2,401 matches
-
seară, doamnelor și domnilor, începem jurnalul din această seară cu o corespondență specială de la Iași. Mihai, ai legătură, spune-ne care e starea de spirit a oamenilor.” “Bună seară, Andreea, sincer îți spun, nu foarte bună: de la Nistru pan’ la Tisa, tot românul plânsu-mi-s-a...” “Mulțumesc, Mihai, îi dăm acum legătură la Rășinari lui Octavian, câteva zeci de ani mai tarziu. Tăvi, spune-ne, te rog, dacă așa stau lucrurile, într-adevăr și în nord-vestul țării.” “Bună seară, Andreea, ce să-ți
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
bucurie ieri seară, la Gala Femeia Anului, să pot sta alături de un numar de femei remarcabile, pe care le admir și le prețuiesc. Prințesa Marină Sturdza, Monica Macovei, Victoria Asanache, Wajiha Haris, Simona Miculescu, Bianca Brad, Liana Maria Vislan, Mihaela Tise, Iana Matei - aflați aici ce a făcut fiecare dintre aceste doamne pentru că societatea în care trăim să-și recapete o fărâma de bunătate și de demnitate. Lor le alătur firesc pe Leslie Hawke și pe Ruxandra Hurezeanu, alte două prezente
Faţa noastră cea de toate zilele by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82762_a_84087]
-
eu...mașină în fața și-n spate,dar nu asta contează. Eu mergeam (pe două roți) la Tabăra de Arte Preluca, am salutat în fugă colegii ecologiști și am blestemat vântul care bătea din față. Velorutia a început...de la Dunăre la Tisa :)) în loc să evoluez și să rămân pe 2 roți am involuat și am trecut la mașină ...
Baia Mare – Bucureşti pe două roţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82825_a_84150]
-
oamenii în suferință. Dar nu. Ea, societatea, urmărește că guvernarea să fie fără pată. Alo! Doar cei imaculați ar trebui să dea cu pietre. Drept urmare mie mi se rupe și de Norica și de societatea civilă. yup,dar chiar să tise rupă? ... pe bune, nepăsarea face posibile toate problemele pe care le înșiri mai sus E grav să începi un demers printr-un fals. Societatea civilă se pronunță împotriva numirii Noricai Nicolai la Justiție” este o propoziție neadevărata. Probabil ”Coaliția pentru
Spune-i NU Noricăi Nicolai! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82899_a_84224]
-
ceea ce spune seamănă uneori șocant de mult cu afirmațiile din România: la fundul grămezii, de la amănuntul că Transilvania a fost stăpînită întîi de Ungaria și apoi de Austro-Ungaria la politic incorecta formulare "Românii nu au obținut (s.n.)... teritoriul pînă la Tisa", dar "România primea (s.m.) atît Basarabia, cît și Transilvania și Bucovina" (în locul prezentării unirii ca voință a unor teritorii de-sine-stătătoare) sau la considerarea perioadei interbelice ca una în care "România înclina spre dreapta" (pînă și stînga românească, spune Boia, înclina
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
soldat cam prost, aș prefera să-mi fie smulsă limba decât să vin cu astfel de idei demente. Ca să nu pun la socoteală că Vadim le dă - pentru a nu știu câta oară - idei egalilor săi întru iraționalitate de dincolo de Tisa. Să fie o întâmplare că Vadim și-a rostit prostiile tocmai la Cluj, în capitala istorică a Transilvaniei? Dacă nici asta nu e o invitație directă adresată lui Csurka de-a cere și el un arbitraj privind Ardealul, înseamnă că
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
și pentru spiritul generos cu care ați făcut posibilă, prin aceste versuri, întoarcerea, fie și pentru o clipă doar, dovedindu-se însă prețioasă și fidelă, în timp. Ave, Nichita, Ave Gabriela, nimic nu s-a schimbat pe pământ ( Ioan Huțu, Tisa Nouă) * Poate că dacă ați face un foarte mic efort de voință și v-ați uita încă o dată la daruri, dacă ați reciti, în cheia tandreții de data aceasta, cu siguranță ați recunoaște tandrețea geamănă cu care vi s-au
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
și intrigi, strategii oportuniste, delațiuni. Nepotolitul Eminescu apare astfel ca unul din marii martiri ai neamului, iar finalul spectacolului, când poetul, într-un gest de supremă deznădejde, recită cu patos primele versuri din celebra sa Doină: "De la Nistru pân' la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a...", tocmai aceasta vrea să exprime: nevoia de ozonare a unor oameni încătușați spiritual și peste care se așterne, în forme tot mai rafinate, ideea tăcerii, a îngropării Adevărului. De aceea, ultima secvență a "versiunii scenice" după care
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
familia Tivadar, care, din comîndul lui Miciurin, ne-a dat cea mai bună palincă, veche de zece ani, maică, că Ion al nost n-a mai apucat să bea din ea, că nu i-au ajuns cîrciumile din Rona, Crăciunești, Tisa și Sighet, s-a dus pîna la Ieud de unde l-am adus într-un sac, și ne potoleam și noi setea pe încă un an, era bună și cea de la Mițu, cel care o aduna din uiumul pe care-l
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
zile la rînd, da, dar nici cea de la Echim sau Muste nu era de lepădat, las-o acolo, să fie, să nu trebuiască - și așa liniștea noastră semăna cu tihna dealurilor care coborau pe lîngă Iza și Mara direct în Tisa, iar de acolo secau birturile prin cele un milion de pîlnii mereu deschise, trase acolo de creionul de tîmplărie al lui Molotov, ca într-un muzeu închis din care ieșeau șoarecii din cizmele soldatului eliberator plecat să se răcorească în
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
cela din Săliște, Sta-ar, cum n-ar sta, doar printre ai săi, Dar nici mâna, baremi, nu poate s-o miște. Ion din neamul Iuga, boierescul neam, Ce avea hrisoave, cum el însuși zis-a, Hăt până departe, dincolo de Tisa, Acareturi, țarini, ctitorii cu hram. Casele pierdute, aburul din Peri, De pe o colină, mai în sus de Sighet, Le priveam noi, tineri, parcă era ieri, Țara de dincolo cu albastrul Lighet. Dobăieșu-n ceață, aer de pădure, Albele Biserici licărind în
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
face Ca vârtejul de vifor, ca ninsoarea aducătoare de pace. în dreptul Pomului Cerului, arborele neamului tău: Cetina Muntelui cu Murii ^Nalți Mă Tem Să Trec Eu din Haita Timoceană sunt și trec în Haita Tomitană Până la Cetine port creanga de tisă Pomul Muntelui, De pe Cheatră până-n Nori, Cetatea Tatei, Vincea-Tulus, Cetăți de Etate, Și prin toate fost-am Tatăl Cetățean al Locului cu numele său, Și de la Tumulul Băluța la promontoriul Moiseiului Toate colinele Lu Maris Ripicenius Lu Meandriu, Mândrul Lumii
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Sarma. șAnaitis,ț Sarmis ți-a dat numele la hierodula ca Venus, Mireasa Eroilor. Toți Să ne Ierte! Tu ai rămas Mirele Cosânzenei, zâna iertării, a dragostei, a înmulțirii Și-a roirii triburilor care încotro cu matca de Mare-Mamă De la Tisa, de la Iza, de la Simeria, Vincea și Tărtăria pe Murăș Până la Troia, Frigia, toată Geția și Moesia, Până-n Mikene și Makedonia toată și toată Etruria Fiii Zeului-Om Salmoxe Moxeius Moxe-Raiter, Cavalerul Străbun, Tu ești Mirele Miresei Cosânzeana în Cosiță Floare
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
unei Românii democratice, și doi, că actuala conducere a formațiunii este una prin excelență clientelară. În rest, să ne vedem cu toții în Europa! Mai ales acum, după ce ungurii din România au apucat să simtă gustul amar al trădării fraților de peste Tisa, în care-și puseseră mari speranțe. Or, la comportamentul duplicitar arătat în această perioadă, nu mă mir că posesorii de buletin maghiar nu au vrut cu nici un chip să aibă de-a face cu ei. Victoria nesperată a lui Traian
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
de Ion Scurtu, București, Institutul de arte grafice și editură Minerva, 1905; Poezii postume (ediție nouă), București, Ed. Minerva, 1905; Opere. Poesii, tomul I, ed. îngrijită de Constantin Botez, București, Ed. Cultura Națională, an de apariție nemenționat; De la Nistru până la Tisa, București, 1918; Poezii, ediție aleasă, București, Ed. Socec, col. "Biblioteca pentru toți", an de apariție nemenționat; Opere, ediție îngrijită de Gh. Adamescu, București, Ed. Cartea Românească, 1928; Povestind copiilor, București, Ed. Socec, 1928; Scrieri politice, comentate de D. Murărașu, Craiova
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
unde e mai bine apărat de umezeală și de lumină. Unde visul galeș al Floridei și-al ostroavelor Antile excelează și prin discreție. Iar problemele inflației te lasă rece. O inflație bine ținută în frâu deschide calea fiecărui locuitor dintre Tisa și Prut, cu ieșire la Marea Neagră, spre numărarea milioanelor, de la venitul minim la acela ce sfidează posibilitățile unui calculator de buzunar. Până când ne vom întoarce la acel leu greu ce nu ne va face mai bogați, dar se va manifesta
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
le numea cineva) în spledidele nostre piețe și măcelării din Carei, Marghita, Salonta sau Nădlac. Prilej de juisare intensă și de nostalgică aducere-aminte a vremurilor când, prin anii '60, generoasa piață alimentară din România era asaltată de vecinii de dincolo de Tisa. Atunci a fost vorba, într-adevăr, de o clară superioritate a industriei alimentare de la noi asupra aceleia a vecinilor din pusta panonică. Dar acum? Acum, semnificația vizitelor întru achiziție de ridichi, roșii, salam sau benzină nu o depășește pe aceea
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
Rugăciunea” care a devenit, până la urmă, „Ruga” următoare... RUGĂ Eminescu, tatăl nostru Pe Tine, nouă redă-ni-te! Sfințit este numele tău De plânsul atâtor fecioare... Facă-se voia ta Cât speranța în tine nu moare... Vie împărăția ta De la Tisa până la soare răsare Pâinea cea întru ființă Dospită de-atâtea lacrimi amare Dă-ne-o nouă astăzi Când plouă cu soare. Și iartă greșelile noastre Că și noi ne-om ierta unul pe altul... Doar Tu prea-înaltul Fii judecătorul faptelor
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
s-o ocupe toată!). Astfel, Eminescu îi evoca în „Doina” pe „străinii” care au trebuit să părăsească țările românești ocupate și să se retragă în 1918, făcând loc României. Evocând, la 1883, o țară românească situată „de la Nistru pân’ la Tisa”, Eminescu era un vizionar realist și nu utopic, fiindcă România anului 1918 urma să se întindă exact de la Nistru și până la Tisa! Viața avea să dovedească, după aproape o jumătate de secol, că „străinii” condamnați și criticați de Eminescu fuseseră
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
se retragă în 1918, făcând loc României. Evocând, la 1883, o țară românească situată „de la Nistru pân’ la Tisa”, Eminescu era un vizionar realist și nu utopic, fiindcă România anului 1918 urma să se întindă exact de la Nistru și până la Tisa! Viața avea să dovedească, după aproape o jumătate de secol, că „străinii” condamnați și criticați de Eminescu fuseseră condamnați și de istorie, de lume, de societate. La 1918, se împlinea de fapt ceea ce prevăzuse Eminescu, iar salvarea fusese tocmai Moldova
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
istoria românilor, falsificată grosolan de regimul comunist. Acolo mi-am dat deama că, înafară de Bucovina și Maramureș, Basarabia este una din cele mai curate zone din punct de vedere al românismului, atunci când ne referim la România de la Nistru până la Tisa. Tot acolo scriam : Mă preumblu printre semeni și mă simt mai bogat ca ei, deoarece port în suflet chipuri de basarabeni aleși, dar și întâmplări cu ei, ca pe niște icoane...”. O listă a acestor oameni e lungă, dar câteva
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
din păcate, nescrise și neștiute decât din rarele impresii cuprinse în marile cronici și documente așternute de puținele personalități străine, care, cu multă dreptate în suflet, nu se temeau să scrie despre acel neam ce ocupă teritoriul de la Nistru până la Tisa și spre nord ceva, și spre sud mai mult, si care întindea simbolică hora a sacrificiului propriu, pentru a stavili navală hoardelor sângeroase cu suflete crude de diavol. A strâns cu pasiune, cu grijă de părinte, cu grijă de apostol
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
putea veni oricând , sau ar trebui să vină , și din partea ONG-urilor. Având în vedere luciditatea ta că ong-ist care activează pe mediu poate ar merita o încercare. Mulțumesc, Dragoș! Am trimis articolul tău, tuturor prietenilor mei. Imaginile peștilor din Tisa -inca atât de tulburătoare!-, fac că orice apel la “dialog și prezentări de proiecte” să sune cinic. off și on topic: Bună, Dragoș! Ce părere ai de campania demarată de Greenpeace România cu privire la stoparea construcției de reactoare nucleare la Cernavoda
Roşia Montană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82654_a_83979]
-
cerși la sfinți și vraci Aspiră la reîntregire Popor român, popor viteaz Refuză ruga idolatra Ține visul unirii treaz Recheamă-ți oastea de la vatră Aprinde foc pe vârf de munte Nu contemplă cum curge Istrul Clădește peste Țară punte Că Tisa să unești cu Nistrul. Tulnicele în munți să sune Adună-ți ostenii sub armă Că steaua ta să nu apună Când vrea o putere infama. De la letopiseț citire Dorința ta spre cer să tune Românii vor reîntregire Uniți în crez
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
-a-ntări legământul Să purcedem calea dreapta Pentr-a ne-ntregi pământul Am pornit marșul unirii Peste munți, veniți cu noi, Actul drept al re-ntregirii Este-un crez pentru eroi Au pornit în marș magistru Steaguri păzite de astre De la Tisa pan’ la Nistru Roșii, galbene, albastre. Poartă steagul re-ntregirii Tinerii, urmași de daci, Țelul sfânt al reunirii Le va da viteaz cârmaci. Au pornit marșul unirii Ape clocotesc prin veac, Cântă imnul nemuririi Toți răzeșii lui Novac Au venit de la
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]