7 matches
-
a schimbat atitudinea, situație, de altfel, des întâlnită între îndrăgostiți, adică tipică: „ Toate aceste personaje sunt tipuri, nu individualități. Subiectivitatea din majoritatea compunerilor lui G. Coșbuc nu numai că este a personajului, în loc să fie a autorului, dar ea este una tipizanta în loc să fie individualizanta [...] Nu conteaza insul, ci specia, clasa sau genul din care el face parte [...] Numele li s-ar putea scrie cu majuscule: Ingenua, Cocheta, Mânioasa, Dușmancele, Glumețul etc." (N. Manolescu).
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
dintre scriitor și personajele sale. (b) p. 114 în completarea unor rezerve formulate în prefață, referitoare la posibilitățile criticii "biografice", aș menționa cîteva lucrări românești care - transformînd biografia în portret, adică în configurarea unui destin uman, înțeles nu în sensul tipizant al moraliștilor clasici, ci în sensul de cristalizare a unor fapte atît de viață cît si de operă într-o personalitate concretă, urmărită în istoria ei - aduc o profundă cunoaștere, dinăuntru, a scriitorului, și implicit a operei lui, revelîn-du-j unele
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
5 factori : orizontul spațial (în cazul românilor, celebrul "spațiu mioritic", analizat într-un volum separat), orizontul temporal, accentul axiologic (solidaritate sau nonsolidaritate cu cele două orizonturi), sensul mișcării înăuntrul lor (anabazie sau catabazic - înaintare sau retragere) și năzuința formativă (individual, tipizant, stihial). Viziunea lui Blaga, rod al meditației lirice, dar si emanație folclorică, este seducătoare și pînâ la un punct convingătoare, mai ales pentru spațiul cultural românesc, dar destul de arbitrară, pentru spațiile mai îndepărtate. Ea are, însă, aceeași doză de arbitrar
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
cu fraze P11 și se termină cu lunga frază P12. 3.2. Ritmul periodic al celui de al doilea paragraf P11 formează o perioadă ternară în care fiecare propoziție în parte este introdusă printr-un conector cu o puternică valoare tipizantă. "Dar"orientează enunțul în sensul unei perioade argumentative, în timp ce "și într-o zi" îl transformă într-o perioadă narativă. Borges scrie: "Acaso a este recuerdo siguieron otros, pero el indio no podía vivir entre paredes y un día fue a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
viciu a unei vechi aristocrații mai mult neromânești", Pantazi și Pașadia fiind "desfrînați fără trivialitate și nesățioși la spurcăciune fără a fi vulgari", măsura degradării lor rămînînd seniorială iar dezastrul măreț; în sinteză, I. L. Caragiale este încadrat în obiectiv, schematic, tipizant, clasic iar Mateiu în liric, rămuros, excepționist-romantic. Revenind la aspectele biografice, P. Constantinescu află aici o explicație a orgoliului matein tradus în particularitățile scrisului său: Dacă nu se justifică prin spița familiei, pornirea lui heraldistă nu este mai puțin serioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
scheme ce nu constituiau (nu susțineau) setul respectiv de resurse. În același sens, Berger și Luckmann consideră raporturile duale dintre instituții și interacțiune. Ei afirmă că realitatea vieții cotidiene se constituie În interacțiune. Această construcție rezultă În alcătuirea unor „scheme tipizante În funcție de care ceilalți sunt percepuți și «tratați» În Întâlnirile față În față” (1999:42). „Structura socială este suma acestor tipizări și a tiparelor recurente de interacțiune stabilite cu ajutorul acestora” (p. 45). Mai departe, Berger și Luckmann consideră că „orice activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
înaintare, de expansiune în orizont, sentimentul catabasic 32 echivalează cu o retragere din orizont, cu o etică a non-înfăptuirii iar sensul neutru ar fi echivalent cu rămânerea pe loc. Năzuința formativă, nisus formativus, cu cele trei tipuri ale sale -, individualizant, tipizant și stihial 33 este cel de-al treilea și cel mai vizibil factor care determină fenomenul stilului. Aceasta este "apetitul formei, nevoia invincibilă de a întipări tuturor lucrurilor [...] forme articulate în duhul unei stăruitoare consecvențe" (Blaga, 1965:87). "Lucrurile" pot
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]