41 matches
-
constituie baza de repartizare a remunerațiilor încasate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor conexe prevăzute în prezenta metodologie; ... ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Data Minute Secun- Titlu Autor Ar- Or- Nr. Al- Nr. Pro- Tara Anul F/V crt. difu- de piesa muzica tist ches- ar- bum ca- du- inreg. zarii tra/ tisti ta- ca- For- log tor ma- tie/ Grup ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) baza de calcul a sumelor virate. ... 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181401_a_182730]
-
damigeană cu „vitrion", fie un bidon de benzină pentru a-și teroriza amantul, poartă o haină de nurci și o vulpe pe cap, are obrazul descompus, un machiaj exagerat, e agitată și violentă. Talentatul Doru Anca în rolul Pampon, fostul tist de vardiști, cu o căciulă de bătăuș și o bâtă de baseball, construiește cu naturalețe rolul descuiatului la minte care înțelege rapid cum stau lucrurile și reușește să facă ordine în haosul general. Crăcănel (Radu Gheorghe) îl reeditează pe Charlot
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1469082134.html [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
constituie baza de repartizare a remunerațiilor încasate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor conexe prevăzute în prezenta metodologie; ... ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Data Minute Secun- Titlu Autor Ar- Or- Nr. Al- Nr. Pro- Tara Anul F/V crt. difu- de piesa muzica tist ches- ar- bum ca- du- inreg. zarii tra/ tisti ta- ca- For- log tor ma- tie/ Grup ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) baza de calcul a sumelor virate. ... 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181444_a_182773]
-
să-și verse sângele, dar pentru ce? Ca să fim robi, să n-avem niciun drept, copiii noștri să fie tot proști, ori vor învăța ceva, ori ba? Așa nu vom purta armele, ca și sfânta lege să ne-o ciufulească tisturile. Jos cu armele! Alungați afară păgânii dintre hotarele noastre! Auziți creștini români, numai atunci vom sluji, când vom vedea carte de la înălțata împărăteasă, unde-s întărite drepturile noastre; până atunci nu, o dată cu capul! Ce dă gubernia și cancelaria din Beciu
Tănase Tudoran () [Corola-website/Science/311537_a_312866]
-
că o să voteze Cel care e un mărunt trișor e tolerat, dovadă faptul că, deși e cunoscut ca atare și e poreclit Conțina cu 5 Fanți („Îl cheamă Iancu Pampon; i mai zice și «Conțina cu 5 Fanți»; a fost tist de vardiști de noapte la Ploiești acuma face pe jucătorul de cărți...”, Îi schițează o biografie sui generis Crăcănel, hotărât să se răzbune, după ce i-a aflat identitatea, pe cel care l-a pălmuit), Pampon recurge nestingherit la același merchez
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
episodic al basmului explorează cu rezultate excelente resursele comicului furnizat de lait motivul originar. Ne trezim în acest mod în plină reprezentație teatrală ai cărei protagoniști pe care par că îi interesează o savuroasă scenetă aparținând teatrului popular. Momentul apariției tistului de sergenți din Dealul Spirii sub fereastra la care Olga stătea singurică și ofta (căci, fiind într-o luni seara, ,,tocmai mersese unchiașul la vrăjitoriile lui unde se întâlnea cu alți spiriduși deai lui de vorbea cu duhurile’’!) și al
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
urmat de apariția inopinată a hirsuitului moșneag, se încheie printr-o scenă de mare haz: ,,da n-apucă să isprăvească vorbească, și s-aude o uruială grozavă la poartă și trosnitură strașnică în odaie și fata puf ! în lumânare și tistul hușt ! sub pat. Și-a intrat unchiașul în odaie cu o falcă-n cer și alta-n pământ, cu limba atârnând afară și bolborosind și duhnind flăcări pe gură ca ducă-se pe pustii locuri. Și odată strigă: −Olgo ! aicea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
se configura personalitatea ei în acei ani, imediat după afirmările sale succesive în prestigioasele concursuri de canto internaționale de la Toulouse și s’Hertogenbosch? Era o cântăreață-actriță, în multe privințe comparabilă cu marea Gianna Pederzini, care continua glorioasa tradiție a ar tiștilor români afirmați pe scenele italiene încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. E suficient să amintesc numele unor Elena Teodorini, Giovanni Dimitrescu, Grigore Gabrielescu și Onoria Popovici, dar, mai ales, al celebrissimei Hariclea Darclée, ale cărei calități artistice l-au
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
sau inexacte is toric la scene de nebunie pură, presărate de comploturi, intrigi, pasiuni exacer bate, deliruri de palat sau revolte sociale. Ce mă preocupa însă cel mai tare era cum voi putea, oare, să comunic cu toți acești ar tiști cântăreți, a căror lume nu o cunoșteam și, în plus, într-o limbă "supranatural" de inventată. Summum al com pli cației, ei erau de toate naționalitățile: finlandezi, ruși, en glezi, francezi, japonezi, germani... Mi se comunicase că unii vor besc
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
169894 57595 8990 77382 7985 15322 287 Suceava 121327 96401 813 9991 2090 3311 6677 606 Câmpulng 94816 58104 105 19101 6362 1730 7738 807 După religie, în procente - 1930: Localitate Orto do. Grecocatolici Romacatolici Evangh eliști Lipo veni Adven tiști Baptișt i Moza ic. Cernăuți 67,0 % 3,7% 10% 1,7% 0,2% 11,9 % Dorohoi 92,4 % 0,3% 7,1% Rădăuți 70,6 % 1,3% 16,2% 2,6% 1,3 % 0,2% 7,2% Storojineț 78
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1872 poliția comunală bucureșteană dispunea de 100 de subcomisari și de 500 de sergenți „de stradă“; până în 1885 se organizaseră însă în București 55 de circumscripții de poliție. 262. Vasile Hiotu a fost prefect al poliției Capitalei în 1870-1871. 263. Tist, comandant, șef. 264. Titulatura exactă a lui N. Sarandi - întâlnit de noi cu această funcție în Monito rul Oficial al României din ianuarie 1871 - era de „ajutor al șefului sergenților de oraș“. nu mele de „tistul“, era o figură tipică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Capitalei în 1870-1871. 263. Tist, comandant, șef. 264. Titulatura exactă a lui N. Sarandi - întâlnit de noi cu această funcție în Monito rul Oficial al României din ianuarie 1871 - era de „ajutor al șefului sergenților de oraș“. nu mele de „tistul“, era o figură tipică a Bucureștilor, scund, purta un barbișon subțire și două mustăți lungi, călărea un cal mic alb și avea pe mână, legat cu o curea, un bici după modelul rusesc. Ce vremuri, nu-i așa? Cei cinci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a încetat din viață duminică 20 august/1 septembrie 1872 (și nu la 27 august), la spitalul Pantelimon; lipsit de mijloace materiale, în ultimii ani ai vieții locuise la prietenul său, inginerul Alexandru Zanne (1821-1880), și el fost revoluționar pașop tist. Bolintineanu a fost ministru de Externe și apoi ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice în timpul domniei lui Cuza-Vodă; referitor la „ingratitudinea omenească“ față de autorul Legendelor istorice, pe care o amintește, pe bună dreptate, Bacalbașa, se cuvine să facem totuși câteva
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bulevardul Academiei o desfășurare neobicinuită de forțe polițienești. În dosul Universității numeroși sergenți de oraș, în cele două curți din dreapta și din stângă Universității, alte forțe polițienești, pe strada Colței jandarmi călări, pe bulevard numeroși sergenți de oraș sub comanda tistului Sarandi, în jurul statuii și pe trotuarul grădinii botanice agenți secreți și bătăuși.13 Pe la ora 4 publicul începe să iasă în valuri de la conferință și noi dimpreună cu publicul. Pe peron ne grupăm coloana de asalt și ne repezim. Atâta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
semnalizează o cale în abordarea inter textului romantic, pe care mulți analiști au urmat-o. Un demers esențial pentru înțelegerea influenței și a acțiunii ei în opera eminesciană aparține lui Liviu Rusu. În capitolul " Perspectiva profunzimii în studiul influențelor", compara tistul analizează baza documentară a "vânătorii de surse" (identitatea sau asemănarea de texte, de subiecte, de idei, de imagini, de stil) și se întreabă: Oare influențele se exercită numai pe o dimensiune orizontală a vieții sufletești ? Oare nu cumva există și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
caselor, orașele, satele, peisajele, florile, copacii și tufișu‑ rile apar rar și cu o funcție simbolistică. Pe marginea icoanelor era permisă schema decorativă a monahiei, care deseori prezenta o viziune ideală a lumii, nu omul real, ci ideal după cum ar‑ tistul și‑l imagina. Mai mult, icoana făcea parte din liturgie și era obiect de 98 C. de lotto, o.c., 8. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 50 cult; primau imaginile înaltelor stări morale nu stările pasionale emotive oricât
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de jur ‑împrejur erau reprezentate scene variate din viața lor. Acest tip de icoană de inspirație bizantină a avut o răspândire evidentă în Italia, mai ales în Toscana, dar și în Rusia și în țările balcanice. Aceasta, pentru că plăcea ar‑ tiștilor, deoarece în acele scene de contur puteau evada din tipologiile rigi‑ de, schematice și deci, puteau reprezenta subiectul în episoade diferite după anumite idei care nu erau întotdeauna recunoscute de Biserică, aplicând propria fantezie artistică. În a doua jumătate a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
aSuPra renașTerii... 57 profundă cu care cei din vechime își considerau înrudirea lor cu totemul 7. În acest sens, arta primitivă, deși determinată de o schemă dată, lasă destulă libertate artistului ca să‑și manifeste talentul. Măiestria tehnică a unor ar‑ tiști băștinași este cu adevărat extraordinară. N‑ar trebui niciodată să uităm, vorbind de arta primitivă, că această sintagmă nu implică faptul că artiștii au doar o cunoaștere primitivă a artei lor. Multe triburi băștinașe au ajuns la o abilitate surprinzătoare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ctitori, de domni etc. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 66 2.6. Francesco Mazzola (1503‑1540) Pseudonimul său Parmigianino, face referire la locul de origine, orașul Parma din provincia Emilia. Fiul unui pictor, provenea dintr‑o familie de ar‑ tiști și s‑a dovedit un artist precoce. La începutul carierei sale a fost influențat de Correggio care lucrase de asemenea la Parma. La Roma, Raffaelo a deve‑ nit marele său model cu care, conform mărturiilor contemporanilor semăna fizic. A fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
italian care a lucrat la curtea lui Lorenzo de’ Medici din Florența. Printre elevii lui se numără Leonardo da Vinci, Pietro Perugino și Lorenzo di Credi, dar l‑a influențat și pe Michelangelo. El a lucrat în stilul renas‑ cen tist timpuriu din Florența. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 125 vremea respectivă. Acesta i‑a încredințat spre executare la Veneția monumen‑ tul lui Bartolomeo Colleoni, general care s‑a remarcat prin operele sale de caritate. Artistul continuând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
caselor, orașele, satele, peisajele, florile, copacii și tufișu‑ rile apar rar și cu o funcție simbolistică. Pe marginea icoanelor era permisă schema decorativă a monahiei, care deseori prezenta o viziune ideală a lumii, nu omul real, ci ideal după cum ar‑ tistul și‑l imagina. Mai mult, icoana făcea parte din liturgie și era obiect de cult; primau imaginile înaltelor stări morale nu stările pasionale emotive oricât de profunde ar fi fost99. Unul dintre cei mai profunzi cercetători ai icoanei ruse, Alpatov
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de jur ‑împrejur erau reprezentate scene variate din viața lor. Acest tip de icoană de inspirație bizantină a avut o răspândire evidentă în Italia, mai ales în Toscana, dar și în Rusia și în țările balcanice. Aceasta, pentru că plăcea ar‑ tiștilor, deoarece în acele scene de contur puteau evada din tipologiile rigi‑ de, schematice și deci, puteau reprezenta subiectul în episoade diferite după anumite idei care nu erau întotdeauna recunoscute de Biserică, aplicând propria fantezie artistică. În a doua jumătate a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
evoluția stemelor unui stat, profundă cu care cei din vechime își considerau înrudirea lor cu totemul. În acest sens, arta primitivă, deși determinată de o schemă dată, lasă destulă libertate artistului ca să‑și manifeste talentul. Măiestria tehnică a unor ar‑ tiști băștinași este cu adevărat extraordinară. N‑ar trebui niciodată să uităm, vorbind de arta primitivă, că această sintagmă nu implică faptul că artiștii au doar o cunoaștere primitivă a artei lor. Multe triburi băștinașe au ajuns la o abilitate surprinzătoare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de zei sau sunt scrise nume de ctitori, de domni etc. 2.6. Francesco Mazzola (1503‑1540) Pseudonimul său Parmigianino, face referire la locul de origine, orașul Parma din provincia Emilia. Fiul unui pictor, provenea dintr‑o familie de ar‑ tiști și s‑a dovedit un artist precoce. La începutul carierei sale a fost influențat de Correggio care lucrase de asemenea la Parma. La Roma, Raffaelo a deve‑ nit marele său model cu care, conform mărturiilor contemporanilor semăna fizic. A fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
italian care a lucrat la curtea lui Lorenzo de’ Medici din Florența. Printre elevii lui se numără Leonardo da Vinci, Pietro Perugino și Lorenzo di Credi, dar l‑a influențat și pe Michelangelo. El a lucrat în stilul renas‑ cen tist timpuriu din Florența. vremea respectivă. Acesta i‑a încredințat spre executare la Veneția monumentul lui Bartolomeo Colleoni, general care s‑a remarcat prin operele sale de caritate. Artistul continuând tradiția lui Donatello, a studiat cu minuțiozitate anatomia calului și cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]