1,440 matches
-
Volum omagial dedicat împlinirii a 300 de ani de la moartea marelui ierarh-cărturar, ctitor de cultură și spiritualitate românească. Antim Ivireanul este cel care a inițiat introducerea limbii române în cultul divin, fiind cunoscut, printre altele, pentru bogată sa activitate de tipograf, gravor, ilustrator și editor de carte. „Implicat profund în toate aspectele evoluției tiparului din Țară Românească, factor important al modelului propus de domnitorul Șerban Cantacuzino - si strălucit continuat de Constantin Brâncoveanu - pentru introducerea limbii române în oficierea serviciului liturgic, având
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
propus de domnitorul Șerban Cantacuzino - si strălucit continuat de Constantin Brâncoveanu - pentru introducerea limbii române în oficierea serviciului liturgic, având ca finalitate apărarea unității spirituale, culturale și de neam a poporului român, Antim Ivireanul nu a fost doar un iscusit tipograf care stăpânea toate secretele meșteșugului sau un ctitor și organizator de tipografii, ci, în egală măsură, si un remarcabil editor.” (fragment din Prefață lucrării) Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 - oră 11.00 (Standul ICR) Prezentare a Atelierelor de traducere organizate de
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
unor proverbe, o oarecare înțelepciune, ceva mai deosebit, de aceea Eminescu le subliniase cu plăcere, căutându-le chiar. Această deprindere, scria Stefanelli , o avusese și că elev gimnazist, la Cernăuți, unde scoteam o foaie așa zisă literară „Rândunica”: “ Eu eram tipograful, redactorul și expeditorul... Eminescu a început să publice diferite aforisme găsite prin cărțile răsfoite de el, între care și poezia„ Poetul”: Gânduri multe că furtună A cuprins o minte mare, Frământând că’n totdeauna Bozul lumii spre creiare etc. De pe
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
folclorist, publicist; Nicolae Mazilu, general de brigadă (rtg), scriitor, publicist; preoții C. Cârstea, Const. Mănescu și I. Marinescu; Marie-Janne Taloș Măluțeanu, prof. filolog, publicist; arhimandritul Veniamin (Valer) Micle de la Mânăstirea Bistrița, teolog, profesor, artist plastic, cercetător istoric, publicist, editor și tipograf, care are 60 de volume publicate; Nicolae Moga, teolog, cercetător istoric, scriitor, publicist; Marian Pătrașcu, cercetător, scriitor, publicist; Eugen Petrescu, editor, publicist; Emil Istocescu, filolog, critic și istoric literar, cercetător, publicist; Gheorghe Sporiș, artist fotograf, publicist, fratele mai mare al
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_mihai_sporis_la_60_ani.html [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
a manifestat precum un copil precoce, superdotat. Ea nu putea trece printr-o fază a inocenței, știut fiind că “părinții” săi aveau experiențe superioare în astfel de împliniri culturale. Dumnealor le-a trebuit în plus doar aportul procesatorilor tehnici, al tipografilor, al celor care modelează “ambalajul” produsului (felicitări autorului copertelor!), ca apoi opera/fondul urmând numai să umple forma. Și simbioza a fost fericită, atingând o culme remarcabilă în ultimii ani, spre a încununa deceniul aniversar. Și încă un stimul “pavlovian
BIBLIOPOLIS ... ŞI UN REFLEX CONDIŢIONAT (GÂND ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Bibliopolis_si_un_reflex_conditiona_gheorghe_parlea_1331661581.html [Corola-blog/BlogPost/348297_a_349626]
-
regească din Oradea, la 1885, până la pensionare, în 1900, anul când se retrage la Sibiu în casa Anei Brote, unde îl prinde “secera morții la 7/20 ianuarie 1915, “în chiliuța sa liniștită, dintr-o stradă laterală a Sibiului”, Str. Tipografilor, nr. 22. Își doarme somnul de veci în cimitirul din Dumbrava Sibiului, alături de soția sa Ana. Pe lângă obligațiile sale de magistrat, Atanasie Marian Marienescu a fost preocupat îndeaproape de literatură, folclor, etnografie, istorie, consacrându-se definitiv folclorului. Din scrisoarea sa
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
române vechi, de A. M. Marienescu. La 14 martie 1950 manuscrisele lui Atanasie Marian Marienescu erau donate Bibliotecii Mitropoliei din Sibiu de către colonelul Dumitru Stinghe, manuscrise primite de acesta din partea soacrei sale, fiica dr. Atanasie Marienescu din str. Livezii, nr. 22, (Tipografilor de azi), casa în care a locuit Marienescu. (Delia, fiica dr. A. M. Marienescu, unul din cei doi copii ai familiei Marienescu, a fost căsătorită cu dr. Lazăr Popovici, medic la Viena, iar după 1919 mutat la Sibiu. Astăzi e ziua
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
de ros, Că nu mai știi care-s golanii, Care-a fost sus, nu-l vezi pe jos, Ci-n vârful piremidei cocoțat; Ce-i trebuesc lui statui, E senator, e deputat... Și bani are destui. *Lenin, așa-l alintau tipografii de la „Casa Scânteii” Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: noneGLOSSĂ NOUĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 228, Anul I, 16 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NONEGLOSSĂ NOUĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Noneglossa_noua.html [Corola-blog/BlogPost/360749_a_362078]
-
Paul Cornea (n. 3 noiembrie 1924, București) este un istoric, critic și teoretician literar prestigios, care activează și acum la o vârstă venerabilă, conduce doctorate, îndrumă tineri cercetători, oferă interviuri pline de miez. . . Este fiul lui Leon Constantin Luca, maistru tipograf, și al Olgăi. A urmat liceul în București, la Liceul Evreiesc de Băieți „Cultura”, unde îl are profesor pe dramaturgul și eseistul Mihail Sebastian. Este licențiat în Litere și Filosofie al Universității din București în 1948, secția Sociologie. Devine doctor
ISTORICUL LITERAR PAUL CORNEA de BORIS MEHR în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_literar_paul_cornea_boris_mehr_1350883504.html [Corola-blog/BlogPost/359854_a_361183]
-
mai importantă este lucrarea Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I.D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile centre de cultură (Cozia, Govora, Bistrița, Horezu, Râmnic), cu meșterii tipografi, manuscrisele și cărțile ieșite din tiparnițele vâlcene, Antim Ivireanul, episcopul Damaschin, Chesarie de Râmnic, Grigore și Naum Râmniceanu fiind nume care au dat strălucire „școlii de la Râmnic". Cercetarea depășește cadrul local, interesând pe specialiști prin informația oferită, dar și marele
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
lui prin aceste locuri. Cercetarea din Toponomia Țării Loviștei (2001) se află la con �fluența istoriei cu lingvistica și etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetua �rea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române.Opera: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții în cărbune, București, 1985; Itinerare vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul „Alexandru Lahovari" (în colaborare), Râmnicu
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
tiparului într-un timp calificat ca record național. Niciodată, un ziar de tip clasic nu mai parcursese toate complicatele etape ale editării, de la culegerea materialelor până la pornirea rotativei, într-un timp atât de scurt. A fost meritul lor, al colegilor tipografi de la “Informația”, de a nu mai fi ținut cont de nimic din ceea ce îngrădea o asemenea operațiune. Și a mai fost ceva: “Libertatea” a fost primul ziar din acea jumătate de secol care a apărut - legal - fără nici o aprobare din partea
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
sportivilor dragi și talentați împrăștiați fără voia voastră prin toate colțurile lumii vă spunem: “TRICOLORI, VĂ AȘTEPTĂM ACASĂ!” Marian GHIOLDUȘ În aceste momente istorice, cînd întregul nostru atît de încercat popor trăiește zorii unei cu adevărat noi istorii, redactorii și tipografii, cu sufletele pline de fierbinte patriotism au hotârît ca, de astăzi, ziarul bucureștenilor să apară sub numele ,,Libertatea”, ziarul Capitalei eroice, așa cum este firesc așa cum am dorit-o întotdeauna. Trăiască România, trăiască libertatea! Redactorii noului ziar “Libertatea” saluta curajul, Inițiativa
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
aici? Nu există nicio mărturie în acest sens. Dar cu siguranță că istoria locului o spune. Domneștiul este locul prin care negustorii din Brașov își purtau mărfurile prin ținuturile Argeșului, Vâlcei și Piteștiului, pe unde se făcea legătura între meșterii tipografi din Sibiu, Rm. Vâlcea, Scheii Brașovului și Târgoviște. În pelerinajul său cu cărțile ascunse în desagi, Badea Cârțan, vestitul „Cioban cu cărți”, a poposit aici, împărțind lumină și îndrumând locuitorii acestor plaiuri: „Citiți-o și băgați de seamă ce scrie
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
din cărțile vechi ce luminează prin farmecul și importanța lor, viața zilnică a cititorilor: Antologhion (tipărit la Râmnicu Vâlcea, 1737); Mineiul lunii octombrie (tipărit în 1776 la Râmnicu Vâlcea de Ioan Constandin Mihailovici); Antologhion (tipărit în 1777 la București de tipograful Dimitrie Petrovici); Penticostar (tipărit în 1800, în timpul domniei lui Alexandru Constantin Muruz Vv, în tipografia Mitropoliei București); Viețile Sfinților (tipărită în 1807 în tipografia Mănăstirii Neamțului); Evanghelie ( tipărită în 1812 la tipografia Universității din Pesta, sub patronajul împăratului Austriei, Francisc
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Neamțului); Evanghelie ( tipărită în 1812 la tipografia Universității din Pesta, sub patronajul împăratului Austriei, Francisc I); Minei (tipărit în timpul împăratului Rusiei, Nicolai Pavlovici, după „Izvodul îndreptat” de episcopul Argeșului - Iosif, cu ajutorul mitropolitului Moldovei - Veniamin, în tipografia Mănăstiri Neamțului, în 1832, tipografi Isaiia și Inocențiu); Ceaslov (tipărit a doua oară în vremea lui Mihai Grigore Sturdza, cu cheltuiala mitropolitului Sucevei și Moldovei - Veniamin , la Mănăstirea Neamțului, în 1835, tipograf Isaiia); Didahii de Antim Ivireanu (tipărită din orânduirea mitropolitului Moldovei - Veniamin Costachi - în
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
episcopul Argeșului - Iosif, cu ajutorul mitropolitului Moldovei - Veniamin, în tipografia Mănăstiri Neamțului, în 1832, tipografi Isaiia și Inocențiu); Ceaslov (tipărit a doua oară în vremea lui Mihai Grigore Sturdza, cu cheltuiala mitropolitului Sucevei și Moldovei - Veniamin , la Mănăstirea Neamțului, în 1835, tipograf Isaiia); Didahii de Antim Ivireanu (tipărită din orânduirea mitropolitului Moldovei - Veniamin Costachi - în 1832); Cazanie (tipărită în limba română, la București în 1856); Octoih (tipărit în vremea lui Al. I. Cuza, cu osârdia episcopului Râmnicului, la Râmnic în 1865); Muzeul
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Vineri, 12 septembrie 2014, ora 15.00, la Institutul Francez din România din București, (Bd. Dacia nr. 77), în cadrul proiectului „Cele mai frumoase cărți din România”, specialiștii implicați în realizarea unei cărți (graficieni, ilustratori, fotografi, editori, tipografi) sunt invitați la o întâlnire (masterclass) cu Corinne Trovarelli, unul dintre profesioniștii recunoscuți și premiați din domeniul designului de carte din Franța, activitate organizată de către Asociația pentru Performanță și Cultură în parteneriat cu Institutul Francez din București. Masterclass-ul se desfășoară
Întâlnire cu Corinne Trovarelli despre „fabricația” de carte by http://uzp.org.ro/intalnire-cu-corinne-trovarelli-despre-fabricatia-de-carte/ [Corola-blog/BlogPost/93396_a_94688]
-
Poetul însuși pășește cu teamă pe treptele Cuvântului! Cu vipera durerii la șold, Marele Vrăjitor se ascunde în zilele nedormite, în pipa ocultismului și a melanholiei, cu sângele șiroind pe hainele-i mute, adunați deopotrivă: pietrarul și dogarul, cizmarul și tipograful, bancherul și căcănarul, îmblânzitorul de cobre și cinteza, fochistul și acarul din gara Balaci, și mierla ciufută, și primarul cel fălcos și fără maniere, toți cei ce au acces la brațul de turbă al vieții...” De mai bine de 40
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
prin mecanicul acceleratului care ajungea seară la Constantă. Zi de zi apoi, în fiecare dimineață pela ora 3, porneam prin orașpentru a pune afișele, pe care le-am lipit cu un amestec de aracet, apași făină(secret aflat de la amicul tipograf). Ieftin și eficient, mai ales cănu s-a aruncat nimic la canal. Cei din presămi-au făcut o bunăprezentare și, cu mici excepții, chiar m-au promovat mai mult decât îi obligă legea. Apoi,într-una din zile, am fost sunat
ALEGERILE TREC, ALESII SI OBICEIURILE RAMAN de TUDOR URLEA în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Alegerile_trec_alesii_si_obiceiurile_ra_tudor_urlea_1340014426.html [Corola-blog/BlogPost/357554_a_358883]
-
frământate și politic, apoi războaiele ș.a.m.d. În liniștea mănăstirilor se putea lucra, se putea scrie, se putea activa. - Și astăzi, monahul cărturar Veniamin Micle cu ce se ocupă? - În prezent, mă ocup în special de opera Ieromonahului Macarie tipograful, pentru că în anul 2008 s au împlinit 500 de ani de la apariția Octoihului în limba slavonă, apărut în Țara Românească. În urmă cu șapte ani, am scris o monografie intitulată Macarie ieromonahul, tipograf român. Din cercetările pe care le-am
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
ocup în special de opera Ieromonahului Macarie tipograful, pentru că în anul 2008 s au împlinit 500 de ani de la apariția Octoihului în limba slavonă, apărut în Țara Românească. În urmă cu șapte ani, am scris o monografie intitulată Macarie ieromonahul, tipograf român. Din cercetările pe care le-am efectuat, am ajuns la concluzia că Macarie tipograful din Țara Românească este de origine românească, nu este vorba de acel Macarie din Muntenegru, despre care cercetători sârbi au demonstrat că el a murit
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
500 de ani de la apariția Octoihului în limba slavonă, apărut în Țara Românească. În urmă cu șapte ani, am scris o monografie intitulată Macarie ieromonahul, tipograf român. Din cercetările pe care le-am efectuat, am ajuns la concluzia că Macarie tipograful din Țara Românească este de origine românească, nu este vorba de acel Macarie din Muntenegru, despre care cercetători sârbi au demonstrat că el a murit în mănăstirea în care se afla, la anul 1496, când Muntenegru a fost ocupat de
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
în care se afla, la anul 1496, când Muntenegru a fost ocupat de turci. Deci nu avea cum să aibă legătură cu Macarie Ieromonahul. Macarie din Țara Româ¬nească este de origine din Transilvania. În documentele medievale, apar mai mulți tipografi din Transilvania, care activau la Veneția. Printre ei, se găsea și unul Martinus Burciensis de Cseidino, adică Martin Bârsanul din Codlea. După ce a deprins arta tipografică la Veneția, a ajuns la Brno, iar acolo l-a cunoscut pe Schweipold Fiol
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
Transilvania, care activau la Veneția. Printre ei, se găsea și unul Martinus Burciensis de Cseidino, adică Martin Bârsanul din Codlea. După ce a deprins arta tipografică la Veneția, a ajuns la Brno, iar acolo l-a cunoscut pe Schweipold Fiol, un tipograf neamț care tipărea la Cracovia cărți ortodoxe în limba slavonă. Lucru foarte interesant, pe care nu l-a sesizat nici un cercetător: epilogul Liturghierului lui Macarie, apărut în anul 1508, este un prolog al lui Schweipold Fiol, o copie aproape identică
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]