290 matches
-
cercetat de proza românească, de până la ea. Pentru a caracteriza din unghi propriu literatura Hortensiei Papadat-Bengescu, pentru a defini "substanța nouă" a scrisului "marii europene", cum o numiseră participanții la discuția pe care i-o consacrase scriitoarei, în 1930, revista "Tiparnița literară", Eugenia Tudor-Anton găsește că este necesar să reexamineze opiniile exprimate anterior de critică și de unele să se delimiteze. Se delimitează astfel, printre altele, de opinia privitoare la "proustianismul" Hortensiei, opinie împărtășită de mulți. Ea o găsește lipsită de
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
al Asiei față de Occident. Propaganda cu democrația nu va mai rezista mult nici în America. Sistemul scoate fum negru pe țeava de eșapament, are scurgeri mari de ulei și are nevoie de reparații capitale. Într-o economie falsă, susținută de tiparnițele de dolari, S.U.A. nu prea mai produc mare lucru, tocmai de aceea trece prin cea mai profundă criză de politică internațională, economică și militară din toată istoria sa. Deși S.U.A. mai deține încă supremația militară în lume, echilibrul fragil între
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
altă dimensiune este lupta „preacuviosului” Iacov, cel care iubește mocnit misterele istoriei, descifrării cărora se dedică. El are inteligența să renunțe la măririle pământești pentru ca, retras la Putna, sacrificându-se memoriei lui Ștefan, să se pună în slujba faptelor minții, tiparnița, scrisul, cartea, pasiunea pentru meșteșugul său înnobilându-l. Din atitudinea lui se poate descifra ideea despre superioritatea acțiunii față de reverie. El este autorul moral și material al reînvierii lăcașului de la Putna, „să dea duh nou Putnei” în angrenarea cu toate
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
de rostul său de scriitor evocator, după cum personajele sale sunt pătrunse de responsabilitatea actelor lor. Personajele sale pozitive, cele descrise în alb strălucitor, ca monahul cărturar Vartolomeu Măzăreanu. Dar, iată și scăpărări stilistice: Prea Cuviosul Nectarie, în slujbă la orânduitorul tiparniței de la Rădăuți, „bătu metanie, atinse iarăși din vânt (n. n.), cu buzele mâna stăpânului și plecă.” Alexandru Lascarov-Moldovanu. Buga. Roman istoric. Cu o prefață de Liviu Franga. Ediție îngrijită de Dora Mezdrea. Editura Muzeul Literaturii Române, 2002.
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
acesta. Dar nu la nesfârșit. Or, pentru clica năstăsioto-iliesciană gongul retragerii fără torțe a bătut cu un prelung sunet lugubru. Dar dacă Năstase nu are acești bani? Dar dacă oamenii de la banca națională s-au opus punerii în funcție a tiparniței și umplerii instantanee a buzunarelor electoratului? Cum rămâne atunci cu promisiunile? Ce credibilitate mai poate avea un astfel de personaj, periculos nu doar pentru țară, dar și pentru propriul partid? Cum vor reacționa "greii" din PSD? Ce are de spus
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
că diplomatul, plecat din țară în cea mai mare parte a timpului, se afla în afara vieții literare - ceea ce era, cu siguranță, un mare dezavantaj. Pe deasupra, nu era afiliat nici unui grup. În presă debutase în 1930 cu textul Match nul, în "Tiparnița literară", iar în 1934, înainte de apariția volumului, Petru Comarnescu îi prefața entuziast câteva fragmente din Apunake în "Vremea", în acești termeni: "Romanul Apunake este o lucrare simbolică și humoristică în care viața cea mai banală este îmbrăcată în forme și
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
atât Dostoievski, cât și Unamuno au dreptate considerând romanul spaniol drept cea mai tristă carte ce s-a scris vreodată. Dar, spunem noi, și cea mai îndrăzneață, de o modernitate năucitoare, de n-ar fi să amintim decât de secvența tiparniței din Barcelona, vizitată de Don Quijote, unde tocmai se tipărea... A doua parte a ingeniosului hidalg don Quijote de la Mancha (e adevărat, falsul Quijote al lui Avellaneda). Jocul acesta baroc, de oglinzi puse față în față, te trimite cu gândul la
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
de a face cu fenomenul natural omonim, care apare exclusiv arc-en-ciel; și doar vara, după ploaie, niciodată iarna. Este de remarcat că preotul se bucura de oarecare faimă și înainte de acest eveniment ceresc, fiind autor de cărți bisericești lucrate în tiparniță proprie pe cheltuiala sa și a donatorilor evlavioși. A scris câteva lucrări de angelologie creștină, tema sa de doctorat fiind "asupra inefabilei și tainicei ființe a îngerilor". Pe de altă parte, părintele Dumitru era un acuzator avizat al derapajelor eretice
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
în gol al sclavului oriental în această amiază să nu avem amintiri să auzim ecoul aici unde nu mai este nimeni cu masca pe chip din libertatea refuzată n-a mai rămas decît spaimele din copilărie ascunse într-o veche tiparniță. împărțirea alcoolului e foarte bună băutura asta mult mai bună decît istoria literaturii române n-aș fi crezut după atîtea invocații miracolele au apărut mereu în alte locuri păsările se ridică altfel decît și-ar fi imaginat oricare dintre noi
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
ctitorită de Petru Șchiopu între anii 1582-1584, reînființată în 1996, are cinci monahii, care au și activități la atelierele de croitorie și broderie. La Mănăstirea Cetățuia, una dintre cele mai reușite opere de artă din Moldova, a funcționat o vestită tiparniță grecească unde s-au tipărit cărți pentru tot spațiul grecesc și găzduiește și acum o importantă colecție de artă. Mănăstirea Bucium este așezată într-un loc liniștit, ferit de zgomotul orașului, atrăgând astfel foarte mulți credincioși, aici aflându-se și
Agenda2004-7-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282078_a_283407]
-
se află într-o regiune de dealuri împădurite, cu o climă de cruțare, caracterizată prin ierni blânde (minus 3°C media temperaturii în ianuarie) și veri răcoroase (19°C media lunii iulie). Atestată încă din 1488, renumită prin mănăstirea în tiparnița căreia, pe vremea lui Matei Basarab, s-a tipărit primul text de legi în limba română - „Pravila de la Govora“ (1640) -, localitatea Govora este o stațiune relativ recentă, apele sale tămăduitoare fiind descoperite din întâmplare. În 1876, țăranul Gheorghe Ciurea sapă
Agenda2003-41-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281583_a_282912]
-
capul lui Mihai Viteazul Reședință a județului Dâmbovița, municipiul Târgoviște oferă o mare varietate de obiective turistice, cele mai multe fiind legate de trecutul istoric al orașului. Fostă capitală a Valahiei, Târgoviște a găzduit primii meșteri tipografi din Țara Românească, precum și renumita tiparniță a călugărului Macarie, ale căror vestigii sunt conservate în remarcabilul Muzeu al tiparului și al cărții vechi românești. Monument de arhitectură în stil neoromânesc, muzeul, unic în țară, a fost inaugurat în 1967 și prezintă istoria tiparului românesc de la 1508
Agenda2003-50-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281838_a_283167]
-
important îl constituie Casa Dosoftei, în incinta căruia se află în prezent Departamentul de Literatură Română Veche al Muzeului de Literatură Română. Acesta este și cel mai vechi monument laic, locul unde mitropolitul Dosoftei a instalat, în 1679, a doua tiparniță din Moldova. Ana-Maria Grad Tratament și odihnă l Stațiuni montane Cheia. Stațiunea se află între Vălenii de Munte și Săcele - Brașov (871 metri altitudine), la poalele Munților Ciucaș. Fiind înconjurată de păduri de brad, bioclimatul de la Cheia este puternic ozonat
Agenda2004-1-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281913_a_283242]
-
episod trecător. Când cuvântul scris nu este iubit... Faptul că astăzi există în Timișoara o sumedenie de tipografii este o dovadă limpede a faptului că Revoluția din decembrie 1989 a adus libertatea atât de mult dorită de bănățeni. Însă prima tiparniță din istoria acestor meleaguri a fost cu greu acceptată de stăpânii de atunci. Istoricii notează că (probabil) primul care a solicitat dreptul de a înființa la Timișoara o tipografie (cu litere chirilice) a fost, în 1746, Thomas Ebelhert. Dar cererea
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
semne că o hartă militară. Știa, în fiecare clipă, cîți quadrati au rămas, ce trebuie tăiat, care corp de litera se potrivește, unde se pun fotografiile și cum arată culoarea. El dădea bun de calandru și tot el decidea oprirea tiparniței, cînd i se părea că gazeta e prea neagră sau prea ștearsă. Istoria presei românești îi reține pe toți redactorii șefi, directorii sau colaboratorii importanți. Nu și pe secretarii generali de redacție. L-am căutat zadarnic pe Roger în Dicționarul
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
Se cade însă să pretindem consecvență și perseverență unei prințese?! „„ Al. Cistelecan 1 Perpessicius, Opere, VI, Mențiuni critice, Editura Minerva, București, 1973, p. 260. 2 A publicat un singur volum: Noi care nu simțim, de Lucia Alioth, născută Principesa Caradja, „Tiparnița”, Institut de Arte Grafice, București, / f.a./ (probabil 1933). 3 Nu știu dacă- i adevărat. Comarnescu zice că e „fiica savantului Karadja” - și atunci nu poate fi decît fiica lui Constantin Karadja; dar acesta s-a născut în 1889, nu putea
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
se învinețească și o să ne cadă câte-o unghie la fiecare “extragere”, da’ nu-i mare bai... După “3 în 1″ va urma, în sfârșit, “4 în 1″, care, pe lângă toate celelalte funcții, o va avea și pe-aia de tiparniță. O să aibă, adică, integrată o imprimantă cu care va tipări bani fără număr. Tot ce va trebui să facă fericitul posesor al cardului va fi să schimbe tonnerul din când în când.
Dai un ban, da’ bagi un PIN by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20837_a_22162]
-
vechiul centru din strada Ștefan cel Mare, deși, din complexul mânăstiresc mai rămăsese doar biserica și sala gotică, ultima transformată în muzeu. Acolo am aflat că din acel complex mai făcuseră parte: trapeza (sala de mese), casele egumenice, clopotnița și tiparnița, toate dispărute în timp. Când am privit-o din exterior, biserica m-a fascinat cu misterioasa ei broderie de piatră. Atunci am simțit că tocmai acele rafinate ornamentații, cu bogăția lor de forme, executate cu multă fantezie și precizie, dau
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
rândul lor, persoanele care au determinat acele evenimente istorice au avut destinele împletite cu destinul bisericii, destine influențate de faptele lor. În anul 1650, tătarii și cazacii au incendiat zidurile bisericii, poleite cu aur, au jefuit mânăstirea și au distrus tiparnița mitropolitului Varlaam. Această faptă nesăbuită a fost cauzată de o tulburătoare poveste de iubire. Domnița Ruxanda, fiica domnitorului Vasile Lupu, a fost deosebit de frumoasă, inteligentă, cultivată și bine educată de mama sa vitregă, circaziana Ecaterina. Amețise cu frumusețea ei mulți
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
rândul lor, persoanele care au determinat acele evenimente istorice au avut destinele împletite cu destinul bisericii, destine influențate de faptele lor.În anul 1650, tătarii și cazacii au incendiat zidurile bisericii, poleite cu aur, au jefuit mânăstirea și au distrus tiparnița mitropolitului Varlaam. Această faptă nesăbuită a fost cauzată de o tulburătoare poveste de iubire.Domnița Ruxanda, fiica domnitorului Vasile Lupu, a fost deosebit de frumoasă, inteligentă, cultivată și bine educată de mama sa vitregă, circaziana Ecaterina. Amețise cu frumusețea ei mulți
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Déca pământulu este neacoperitu și déca sufla venturi calde apoi se împlu cimitirele." După fiecare pagină de iulian și gregorian, cu pomenitele informații, într-o împărțire de-o eleganță și utilitate, pe minim de spațiu, care ar face invidioasă orice tiparniță de azi, urmează pagina pereche, de calendar popular. Obiceiuri bogate se-nșiră la fiecare întîi de lună. De întîi ianuar sînt datini avînd a face cu soarta, cu vederea viitorului în fel și fel de semne, fiindcă cerul e deschis
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
în ziar un serial despre Che Guevara, dar nu avea încă toate aprobările. Că „material” adusese suficient: broșuri și pliante turistice de la „oneteul” lor, vederi, chiar și două cărți. Dacă nu merge varianta aceasta, va scrie un roman alegoric, că „tiparniță” avem în municipiul nostru, și se știe că noi (pluralul modestiei și al solidarității cu strămoșii! - Lulu Chiracu), încă de la călugărul Paisie, ne-am ocupat pe aceste meleaguri cu scrisul, încât turcii, impresionați de intensa noastră activitate intelectuală, renunțau adesea
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
satirică. Alte încercări erau de aceeași factură, în proză stilul pamfletar fiindu-mi mai la îndemână, mereu tentat să fac haz de necaz. Numai că atunci acest gen literar nu era defel agreat, formele lui de manifestare ținând de periferia tiparniței noastre. În acest context, mi s-a părut mai onorabil să ucenicesc în atelierul dlui Rebreanu, fără să ajung niciodată calfă. Abia în ultimii ani, când m-am apropiat de sfârșitul ediției de Opere, mi-am îngăduit libertatea de a
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
să stau, ore în șir, să-mi imaginez coada de trecute vieți de doamne și domnițe care așteaptă, cuminți, în fața porții, cu manuscrisele în sacoșă și cu lacrimile în colțul ochilor; fiecare se înfioară și tremură ca frunza când aude tiparnița sortită să-i împrăștie suferințele spre cele patru puncte cardinale." Intuind că în spatele acestor note stă o plimbare la pas prin Târgul de Carte Gaudeamus și nefiindu-mi tocmai străină activitatea, adaug în listă încă opt titluri. Plus dovada olografă
Prin vulturi vântul viu vuia... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9988_a_11313]
-
fi apărut, acum, ca niște biete relicve istorice și nu ca niște știri în sensul tare al termenului. Și lucrurile nu se opresc aici. Dincolo de o complexă antologie a informației care pare să i se adreseze direct autorului, din toate tiparnițele lumii, Radu Cosașu realizează, prin Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață (numele complet al cărții ieșite pe piață de câteva zile) un jurnal exterior, întemeiat pe datele de apariție ale ziarelor, și simultan un roman-foileton în cea mai
Pururi tânăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9048_a_10373]