41 matches
-
se face rană într-un trup ce-și pune cruci să se răstignească să învie cînd din lumea asta-n alte lumi te duci și făcut să fiu lăsat în lume slobod cum se spune sau cînd nu om mai tist decît tristețea nu e și decît tristețea altu-l vru numele tău spus prin rugăciune-n altă rugăciune în altar slujit de doi îngeri care se fac sînge pe spinarea albă de cuțit de cuțit albit de sînge rece și de
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
Midil. Vând blană zibelin./ Schimb paloș vechiu arme albe nouă." (Mică publicitate) În sfârșit, se mai remarcă și caragializarea celebrei fabule cu "pelicanul sau babița" a lui Urmuz: "Cică niște șapte-opt/ Duceau lipsa de pașaport;/ Și-au rugat pe domnul tist/ Să le dea un plebicist./ Tistul nostru, la bulău,/ Juca baza, - că-i de rău/ Neștiind (căci, aristați,/ Nu văzuse ipistați)./ Candian! O, Candian!/ Strigă el acum un an -" etc. (Fabula rasă) Rezultă un hibrid literar, pe care Pavel Susară
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
vechiu arme albe nouă." (Mică publicitate) În sfârșit, se mai remarcă și caragializarea celebrei fabule cu "pelicanul sau babița" a lui Urmuz: "Cică niște șapte-opt/ Duceau lipsa de pașaport;/ Și-au rugat pe domnul tist/ Să le dea un plebicist./ Tistul nostru, la bulău,/ Juca baza, - că-i de rău/ Neștiind (căci, aristați,/ Nu văzuse ipistați)./ Candian! O, Candian!/ Strigă el acum un an -" etc. (Fabula rasă) Rezultă un hibrid literar, pe care Pavel Susară, specialist în rescrierea textului urmuzian, ar
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
damigeană cu „vitrion", fie un bidon de benzină pentru a-și teroriza amantul, poartă o haină de nurci și o vulpe pe cap, are obrazul descompus, un machiaj exagerat, e agitată și violentă. Talentatul Doru Anca în rolul Pampon, fostul tist de vardiști, cu o căciulă de bătăuș și o bâtă de baseball, construiește cu naturalețe rolul descuiatului la minte care înțelege rapid cum stau lucrurile și reușește să facă ordine în haosul general. Crăcănel (Radu Gheorghe) îl reeditează pe Charlot
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
episodic al basmului explorează cu rezultate excelente resursele comicului furnizat de lait motivul originar. Ne trezim în acest mod în plină reprezentație teatrală ai cărei protagoniști pe care par că îi interesează o savuroasă scenetă aparținând teatrului popular. Momentul apariției tistului de sergenți din Dealul Spirii sub fereastra la care Olga stătea singurică și ofta (căci, fiind într-o luni seara, ,,tocmai mersese unchiașul la vrăjitoriile lui unde se întâlnea cu alți spiriduși deai lui de vorbea cu duhurile’’!) și al
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
urmat de apariția inopinată a hirsuitului moșneag, se încheie printr-o scenă de mare haz: ,,da n-apucă să isprăvească vorbească, și s-aude o uruială grozavă la poartă și trosnitură strașnică în odaie și fata puf ! în lumânare și tistul hușt ! sub pat. Și-a intrat unchiașul în odaie cu o falcă-n cer și alta-n pământ, cu limba atârnând afară și bolborosind și duhnind flăcări pe gură ca ducă-se pe pustii locuri. Și odată strigă: −Olgo ! aicea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
semnalizează o cale în abordarea inter textului romantic, pe care mulți analiști au urmat-o. Un demers esențial pentru înțelegerea influenței și a acțiunii ei în opera eminesciană aparține lui Liviu Rusu. În capitolul " Perspectiva profunzimii în studiul influențelor", compara tistul analizează baza documentară a "vânătorii de surse" (identitatea sau asemănarea de texte, de subiecte, de idei, de imagini, de stil) și se întreabă: Oare influențele se exercită numai pe o dimensiune orizontală a vieții sufletești ? Oare nu cumva există și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în care persiflează durerea venerabilului părinte ("La Cîmpina își construi, tot prin inspirație spiritistă, un castel de care rîse subțire Caragiale" apreciază Călinescu) și un joc de cuvinte bazat pe efectele diferenței dintre omofonie și omografie: Sînt în Dealul Spirii tist! Fără deschidere asupra noilor experiențe ale poeziei simboliste, Caragiale îl atacă pe Macedonski pentru fumurile sale nobiliare (conte Geniadevsky), numindu-l Aamsky "un geniu cu picioarele strîmbe" sau pur și simplu Macabronsky autor al unei Balade simboliste macabre în care
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o pledoarie subânțeleasă pentru triumful muzicii sferelor; Paraphrasi (Parafraze) de Cristian Marina (Suedia), dedicată în 2007 ansamblului, mi s-a părut mai puțin reușită în privința corenței arhitecturii sonore, oarecum dezarticulată, din cauza diverselor elemente incompatibile unele cu altele. Doar măiestria instrumen- tiștilor din ”Archaeus” i-a conferit un oarecare sens!; Sul Arkhe (Pe corabie, arcă) a spaniolului José del Valle e compusă dintr-un puzzle de formule ritmice eterogene, aksace, care încearcă - pe spații mult prea extinse ca durată - să atingă...intangibilul
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
caselor, orașele, satele, peisajele, florile, copacii și tufișu‑ rile apar rar și cu o funcție simbolistică. Pe marginea icoanelor era permisă schema decorativă a monahiei, care deseori prezenta o viziune ideală a lumii, nu omul real, ci ideal după cum ar‑ tistul și‑l imagina. Mai mult, icoana făcea parte din liturgie și era obiect de cult; primau imaginile înaltelor stări morale nu stările pasionale emotive oricât de profunde ar fi fost99. Unul dintre cei mai profunzi cercetători ai icoanei ruse, Alpatov
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de jur ‑împrejur erau reprezentate scene variate din viața lor. Acest tip de icoană de inspirație bizantină a avut o răspândire evidentă în Italia, mai ales în Toscana, dar și în Rusia și în țările balcanice. Aceasta, pentru că plăcea ar‑ tiștilor, deoarece în acele scene de contur puteau evada din tipologiile rigi‑ de, schematice și deci, puteau reprezenta subiectul în episoade diferite după anumite idei care nu erau întotdeauna recunoscute de Biserică, aplicând propria fantezie artistică. În a doua jumătate a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
evoluția stemelor unui stat, profundă cu care cei din vechime își considerau înrudirea lor cu totemul. În acest sens, arta primitivă, deși determinată de o schemă dată, lasă destulă libertate artistului ca să‑și manifeste talentul. Măiestria tehnică a unor ar‑ tiști băștinași este cu adevărat extraordinară. N‑ar trebui niciodată să uităm, vorbind de arta primitivă, că această sintagmă nu implică faptul că artiștii au doar o cunoaștere primitivă a artei lor. Multe triburi băștinașe au ajuns la o abilitate surprinzătoare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de zei sau sunt scrise nume de ctitori, de domni etc. 2.6. Francesco Mazzola (1503‑1540) Pseudonimul său Parmigianino, face referire la locul de origine, orașul Parma din provincia Emilia. Fiul unui pictor, provenea dintr‑o familie de ar‑ tiști și s‑a dovedit un artist precoce. La începutul carierei sale a fost influențat de Correggio care lucrase de asemenea la Parma. La Roma, Raffaelo a deve‑ nit marele său model cu care, conform mărturiilor contemporanilor semăna fizic. A fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
italian care a lucrat la curtea lui Lorenzo de’ Medici din Florența. Printre elevii lui se numără Leonardo da Vinci, Pietro Perugino și Lorenzo di Credi, dar l‑a influențat și pe Michelangelo. El a lucrat în stilul renas‑ cen tist timpuriu din Florența. vremea respectivă. Acesta i‑a încredințat spre executare la Veneția monumentul lui Bartolomeo Colleoni, general care s‑a remarcat prin operele sale de caritate. Artistul continuând tradiția lui Donatello, a studiat cu minuțiozitate anatomia calului și cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
că o să voteze Cel care e un mărunt trișor e tolerat, dovadă faptul că, deși e cunoscut ca atare și e poreclit Conțina cu 5 Fanți („Îl cheamă Iancu Pampon; i mai zice și «Conțina cu 5 Fanți»; a fost tist de vardiști de noapte la Ploiești acuma face pe jucătorul de cărți...”, Îi schițează o biografie sui generis Crăcănel, hotărât să se răzbune, după ce i-a aflat identitatea, pe cel care l-a pălmuit), Pampon recurge nestingherit la același merchez
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
caselor, orașele, satele, peisajele, florile, copacii și tufișu‑ rile apar rar și cu o funcție simbolistică. Pe marginea icoanelor era permisă schema decorativă a monahiei, care deseori prezenta o viziune ideală a lumii, nu omul real, ci ideal după cum ar‑ tistul și‑l imagina. Mai mult, icoana făcea parte din liturgie și era obiect de 98 C. de lotto, o.c., 8. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 50 cult; primau imaginile înaltelor stări morale nu stările pasionale emotive oricât
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de jur ‑împrejur erau reprezentate scene variate din viața lor. Acest tip de icoană de inspirație bizantină a avut o răspândire evidentă în Italia, mai ales în Toscana, dar și în Rusia și în țările balcanice. Aceasta, pentru că plăcea ar‑ tiștilor, deoarece în acele scene de contur puteau evada din tipologiile rigi‑ de, schematice și deci, puteau reprezenta subiectul în episoade diferite după anumite idei care nu erau întotdeauna recunoscute de Biserică, aplicând propria fantezie artistică. În a doua jumătate a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
aSuPra renașTerii... 57 profundă cu care cei din vechime își considerau înrudirea lor cu totemul 7. În acest sens, arta primitivă, deși determinată de o schemă dată, lasă destulă libertate artistului ca să‑și manifeste talentul. Măiestria tehnică a unor ar‑ tiști băștinași este cu adevărat extraordinară. N‑ar trebui niciodată să uităm, vorbind de arta primitivă, că această sintagmă nu implică faptul că artiștii au doar o cunoaștere primitivă a artei lor. Multe triburi băștinașe au ajuns la o abilitate surprinzătoare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ctitori, de domni etc. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 66 2.6. Francesco Mazzola (1503‑1540) Pseudonimul său Parmigianino, face referire la locul de origine, orașul Parma din provincia Emilia. Fiul unui pictor, provenea dintr‑o familie de ar‑ tiști și s‑a dovedit un artist precoce. La începutul carierei sale a fost influențat de Correggio care lucrase de asemenea la Parma. La Roma, Raffaelo a deve‑ nit marele său model cu care, conform mărturiilor contemporanilor semăna fizic. A fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
italian care a lucrat la curtea lui Lorenzo de’ Medici din Florența. Printre elevii lui se numără Leonardo da Vinci, Pietro Perugino și Lorenzo di Credi, dar l‑a influențat și pe Michelangelo. El a lucrat în stilul renas‑ cen tist timpuriu din Florența. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 125 vremea respectivă. Acesta i‑a încredințat spre executare la Veneția monumen‑ tul lui Bartolomeo Colleoni, general care s‑a remarcat prin operele sale de caritate. Artistul continuând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
caselor, orașele, satele, peisajele, florile, copacii și tufișu‑ rile apar rar și cu o funcție simbolistică. Pe marginea icoanelor era permisă schema decorativă a monahiei, care deseori prezenta o viziune ideală a lumii, nu omul real, ci ideal după cum ar‑ tistul și‑l imagina. Mai mult, icoana făcea parte din liturgie și era obiect de 98 C. de lotto, o.c., 8. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 50 cult; primau imaginile înaltelor stări morale nu stările pasionale emotive oricât
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de jur ‑împrejur erau reprezentate scene variate din viața lor. Acest tip de icoană de inspirație bizantină a avut o răspândire evidentă în Italia, mai ales în Toscana, dar și în Rusia și în țările balcanice. Aceasta, pentru că plăcea ar‑ tiștilor, deoarece în acele scene de contur puteau evada din tipologiile rigi‑ de, schematice și deci, puteau reprezenta subiectul în episoade diferite după anumite idei care nu erau întotdeauna recunoscute de Biserică, aplicând propria fantezie artistică. În a doua jumătate a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
aSuPra renașTerii... 57 profundă cu care cei din vechime își considerau înrudirea lor cu totemul 7. În acest sens, arta primitivă, deși determinată de o schemă dată, lasă destulă libertate artistului ca să‑și manifeste talentul. Măiestria tehnică a unor ar‑ tiști băștinași este cu adevărat extraordinară. N‑ar trebui niciodată să uităm, vorbind de arta primitivă, că această sintagmă nu implică faptul că artiștii au doar o cunoaștere primitivă a artei lor. Multe triburi băștinașe au ajuns la o abilitate surprinzătoare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ctitori, de domni etc. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 66 2.6. Francesco Mazzola (1503‑1540) Pseudonimul său Parmigianino, face referire la locul de origine, orașul Parma din provincia Emilia. Fiul unui pictor, provenea dintr‑o familie de ar‑ tiști și s‑a dovedit un artist precoce. La începutul carierei sale a fost influențat de Correggio care lucrase de asemenea la Parma. La Roma, Raffaelo a deve‑ nit marele său model cu care, conform mărturiilor contemporanilor semăna fizic. A fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
italian care a lucrat la curtea lui Lorenzo de’ Medici din Florența. Printre elevii lui se numără Leonardo da Vinci, Pietro Perugino și Lorenzo di Credi, dar l‑a influențat și pe Michelangelo. El a lucrat în stilul renas‑ cen tist timpuriu din Florența. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 125 vremea respectivă. Acesta i‑a încredințat spre executare la Veneția monumen‑ tul lui Bartolomeo Colleoni, general care s‑a remarcat prin operele sale de caritate. Artistul continuând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]