receptor. Dar, identificarea în sine a alelelor specifice HLA existente la o anumită persoană este mult mai dificilă. Specificitatea tipajului HLA bazat pe analiza ADN este în mare măsură influențată de condițiile de reasociere a primerilor sintetici și a probelor utilizate pentru reasociere cu ADN denaturat. În condiții stringente de temperatură și concentrație salină, primerii și probele se vor asocia

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
la hibridizarea nespecifică a probelor (Gao și colab., 1990; Molkentin și colab., 1991; Allen și colab, 1994). Specificitatea poate fi însă monitorizată prin utilizarea unui ADN de referință care poartă alele HLA bine definite. Un aspect deosebit de important în realizarea tipajului HLA bazat pe analiza ADN este legat de luarea tuturor precauțiilor pentru evitarea contaminării probelor cu ADN anterior amplificat. De asemenea, matrița ADN ce urmează a fi copiată în procesul de amplificare prin PCR trebuie să fie de cea mai

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
operație de amplificare poate să eșueze. Calitatea matriței trebuie verificată cu atenție, în cadrul protocoalelor SSP. Societatea Americană pentru Histocompatibilitate și Imunogenetică publică regulat protocoale la zi pentru testarea HLA bazată pe analiza ADN. Nivelul de rezoluție obținut prin metodele de tipaj bazate pe analiza ADN este controlat după opțiunea experimentatorului și numărul de primeri și / sau al probelor utilizate în cadrul analizei, depinzând de scopul realizării tipajului cum ar fi realizarea registrului tipajului la scară mare a măduvei osoase sau realizarea unei

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
zi pentru testarea HLA bazată pe analiza ADN. Nivelul de rezoluție obținut prin metodele de tipaj bazate pe analiza ADN este controlat după opțiunea experimentatorului și numărul de primeri și / sau al probelor utilizate în cadrul analizei, depinzând de scopul realizării tipajului cum ar fi realizarea registrului tipajului la scară mare a măduvei osoase sau realizarea unei analize curente pentru stabilirea potrivirii donor-receptor, din cazul concret al efectuării unui transplant real de măduvă osoasă. Acest nivel de rezoluție ia în considerație numeroase

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
analiza ADN. Nivelul de rezoluție obținut prin metodele de tipaj bazate pe analiza ADN este controlat după opțiunea experimentatorului și numărul de primeri și / sau al probelor utilizate în cadrul analizei, depinzând de scopul realizării tipajului cum ar fi realizarea registrului tipajului la scară mare a măduvei osoase sau realizarea unei analize curente pentru stabilirea potrivirii donor-receptor, din cazul concret al efectuării unui transplant real de măduvă osoasă. Acest nivel de rezoluție ia în considerație numeroase alte elemente precum urgența și costurile

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
scară mare a măduvei osoase sau realizarea unei analize curente pentru stabilirea potrivirii donor-receptor, din cazul concret al efectuării unui transplant real de măduvă osoasă. Acest nivel de rezoluție ia în considerație numeroase alte elemente precum urgența și costurile realizării tipajului, expertiza laboratorului care execută tipajul etc. Bunăoară, tiparea HLA a unui rinichi donor cadaveric impune ca rezultatele să fie obținute în 3-6 h. Cele mai multe metode de tipare bazate pe analiza ADN pot fi aplicate eficient într-un asemenea interval de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
sau realizarea unei analize curente pentru stabilirea potrivirii donor-receptor, din cazul concret al efectuării unui transplant real de măduvă osoasă. Acest nivel de rezoluție ia în considerație numeroase alte elemente precum urgența și costurile realizării tipajului, expertiza laboratorului care execută tipajul etc. Bunăoară, tiparea HLA a unui rinichi donor cadaveric impune ca rezultatele să fie obținute în 3-6 h. Cele mai multe metode de tipare bazate pe analiza ADN pot fi aplicate eficient într-un asemenea interval de timp, cu prețul unui nivel

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
bazate pe analiza ADN pot fi aplicate eficient într-un asemenea interval de timp, cu prețul unui nivel de rezoluție limitat. Tipajul bazat pe analiza ADN de mai mică rezoluție (generic sau serologic) realizează un rezultat care aparent este similar tipajului serologic, așa cum rezultă din tabelul 12.1. Nivelul intermediar de rezoluție bazat pe analiza ADN îngustează incertitudinea prin indicarea mai exactă a unor alele ce ar putea fi purtate de individul testat (vezi în tabel DRB1*0402 sau DRB1*0414

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
procedura de identificare a alelelor HLA. În cadrul unei asemenea abordări este utilizat un set de primeri PCR pentru a se realiza amplificarea tuturor alelelor dintr-un anumit locus HLA. Utilizând un ansamblu de probe oligonucleotidice se pot obține rezultate de tipaj de rezoluție redusă sau intermediară. Pe baza acestor rezultate vor putea fi selectați primeri care asigură amplificarea doar a unui anumit subset de alele sau doar a uneia dintre cele două alele existente în locusul genic HLA al unui anumit

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
unui anumit subset de alele sau doar a uneia dintre cele două alele existente în locusul genic HLA al unui anumit individ. Un al doilea set de oligonucleotide poate fi utilizat în identificarea alelei prezente în materialul testat. Atât în tipajul serologic cât și în cel bazat pe analiza ADN pot apare erori, după cum pot apare discrepanțe în tipajul HLA generate de tehnica utilizată și de metodele aplicate. De aceea, tipajul HLA trebuie să fie realizat de oameni cu expertiză dovedită

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
al unui anumit individ. Un al doilea set de oligonucleotide poate fi utilizat în identificarea alelei prezente în materialul testat. Atât în tipajul serologic cât și în cel bazat pe analiza ADN pot apare erori, după cum pot apare discrepanțe în tipajul HLA generate de tehnica utilizată și de metodele aplicate. De aceea, tipajul HLA trebuie să fie realizat de oameni cu expertiză dovedită și certă în domeniu, atât din punct de vedere experimental, cât și din punct de vedere interpretativ. Sursele

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
utilizat în identificarea alelei prezente în materialul testat. Atât în tipajul serologic cât și în cel bazat pe analiza ADN pot apare erori, după cum pot apare discrepanțe în tipajul HLA generate de tehnica utilizată și de metodele aplicate. De aceea, tipajul HLA trebuie să fie realizat de oameni cu expertiză dovedită și certă în domeniu, atât din punct de vedere experimental, cât și din punct de vedere interpretativ. Sursele acestor discrepanțe sunt multiple și țin atât de nivelul tehnologiilor de laborator

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
expertiză dovedită și certă în domeniu, atât din punct de vedere experimental, cât și din punct de vedere interpretativ. Sursele acestor discrepanțe sunt multiple și țin atât de nivelul tehnologiilor de laborator, cât și de absența unor reactivi chimici necesari tipajului. De exemplu, până de curând a lipsit reactivul serologic pentru molecula codificată de alela DRB1*0103. Pe de altă parte, unele alele, precum DRB4*0101 nu se exprimă ca proteine de suprafață celulară, iar unele molecule precum DR 11 și

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
proteine de suprafață celulară, iar unele molecule precum DR 11 și DR 13 prezintă omologie de secvență astfel că definirea lor serologică depinde de aloantiserul utilizat. Moleculele DR 8 poartă determinanți serologici DR 52, iar regiunile genei DRB3 detectată prin tipaj ADN lipsesc din asemenea haplotipuri. Aloantiserurile utilizate în timpul HLA nu sunt standardizate, ceea ce înseamnă că pot apare diferențe mari între diferite laboratoare în definirea specificităților serologice. Capitolul 13 ASPECTE IMUNOGENETICE ÎN BOALA ALZHEIMER (AD) În cadrul bolii Alzheimer au loc atât

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]