82 matches
-
cum! Era la școala de la noi din sat, unul atât de chipeș că își frângeau și babele gâtul după el. Ăsta avea o față cam de mat, pătat, ciupit de la un pic de vărsat nevindecat. Cu niște buze strâmbe și tivite... - Gata! Nu prea e politicos ce spui... Fiecare om, în felul lui! - M-am hotărât să nu mai mint. Ce știu eu când vine careva și-mi ia pielea... Mi-a spus și mami. ...Și crede-mă, chiar nu glumea
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
putere de viață. Ursu i-a zis pe urmă toată lumea, până și împăratul.” Îl descria astfel: „ ... drept ca totdeauna, cu căciula neagră apăsată puțin pe urechea dreaptă, cu ochii culoarea oțelului călit, cu mustața românească răsucită tinerește, cu sumanul negru tivit și înflorit cu șireturi vinete subt care se vedea cojocelul alb vrâstat pe piept de cureaua de la traista de piele, încălțat cu cizme cu turetcii moi și încheiați numai până deasupra gleznelor.” Scriitorul Dumitru Velea citează cuvintele lui Eminescu dintr-
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
zburat, pe fire de iarbă , când glasul ciocârliei plutind înspre cer , inunda văzduhul și Ogrădeasa în note sublime , pân” la Halauă , pe Imașul din Jos . O floare Ogrădaesa mi-a fost , o floare aprinsă în joc de lumini , cu raze tivită , cu picuri de apă ce curg în părău la umbră prin tufe . Acolo păscând , turma îmi văd , cu pașii în rouă iarba călcând ,până pe muchia dintre un azi obosit , și-un ieri ce zboară pe aripa vântului , prin Ogrădeasa și
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1497509222.html [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
Preda Publicat în: Ediția nr. 1941 din 24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Amintiri statornice de Camelia Ardelean Te-aș alunga din amintirea mea, Cum toamna grea alungă, fără milă, O ultimă scânteie infantilă, Restantă pe un cer de alagea. Tivită e distanța dintre noi Cu lacrimi reci, pierdute prin cuvinte. Se sparg pe caldarâm vechi jurăminte, Răsună sec minutele din ploi. Privesc în gol prin zidul de tăceri Și simt acut blestemul amânării Cum cade pe cortina delăsării, Furându-mi
PARODIE DUPĂ ”AMINTIRI STATORNICE” DE CAMELIA ARDELEAN de NELU PREDA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1461497326.html [Corola-blog/BlogPost/384798_a_386127]
-
n-a mai fost vreodată și, sus, pădurea verde mă cheamă către ea, foșnește-n cetini bradul cu fruntea-ngândurată, când mierle-i cântă-n triluri iubirea pentr-o stea. În asfințit, când ziua se duce la culcare, văd nori tiviți cu aur ca valuri pe azur, e primăvară iarăși pe-a vieților cărare și totu-n jur renaște mai gingaș și mai pur. A nins cu flori-minune pe dealurile mele și sus, pădurea verde mă cheamă către ea și brazii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
e primăvară iarăși pe-a vieților cărare și totu-n jur renaște mai gingaș și mai pur. A nins cu flori-minune pe dealurile mele și sus, pădurea verde mă cheamă către ea și brazii țes povestea iubirilor rebele când nori tiviți cu aur visează la o stea. Leonid IACOB ... Citește mai mult a nins cu floriA nins cu flori-minune pe dealurile mele,mireasma de cireș se suie în văzduhși-mbălsămând cuprinsul mă cheamă sus la elesă simt al primenirii primăvăratec duh.E
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
cum n-a mai fost vreodatăși, sus, pădurea verde mă cheamă către ea,foșnește-n cetini bradul cu fruntea-ngândurată,când mierle-i cântă-n triluri iubirea pentr-o stea.În asfințit, când ziua se duce la culcare,văd nori tiviți cu aur ca valuri pe azur,e primăvară iarăși pe-a vieților cărareși totu-n jur renaște mai gingaș și mai pur.A nins cu flori-minune pe dealurile meleși sus, pădurea verde mă cheamă către eași brazii țes povestea iubirilor
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
ca valuri pe azur,e primăvară iarăși pe-a vieților cărareși totu-n jur renaște mai gingaș și mai pur.A nins cu flori-minune pe dealurile meleși sus, pădurea verde mă cheamă către eași brazii țes povestea iubirilor rebelecând nori tiviți cu aur visează la o stea.Leonid IACOB... XIII. NAȘTEREA LUI DRAGOBETE, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015. nașterea lui Dragobete Într-o noaptea fermecată, Luna, fată bălăioară, își privea-n oglinda apei chipul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
sare. În fața bisericii domnești, mitropolitul Teoctist îi unse fruntea cu mirul sfințit ... Cu mitră pe creștet, călare pe un cal încărcat de valtrapuri de mătase și de purpură vișinie, cu frâiele de argint aurit, cu o mantie de postav ușor tivit cu hermină, Roman primi ovațiile mulțimii, apoi intră în palat.” Domniile la acest sfârșit de veac, al XIV-lea, sunt scurte în Țara Moldovei și de multe ori sfârșesc tragic. După ce cade în captivitate la leși, deși îi izbutește o
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
pe Aongus. -Asa să faci,draga mea,zâmbi ușor mătușa și luându-și umbrela de soare coborî scările. Karon alese o rochie turquaz,nu prea împopoțonata și își prinse buclele aurii cu o panglica.Pe cap avea o pălărie albastră,tivita cu dantelă albă pe margini. Se parfuma ,ușor pe gât,apoi la încheieturi și coborî scarile.Vazandu-l în salon, îl ruga pe Aongus să o insoteasca.Se simțea puțin rușinata că și-a lăsat musafirii să aștepte în grădina
KARON,CAP 9 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492762399.html [Corola-blog/BlogPost/359968_a_361297]
-
de lumină De-ntuneric,mamă , și de gând Aâtea păsări calme în grădină Mi -au însemnat tăcerile tăcând. Mi-aprinde-amintirea ușoară scânteie Și luminează-o clipă rama de argint Acolo zâmbește steaua mea femeie- Mama,e regină-n rai cu îngeri tivit. Cât a trecut ..doar șase ani de-atunci Când la căpătâi ți-am pus un sfeșnic Cu flori în mână te caut printre cruci Și lacrima din ochi se scurge vesnic. Rănită sunt ,de timp și-nstrăinare Trecutul ca o vrajă se
MÂNA MAMEI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/elena_negulescu_1426236154.html [Corola-blog/BlogPost/348691_a_350020]
-
Delectare > AMINTIRI STATORNICE Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Te-aș alunga din amintirea mea, Cum toamna grea alungă, fără milă, O ultimă scânteie infantilă, Restantă pe un cer de alagea. Tivită e distanța dintre noi Cu lacrimi reci, pierdute prin cuvinte. Se sparg pe caldarâm vechi jurăminte, Răsună sec minutele din ploi. Privesc în gol prin zidul de tăceri Și simt acut blestemul amânării Cum cade pe cortina delăsării, Furându-mi
AMINTIRI STATORNICE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1461342269.html [Corola-blog/BlogPost/378463_a_379792]
-
petrece, luminând în calea sa. Prin greaua noapte răzbate regina cerului: Luna Adonis vrăjit se zbate, cu chip fericit întruna Seară cum se lasă rece și prin gând Zeița-i trece, că pe- Adonis îl doboară Și pe plajă stau tivite lacrimile nefiresc... Trosnesc scoicile strivite ea vrea chip dumnezeiesc... Din visare, Muritorul s-a trezit la țărm de mare: a fost Îngerul cu dorul, ori Zeița ursitoare? Iar în marea-nvolburată, se pierd gânduri și răstimp peste noi cortina cade
ENIGMĂ de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1470205711.html [Corola-blog/BlogPost/370627_a_371956]
-
rup...mă adun, Am coroana de frunze adunată pe cap, Când cu vara în taină ades mă cunun... Cine sunt eu? Sunt o frunză, de vânt răscolită, Plutesc stingheră între cer și pământ, Mă asemăn cu-o inimă cu aur tivită, Când toamna îmi smulge un ultim cuvânt... Cine sunt eu? Sunt o mângâiere pe suflete, De multe ori lacrimă, de multe ori chin, Sunt putere, credință și blânde cuvinte, Pentru pruncii ce-n brațe adesea îmi vin. Cine sunt eu
CINE SUNT EU? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1477678558.html [Corola-blog/BlogPost/383422_a_384751]
-
o armă Iubirea mea se-ntoarce-n-potrivă-mi și mă sfarmă De-aceea, minunato, candoarea ți-o cerșesc. TEMPLUL DE ZĂPADĂ Ard lumînări în templul de zăpadă Și ceară rece se topeste-n valuri În ceasul zilei nuferi or să cadă Din marile tivite-n veci de maluri Corăbiile s-au uscat la soare Și Carul mare stă cu oiștea-n sus Se risipesc pe cîmpuri căprioare În umbră unui munte s-au ascuns Driadele superbe cu coapse șlefuite De vîntul dimineții, cînd ele
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poeme_bilingve_1_ioan_lila_1371461855.html [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
îngerești în nesfârșiri de noapte/ Cu binecuvântarea sădită printre șoapte.” Dragostea dintre „măicuța” din sat și nepoată este sublimă, mărturisesc cu mâna pe inimă pentru că am avut ocazia să o simt, prezentă fiind în „Căsuța cu ferestre brodate-n nemurire/ Tivită-n colț de suflet cu șoapte de iubire/ Brodată-n frumusețe pe-o pânză colorată/ Amprenta presărată prin vremuri, nepătată.” („Ferestre brodate-n nemurire”) și, nu o dată, ci de fiecare dată când vacanța se sfârșește, „măicuței” i se-nnoadă lacrimile
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
scaieți în locul siestei pentru nevolnicul tău trup pe care de la o vreme iată că trebuie să-ncepi a-l căuta în cărți. Frizerie Foarfeci care taie respirația lăsînd intactă șuvița de păr foarfeci care conversează între ele umbra piciorului mesei tivită cu odicolon. Stradală Un vînt înțesat de gîze cum un poem o pălărie cum o sprînceană mai sigură pe sine taxiuri care-n același moment pleacă și stau pe loc unghii ce se tîrăsc peste tot în Lume sînt Lumea
Poezie by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Imaginative/2853_a_4178]
-
de lumină De-ntuneric,mama , si de gand Aâtea păsări calme în grădina Mi -au însemnat tăcerile tăcând. Mi-aprinde-amintirea ușoară scânteie Și luminează-o clipă râma de argint Acolo zâmbește steaua mea femeie- Mama,e regină-n răi cu îngeri tivit. Cât a trecut ..doar șase ani de-atunci Când la căpătai ți-am pus un sfeșnic Cu flori în mână te caut printre cruci Și lacrima din ochi se scurge veșnic. Rănită sunt ,de timp și-nstrăinare Trecutul că o vraja
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Să știi că-mi este teamă de luminăDe-ntuneric,mama , si de gândAâtea păsări calme în grădinăMi -au însemnat tăcerile tăcând.Mi-aprinde-amintirea ușoară scânteieși luminează-o clipă râma de argintAcolo zâmbește steaua mea femeie-Mama,e regină-n răi cu îngeri tivit.Cât a trecut ..doar șase ani de-atunciCând la căpătai ți-am pus un sfeșnicCu flori în mână te caut printre cruciși lacrima din ochi se scurge vesnic.Rănită sunt ,de timp și-nstrăinareTrecutul că o vraja se -așterne ușorTresar
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
zburat, pe fire de iarbă , când glasul ciocârliei plutind înspre cer , inunda văzduhul și Ogrădeasa în note sublime , pân” la Halauă , pe Imașul din Jos . O floare Ogrădaesa mi-a fost , o floare aprinsă în joc de lumini , cu raze tivită , cu picuri de apă ce curg în părău la umbră prin tufe . Acolo păscând , turma îmi văd , cu pașii în rouă iarba călcând ,până pe muchia dintre un azi obosit , și-un ieri ce zboară pe aripa vântului , prin Ogrădeasa și
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1465634369.html [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
n-a mai fost vreodată și, sus, pădurea verde mă cheamă către ea, foșnește-n cetini bradul cu fruntea-ngândurată, când mierle-i cântă-n triluri iubirea pentr-o stea. În asfințit, când ziua se duce la culcare, văd nori tiviți cu aur ca valuri pe azur, e primăvară iarăși pe-a vieților cărare și totu-n jur renaște mai gingaș și mai pur. A nins cu flori-minune pe dealurile mele și sus, pădurea verde mă cheamă către ea și brazii
A NINS CU FLORI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1430583090.html [Corola-blog/BlogPost/366505_a_367834]
-
e primăvară iarăși pe-a vieților cărare și totu-n jur renaște mai gingaș și mai pur. A nins cu flori-minune pe dealurile mele și sus, pădurea verde mă cheamă către ea și brazii țes povestea iubirilor rebele când nori tiviți cu aur visează la o stea. Leonid IACOB Referință Bibliografică: a nins cu flori / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1583, Anul V, 02 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
A NINS CU FLORI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1430583090.html [Corola-blog/BlogPost/366505_a_367834]
-
A doua metamorfoză: Moș Crăciun american Este acel Moș Crăciun universal, cunoscut în toată lumea cu actuala sa înfățișare: bătrânul rotofei cu barbă albă, obrajii rumeni, cu o manta roșie tivită cu alb, căciulă frigiană, dar cu moțul lăsat pe spate, tivită și ea cu alb, cu toiag și sac de cadouri. Inventatorul respectivului personaj a fost Thomas NAST, un german emigrat în Statele Unite, ajuns desenator la o revistă din New York. În timpul războiului de recesiune a fost trimis pe front, unde a
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1419004803.html [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
curgem în direcții contrare, înăbușiți de somn, surzi și scorojiți ca un fur obișnuit în nefericirea unei păsări electrice atîrnate de gîtul tău, abrupt, a dureroasă abstracțiune și cum ninge în gîndul acela amar de teatru antic cu roșu burgund tivit nonșalant în tîrziul pe care-l trăim atrași de urme de sînge cald ne sărutăm pe frunze, pe șoapte schimbînd decorul propriilor umbre fericiți că ne putem atinge genunchii seara, înainte de culcare. Referință Bibliografică: Pasăre electrică / Luminița Cristina Petcu : Confluențe
PASĂRE ELECTRICĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Pasare_electrica_luminita_cristina_petcu_1346526008.html [Corola-blog/BlogPost/343885_a_345214]
-
goi acum copacii. Motanii adunați în strană, Așteaptă omul în sutană Să-i poftească la pomană. Ce întuneric este afară, Nici stelele n-au răsărit, Un OZN ne dă târcoale Rotindu-se în cercuri ample, Într-un halou cu mov tivit. Latră câinii, latră-ntruna... Doamne, unde o fi Luna? Referință Bibliografică: Eclipsă de Lună / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ECLIPSĂ DE LUNĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Eclipsa_de_luna.html [Corola-blog/BlogPost/351443_a_352772]