105 matches
-
tezaurul în 1918. Și asta nu e așa, trăim în democrație, suntem nostalgici și se găsesc săritori care să falsifice și să continue să ne facă să credem că a fost bine, de tot hazul sigur pentru cine venea de la Tizic dar pentru alții a însemnat exterminarea, declasarea pentru că era declarat burghezo-moșier, chiabur, dușman al poporului, de clasă. Nu îmi rămâne decât să îl citez pe Andrei Pleșu: E PLINĂ ADMINISTRAȚIA DE GIGEI. Sectorul Agitație Propagandă AGI-PRO comunist e mai în
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
împiedicat nimeni să citești și să cumperi cărți, nu mai aveai moșie, pământul era al oamenilor, așa că roadele erau ale noastre, ale poporului, am venit eu de la țară și am trăit și eu omenește că dacă rămâneam la țară făceam tizic și dădeam la sapă. Eram egali, tu la bloc, eu la bloc, tu luai de la cantină partidului și eu tot de a colo, te aprovizionau bișnițarii și eu tot așa. Ce iți lipsea, ca aveai statut de activist și eu
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
am știut de astă. Nu ne-a spus nimeni și la televizor nu ne dați. Și ce mă interesează pe mine, tu și cu ai tăi ați pierdut atunci și gata. Eu nu aveam de pierdut decât lanțurile că de la tizic și sapă unde era să mă ducă? EL: De, da acuma soțul e la sapă și în sat tot fără canalizare, wc în curte și lucrați cu calul și cu sapă. Au trecut 60 de ani, si ce a făcut
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
rușine, ce că eram copii de doctor și profesoara, trebuia să ne învățăm cu munca, că nimic nu e de gratis, trebuia să facem și noi ceva că de mâncat mâncăm nu? Ce pe tine nu te puneau la făcut tizic? Când am vrut să fac cu băiatul că tata mi-au sărit în cap că sunt rău, el are altă viață, sunt retrograd. Și doar se spunea muncă înnobilează pe om, dar se adăugase un „lenea nu a omorât pe
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
la școală, ea le împarte celor mici suplimentul. Bine-nțeles, când acesta era, iar când lipsea, trebuia să suporte lacrimile și strigătele frățiorilor prin care își manifestau nemulțumirea pentru așteptarea lor zadarnică. * * * Măi Tăloi, tu de ce n-ai rămas la tizicul tău de la Puțureni și-ai venit la Mereni să îmbogățești obștea cu încă o familie de sărăntoci pentru a ne dijmui ajutoarele și a ne lua locurile de muncă!.. Nu mai ieși, măi bre, așa în față, ca păduchele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Tăloi! Că, de nu, o căcărisești cu toată gloata ta cu care te dai mare! Îl atenționau amenințător vecinii, sătui de bejenari de-aiștia pripășiți la Mereni în căutarea unui trai ceva mai de Doamne-ajută. Mai întâi, să știi vecine, că tizicul de la Puțureni îi cel mai bun din țară! Că la noi bălegarul se frământă mai întâi separat și abia după aceea se adaugă tulpini tocate de soreancă și ogrinji, iar paiele se bagă abia la sfârșit. Și toată trebușoara asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
răbdător. Tu să știi că ai dreptate, bre Tăloi! Că eu am fost de două ori prin părțile voastre acum câțiva ani, pe timp de vară și de iarnă, exact când se fabricau și când ardeau în plită turtele de tizic, după cum le ziceți voi acelor brichete de bălegar uscat la soare pe prispa casei. Și de fiecare dată am căutat să-mi iau tălpășița cât mai repede cu putință, că peste tot puțea de nu reușeai să înghiți măcar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o îmbucătură de mămăligă... Crede-mă că puțea a balegă până și vorba oamenilor de care am avut trebuință. Așa că nu te mai da prea rotund și fii mulțumit că ai scăpat de, hai să-i zicem, acea fericire a tizicului, de borșul de ștevie și de scrijele la jăratic de tizic! Da' să știi dumneata că prea rău nu era prin părțile acelea... Că toată lumea chinuia la fel. Ia să-l vedem măcar pe unul în Mereni că încearcă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și vorba oamenilor de care am avut trebuință. Așa că nu te mai da prea rotund și fii mulțumit că ai scăpat de, hai să-i zicem, acea fericire a tizicului, de borșul de ștevie și de scrijele la jăratic de tizic! Da' să știi dumneata că prea rău nu era prin părțile acelea... Că toată lumea chinuia la fel. Ia să-l vedem măcar pe unul în Mereni că încearcă să se încălzească la flacără de bălegar, că a doua zi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici[ Chirpici = material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr-un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură, iar când grosimea stratului ajungea
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care se ridicau pe verticală și se lăsau să se usuce bine. Tizicul era folosit ca un combustibil ieftin pentru gătitul alimentelor pe plita amenajată în curtea din fața casei, construită din bucăți de olană Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
să se înfrupte din strugurii copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi scotea tata ușa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză de cânepă, țesută de mama iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[1] și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
bolovani de piatră legați cu șfori. Toate acestea pentru ca în caz de ploaie sănu pătrundă apa în bordei. Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe la mijloc pe lățime un zid din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb apa pe pirostrii că ea făcea baie în interiorul bordeiului și nu puteam căra albia plină cu apă la acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara când venea tata să stea cu noi ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji de porumb, ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul era nelipsit în fiecare duminică de la liturghia ținută de părintele Plutașu în biserica din comună. Preotul dacă nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi precis l-ar fi certat
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji de porumb, ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul era nelipsit în fiecare duminică de la liturghia ținută de părintele Plutașu în biserica din comună. Preotul dacă nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi precis l-ar fi certat
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care se ridicau pe verticală și se lăsau să se usuce bine. Tizicul era folosit ca un combustibil ieftin pentru gătitul alimentelor pe plita amenajată în curtea din fața casei, construită din bucăți de olană și pământ galben, amestecat cu pleavă de grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care se ridicau pe verticală și se lăsau să se usuce bine. Tizicul era folosit ca un combustibil ieftin pentru gătitul alimentelor pe plita amenajată în curtea din fața casei, construită din bucăți de olană și pământ galben, amestecat cu pleavă de grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care se ridicau pe verticală și se lăsau să se usuce bine. Tizicul era folosit ca un combustibil ieftin pentru gătitul alimentelor pe plita amenajată în curtea din fața casei, construită din bucăți de olană și pământ galben, amestecat cu pleavă de grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]