118 matches
-
greu privești năuc bărbații și femeile trecînd pe stradă (anul acesta sunt la modă sandalele romane) cu picioarele goale proaspete ca apa Gilortului aripile ventilatoarelor feliază văzduhul ca pe-o pîine cuțitele se-ascut de-acum de-a dreptul pe tocila Soarelui viermele-n măr cum o cheie-n broască te copilărești porți pantaloni scurți ai grijă să-ți faci temele pe-a doua zi pe copacii stufoși din Parcul Amarului Tîrg ciorile trag cu sete din țigară în văzduhul văratic
Vîrste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/5196_a_6521]
-
poeziei Răsunet (1841) („De va muri, unde-l vor îngropa? La noi nu, că e de altă lege” 12 cuprinde o stranie previziune cu privire la propriul destin, căci un incident penibil se produce cu ocazia înmormântării: enoriașii Bisericii „Sf. Treime” de pe Tocile, din Șcheii Brașovului se opun înhumării poetului în acest cimitir pentru că poetul era greco-catolic. A trebuit să i se ceară aprobarea mitropolitul Șaguna, care, vechi admirator al poetului, îi bruschează cu indignare: „Proștilor, ce mai întrebați, îngropați-l și tacă
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
întâmplă, el devine turnesolul mediocrității noastre: nu suntem în stare nici măcar să ne enervăm. Ba, nici măcar să tresărim. (De atunci, n-a trecut un an. Fazanul nu mai incită pe nimeni. Se odihnește, cum se spune, undeva pe drumul spre Tocile. Împrejur, numai dealuri. Măcar e un loc plăcut, i-am spus cuiva.Și la ce folosește?, m-a întrebat omul, aspru, cu bun simț.)
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
aceleiași idei este relatată, În jurnal, pregătirea pentru turneul la Moscova, cu trei spectacole. Spectacolele erau mai puțin importante : o deplasare acolo Însemna, de fapt, o aprovizionare nesperată :”... Aici valuta forte e votca. Și Kent-ul. Tata mi-a comandat tocilă, mama pastile Împotriva fumatului, unchiul B - pompă Kama, Mondo muștar, Mara aspirator, Ion aparat de fotografiat, Turturică - șapcă”...Să-ți tot stea gîndul la spectacole, În asemenea condiții! Altă relatare cutremurătoare: Într-o zi, actorul nostru se-ntîlnește cu peruchera de la
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
școală? Ba se gândesc, dar nu toată lumea-i pregătită să ia taurul de coarne ca noi! Da' alții au mai multe? Nu, tată! Că toți îs niște tocilari! Atunci mai bine ar veni pe la noi ca să tragă la coarbă la tocila noastră! Și așa, poate or învăța și ei bine ca să-i îmbucure pe părinții lor. Că nu se află pe lume bucurie mai mare pentru părinți decât aceea de a-și vedea copiii bine împliniți în viață. Și pe vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Emil Brumaru Interpretează Anca Sigartău S-a răspîndit ca dintr-o întîmplare Rugină peste apa sclipitoare Și nu mai știu ce-i flutur supt de-o floare Praf de tocilă-a adormit pe lucruri Tot răvășind marfare hălți buclucuri Gigante mure giugiulite-n ruguri Și greu mirositor melcul bolește Împotmolit în aerul ce-mi crește Din brusturii smintiți pîn'la fereștre Ci eu rîvnesc să-mi cazi la preș de
Cinci terține pentru Cecina (variantă) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15495_a_16820]
-
nări, de-a scrie cu stamine Țepene lumina-n raze pline, Groase, așezate pe pereții Linși de roua rea a dimineții Printre iederi înșelînd vechi ziduri Frunzele de plopi, la ochi, au riduri. Vine toamna-n vară, pe tăcute. Undeva tocila sîni ascute, Rotunjește șolduri, dă drag sclipăt Lacrimii lălîi, dospită-n țipăt.
Scrisoare pentru Ruxandra Cesereanu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16114_a_17439]
-
Lipsiți de-un firicel de rațiune, Ciocnim paharul plin cu jurăminte. Purtăm la gât doar talismanul vorbei, Atingerea-i de gheață, ca oțelul. Ea se strecoară-n jur, precum prâsnelul, Și chiar imită-nțepătura cobrei. Dar așezând noi fraze pe tocilă - Țepușe vii, un armament - dezastru, Nu ne-nălțăm spre un benefic astru, Ci ne-atacăm pe noi, c-o escadrilă. Nu pierdem bătălia, ci războiul, Săpându-ne în lut, de-acum, morminte, Dar scufundați în mâl cu luare-aminte, Toți tragem
HĂITUIȚI DE CUVINTE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383171_a_384500]
-
pânză în care se usca usturoiul. Până atunci, nici măcar cu bucățile mele de slănină râncezite de vreme nu prinsesem mai mult de un singur animal. Tocilarul locuia sub scări. A început cu baionete, în timpul războiului. Primăvara își căra în curte tocila, care consta dintr-un cadru de lemn, un disc de piatră și un motoraș de mașină de spălat, o ferea de ploaie numai cu o prelată și o lăsa acolo până în prima seară de toamnă, când o băga din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
și-a schimbat părul Și-acum latră ca potaia, BICA spune adevărul, C-altfel s-a dat... vorba aia! Și pe ALMA o luă dracu’..., Cică tremură ca varga, Pe când ADRIEAN, săracu (!), Cred că-l duc la zdup cu targa. TOCILĂ nu mai „tocește”, „PINALTI”-i la pușcărie, BOC nu ne mai jefuiește... Fir-ar mama lor, să fie! Lingăi, fufele tunate, Ce-au slujit pe Strâmbu-Vodă, Dau cu „subsemnatul” toate, De-au făcut, din asta, modă... Acei parveniți rapace, Ce
MOTIVE DE BUCURIE... LA ROMÂNI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367841_a_369170]
-
06 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului POSTU” PAȘCELUI -în grâi- Iarnă nici nu-i dusă bine Postu” Pașcelui să pringe. Zua-i cald, frigu-i pa sară Mniroasă a primăvară. Mneii-s mnici, fluturii zboară Vântu” sufla într-o doară. Bace toaca pa Tocila La susani... gata-i slăina! Să vorbeșce, zău, pan sat Că porcu țâț l-au mâncat! Negina gin grâu s-alege, Vinerea, încet să fierbe La S”ânt”Toager el să mânca Cu zahăr, ge vrei...cu nucă. * Spală părul
POSTU” PAȘCELUI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368789_a_370118]
-
dau curs doar cererilor satelor Doroțcaia Nouă și Sadovo (raionul Ocna Roșie)(72). Iată câteva din numele localităților din fosta RASSM care treceau la Ucraina: Lunga, Hârtop, Visterniceni, Borș, Dabija, Carlești, Șerpa, Culmea Veche și Nouă (raionul Bârzu); Valea Hoțului, Tocila, Grecu, Perișori, Handrabura, Șalpani (raionul Nani); Păsat, Holmu, Pârlita, Păsățel, Mironi, Bănzari, Bursuci, Moșneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Budăi, Buza, Strâmba, Broșteni, Slobozia, Buchet, Timcău, Ploți, Șerbi (raionul Crutâi); Ocna Roșie, Clăveni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Coșari, Dihori, Mironi, Slobozia
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
să pățesc ceava tocmai acu câ’n am ieșit la pensie, răspunse destul de speriat omul. - Uiti-ti cum sî faci! Ad-o gobaie din celi mai mari, sau șî mai bini, cocoșul ceala negru ș-un cuțit cu lama ascuțită pi tocilă, că așa-i cel mai bine și dup-aia ț-arăt io, ce și cum! - Băiii, noaptea-acu’ să v-aduc io cocoșu’, ăiii, n-aveț’ minti, ăiiii, cum să-l găsesc io acu’-n coteț, ripostă neconcludent și cam anemic, bietul
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
deșeuri din anvelope, dar erau mai rigide; pentru iarnă. Scorojite, uscate, mucegăite într-un colț. Le-a spălat, le-a lăsat la înmuiat vreo 3 ore. Apoi le-a tăiat în fâșii înguste precum tăițeii. Tata tocmai ascuțise cuțitele pe tocila unui vecin; o piatră învârtită cu un mâner; piatra trecea în partea de jos printr-o baie de apă. Legume și zarzavat aveam din belșug. Mai rămăseseră și câteva bucăți de hribe uscate. După ce au fiert “tăițeii” vreo 3 ore
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
rău, rînjește, cu rînjetul lui atît de cunoscut în mahala. Prostul o ia pe stradă în sus, măcinîndu-și creierii să ghicească cine i-a putut-o face; o fi cel din colț, căierul? o fi vidanjorul? o fi măgarul cu tocila, de lîngă cișmea? Iată și Hahalera. Strîngere de mînă și Prostul își descarcă pe nerăsuflate oful. Cum s-a culcat, cum și-a așezat perna sub cap, cum... și dă-i și dă-i. Hahalera îl ascultă și spune aha
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ordinea „rețetelor” - preferate în funcție de loc și timp - este cea din cercetarea despre Cromatică..., evocată deja în notă): „Arin și calaican”134, „Arin, calaican și piatră acră”, „Arin, calaican și sare”, „Arin, calaican, piatră acră și huste”, „Arin și lut de tocilă”, „Arin, calaican, praf de tocilă și leșie”, „Nucă și calaican”, „Nucă și piatră acră”, „Nucă, borș și piatră acră”, „Nucă, moare și piatră acră”, „Scoarță sau coajă de nucă, calaican și piatră acră”,, „Nucă, calaican și leșie (cenușă)” „Nucă și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și timp - este cea din cercetarea despre Cromatică..., evocată deja în notă): „Arin și calaican”134, „Arin, calaican și piatră acră”, „Arin, calaican și sare”, „Arin, calaican, piatră acră și huste”, „Arin și lut de tocilă”, „Arin, calaican, praf de tocilă și leșie”, „Nucă și calaican”, „Nucă și piatră acră”, „Nucă, borș și piatră acră”, „Nucă, moare și piatră acră”, „Scoarță sau coajă de nucă, calaican și piatră acră”,, „Nucă, calaican și leșie (cenușă)” „Nucă și leșie” „Nucă, rugină de tocilă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tocilă și leșie”, „Nucă și calaican”, „Nucă și piatră acră”, „Nucă, borș și piatră acră”, „Nucă, moare și piatră acră”, „Scoarță sau coajă de nucă, calaican și piatră acră”,, „Nucă, calaican și leșie (cenușă)” „Nucă și leșie” „Nucă, rugină de tocilă și calaican” „Nucă, rugină de pârău, leahne (borsune) și calaican”, „Coajă de nucă, scoarță (rânsă sau muguri) de arin negru, calaican”, „Coajă de nucă, scoarță de arin negru, calaican, piatră acră și huște”, „Coajă de nucă, arin, calaican și cenușă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în stratul de grăsime, încercînd să-l țină, ca să nu lunece cînd vasul are tangaj. între timp, omul cu sapa, stînd chiar pe fîșia aceea, o taie perpendicular, în bucăți ușor de transportat. Sapa asta e ascuțită la maximum, pe tocilă; omul care-o mînuiește e desculț, iar stratul de grăsime pe care stă, alunecă uneori sub el ca o sanie. E oare de mirare că i se întîmplă sa-și taie vreun deget de la picioare - de la propriile picioare sau de la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
voi dezlega, eu o voi dezlega! Cînd se lăsă întunericul, balena încă se mai zărea în partea de sub vînt. Drept care, pînzele fură din nou terțarolate și totul se petrecu întocmai ca noaptea trecută, cu deosebirea că zgomotul ciocanelor și scîrțîitul tocilei răsunară pînă-n zori, căci oamenii lucrară la lumina felinarelor, pentru a pregăti cu grijă ambarcațiunile de rezervă și pentru a-și ascuți armele cele noi. între timp, dulgherul îi meșteri lui Ahab un alt picior, din chila sfărîmată a ambarcațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
strâns bănuț cu bănuț și am cumpărat cuțite ca lumea, oale, strecurătoare și tot ce-mi trebuia. Îți poți imagina că o fată de cincisprezece ani ciupind câte un b\nuț de ici, de colo, pentru a putea cumpăra strecurătoare, tocilă, tigaie pentru tempura, atunci când celelalte colege ale ei, cu banii de buzunar, își cumpărau rochii și pantofi? Nu ți se pare că sunt de compătimit? Am aprobat-o din cap, luând o înghițitură de supă. — În primul an de liceu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
tânărului, femeia, pe un ton familiar dar solemn, îl îndemnă să mănânce din bucatele ei în timp ce cu un cuțit, care după mâner se observa că era confecționat dintr-o baionetă rătăcită încă din timpul războiului, scurtată și subțiată mult pe tocilă, a tăiat o felie groasă de pâine pe care a pus o bucată sănătoasă de brânză, o jumătate de roșie și le-au înmânat împreună cu un gest pios, în momentul în care acesta se pregătea să refuze, dar nu reușea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tâmplărie în care tot el repara din când în când mobilierul stricat sau făcea altul nou, pe două bancuri așezate unul pe stânga și altul drept în față. Pe unul din bancuri își instalase un strung de lemn și o tocilă cu pedală, ambele acționate cu piciorul prin intermediul unei curele de transmisie improvizate, iar pe pereți atârnau la vedere panopliile cu scule diferite pentru tâmplărie și lăcătușerie... Din construcție, vila era prevăzută cu uși și ferestre duble, cu oberlihturi în ogivă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aceleiași idei este relatată, în jurnal, pregătirea pentru turneul la Moscova, cu trei spectacole. Spectacolele erau mai puțin importante: o deplasare acolo însemna, de fapt, o aprovizionare nesperată: "...Aici valuta forte e votca. Și Kent-ul. Tata mi-a comandat tocilă, mama pastile împotriva fumatului, unchiul B pompă Kama, Mondo muștar, Mara aspirator, Ion aparat de fotografiat, Turturică șapcă"... Să-ți tot stea gîndul la spectacole, în asemenea condiții! Altă relatare cutremurătoare: într-o zi, actorul nostru se-ntîlnește cu peruchiera de la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de leu ale cărui gheare erau deocamdată fragile. Trebuia să aștepte, așa cum așteptaseră papirusul, mierlele, violetele și trandafirii. Auzea răsuflarea Timpului în liniștea grădinii. Tot sucea în minte gândul acela, care devenea tot mai limpede, așa cum o piatră șlefuită cu tocila își pierde asperitățile. După câteva zile îi auzi pe liberți spunând că Livia Augusta „se simțea rău“. Se uitau la el când ziceau asta, poate pentru a-i surprinde reacțiile. El părea însă pierdut, ca un copil. Spuneau că un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]