456 matches
-
de la alții. da tot varză ramii. ce faci, bei, nenica? reinventezi roți tocite de-atata drum? mie-mi place! foarte pertinent (dar trist), si mulțumim pentru strădania de a adăuga atâtea link-uri :-))))) noah, ce anonim rău. nu reinventează roți tocite, ci reîncălzește ciorbe sleite. mă rog, nu contează, treaba omului ce face pe blogul lui zic. hai, cheer-up! Pentru că subminează un intreg edificiu de macrameuri și lamentații sub care citadinii și-au ascuns orașul agresiv” Asta e bună tare. Urbanul
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
joc de ea, impanând-o cu slut-inutile "împrumuturi", îi păstrează și folosește, între altele, un tezaur de zicale, proverbe "formule de politețe" - dar sí sudalme, blesteme, înjurături cum rar se mai întâlnesc la alte neamuri, adăugând, cu mare verva - evitând prea tocite clișee -, creații ad hoc că, printre altele, cumplite amenințări verbale, precum și noi figuri de stil sau apostrofări politice. Limbajul reflectă mentalități, afecte, conduite prevalente și chiar predilecte într-un anumit moment că ne bucura sau nu extragerea unor anumite entități
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
visările cărților de povești, mai scriu pe armele lor, - nucleare - câte un cuvânt șugubăț... de pildă Zburdalnica, aluzie la racheta căutătoare de ținte pe terenul inamic, și altele, Cocoșul, Găinușa... Pavajul curții interioare a Domului poartă încă pe lespezile lui tocite urmele, zgârieturile pricinuite de șinele caleștilor, de roțile tunurilor trase de câte cinci perechi de cai, de potcoavele acestora opintindu-se în hamuri... Câtă măreție defunctă!... De la Ludovic al XIV-lea și până la Napoleon întâiul să fi fost cultivată în
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
îndeobște utilizate spre a sugera contrariul. Este vorba aici nu numai depre o viziune de ansamblu, ci și despre o strategie de comunicare: numai prin șoc simultan la nivel vizual, auditiv și al limbajului verbal, spectatorul contemporan cu simțuri constant tocite mai poate percepe/ pricepe sentimente reale. "Spectatorii din zilele noastre s-au plictisit de efecte speciale realizate cu ajutorul computerului și de unghiuri de filmare imposibile", comenta Baz Luhrmann, drept pentru care le preia, folosindu-le creativ într-o direcție nouă
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
stoluri albe spre farmacie, pentru aprovizionare". în numele "pozitivismului liric" ("se cuvine să redăm poeziei misterul prin filiera scientistă"), termeni strict medicali sau din fizică invadează spațiul poeziei. Folosirea lor nu îi dăunează, ba dimpotrivă, resuscită, într-o blîndă ironie, temele tocite: "sufletul meu pierde teren, în fața ta pe zi ce trece,/ Sufletul meu ruginește, se pierde-n aer deflogisticat,/ Nevăzut și sofisticat", "legați pentru vecie între noi eram, ca radius și ulna,/ Ca o sulfamidă cu hemoglobina în methemoglobină, un șuvoi
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
publicist? Este adevărat că, întrucât mă privește, nu mă ajut, în articolele mele, de termeni injurioși, că, de pildă, când tocmai utilizam sintagma lepre, despre niște vajnici transfugi politici, am înlăturat-o, nu de teamă, ci din repulsie față de termenii tociți. Asta însă nu l-ar fi împiedicat pe Alcibiade, bunăoară, să mă trateze în stilul său atât de colorat, de bogat în lexic, suculent, ca să aflu ce mitocoseam în tufișurile Grădinii Botanice, în miez de noapte și nici nu mai
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
de apărare suferă o alienare în fibrele sale intime, o "scădere" a identității sale bizuite pe amintire, o reducție a limbajului, o deconectare de concretețea lumii: "cînd îți degeră picioarele crescute prea mult în aceiași bocanci/ cînd tremuri în aceeași tocită haină de toamna pînă spre vară/ cînd în Kredenz în cămară nu prea găsești ce întinde pe pîinea ta neagră - înseamnă că părinții tăi au pierdut așa de mult încît au început și din amintiri să piardă:// ei da, ei
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
muzică cu ochii închiși, fără nevoia de suport imagistic? Adorno notează în Ästhetische Theorie că fragmentul e intruzia morții în realitate. Dacă e adevărat, atunci poate că explicația preferințelor tinerilor pentru o muzică consolativă ar putea fi aceasta: sensibilitatea contemporană, tocită și fragmentată visează la o coerență expresivă pe care n-o găsește decât în anumite muzici, pline de afectivitate, cum e muzica romantică sau surogate contemporane ale acesteia. Nu sunt convins ca e o explicație justă. Însă e un punct
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
și docte referiri la opera critică și publicistică a lui Zamfirescu, fiindu-i recunoscut acestuia spiritul critic fin, intuiția, în acord cu ceea ce declara despre el un jurnalist al vremii: Cînd vei vedea pe domnu Z de la Timpul, cu mustățile tocite, să știi că înainte de a-și așterne ideele pe hîrtie cugetă mult, are stilul concis, logica strînsă". Descoperim și faptul că Duiliu Zamfirescu a fost un eminescolog a cărui opinie a anticipat pînă și considerațiile maioresciene din Eminescu și poeziile
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]
-
la picioarele patronului/ îi pun la loc bătăturile/ el mă bate pe umăr/ e destul pentru azi/ schimbă-te-mi zice/ du-te la joaca" (șam pune la loc bătăturile patronului). Acest ins stîngaci, neadaptabil, cu frustrări și angoase parcă tocite de îndelunga lor prezenta în conștiința, ajungînd parcă a se sfii și de suferințele ce nu-l ocolesc, arborează o etică glumeața ce semnalizează o apropiere nu numai de real, ci și de... optzeciștii care-l cultiva pe reversul sau
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
mioritic, pășim, de fapt, în plin eros, ne tîrîm, liliputani și erecți, pe trupul întins orizontal al unei gigantice femei". Dar raiul se dovedește scufundat într-o etern tristă, aproape umană, rapiță caragialiană. Toate argumentele construite în jurul unicității noastre naționale, tocite și deformate în discursuri naționaliste, sînt puse în slujba susținerii candidaturii județului Vaslui în structurile Nord-Atlantice. Generalii N.A.T.O. sînt cazați lingă oraș, la motelul "Hanul Victoriei" de la Podu-înalt, "nu departe de locul istoric unde Ștefan cel Mare y compris
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
ani, care-și încurcă degetele printre ale ei, în calculator, și căruia îi explică ce înseamnă forest, în engleză. Un antreu înghesuit, în care stau una peste alta haine de lucru, găleți cu resturi de ciment și var, fărașe, mături tocite și fără coadă și ziare. Un cabinet larg, mai degrabă improvizat, cu mobilier amestecat, fotolii joase, o masă joasă, pătrată, în mijloc, telefoane mobile, cărțile poetului și gazetarului azvîrlite peste tot, la îndemînă, Sub semnul întrebării, Sînt un om liber
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
nu era de găsit. patru primul îți fac un cockteil molotov înainte să plec, i-a șoptit ea suav într-o dimineață. și a ieșit pe ușă. floarea deschizîndu-și petalele în stomac l-a salvat. dar de-atunci cu mâna tocita de scris și buzele roase de cuvinte spală chiuvete și podele în ospicii. al doilea s-a certat cu nevastă-sa când s-au dus să amaneteze pianul. aia de la amanet nu văzuseră în viața lor un pian. și pianul
Poezie by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/3834_a_5159]
-
-tu și că bunică-tu! Muto! Ba nu, îi răspund eu. Doar că bunicul. Tot aia, îmi spune ea, pornită pe mine. Unde sînt vorbele tale? Ce-ai făcut cu ele? Le-am înghițit. Nu chiar pe toate, pe alea tocite le-am lăsat. Le-am înghițit și le țin în burtă mea. Dar să nu-ți fie milă de ele. Sînt păsări cu zece rînduri de dinți și aripi zimțate, de oțel. Să nu-ți fie milă de ele, că
Ritmuri de îmblînzit aricioaica by Doina Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/6479_a_7804]
-
principiu al mentalității mitice în general. Extrem de subtil și de convingător felul în care e dusă pînă la ultimul detaliu în carte analiza sensurilor multiple pe care le poartă labirintul! Tehnica lui Andrei Oișteanu seamănă - folosesc o metaforă mult prea tocită - cu păpușile rusești care intră una în cealaltă. Ceea ce pare, la prima lectură a cărții, un fascinant aspect compozit, se dovedește, la nivel secund, un discurs teoretic unitar, extrem de bine structurat, despre posibilitatea reconstruirii mitologiei pre- și protoromâne, pornind de la
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
Liviu Dănceanu 1. Muzica e ca o haină. Arareori te dezbraci de ea. O pui pe scaun, pe pat, pe cuier, dar niciodată în cui. Afară de cazul în care e tocită, deteriorată, degradată. Sau prea largă. Ori a intrat la apă. Ca, bunaoară, muzica savantă, care prin înmuieri, spălari, clătiri și uscări repetate s-a ponosit și strâmtorat, devenind aproape inutilizabilă. Din a te face să urli fiindcă o dorești, s-
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
creativ. Cristian Popescu, ca și Ioan Es. Pop, utilizează un lexic fără culori și arome tari, vocabule ,etno" și neologisme de ultimă oră; vocabularul este însă la ambii ,nouăzeciști" supus unor formidabile contorsionări, până când din cele mai plate și mai tocite secvențe verbale iese imaginea șocantă, grea de sens și greu de uitat. Să deschidem acest postum Caiet de citire și de caligrafie, subintitulat Fragmente de jurnal și alcătuit din texte de frontieră (jurnal-publicistică-proză) apărute la începutul anilor '90 în ,Luceafărul
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
cuget trupesc, fiind cu totul trupuri, nu pot plăcea lui Dumnezeu. Că sunt întunecați în cugetări și nepărtași de razele luminii dumnezeiești. Având norii așezați ca niște ziduri înalte în fața razelor Duhului, ei rămân neluminați, iar simțurile sufletului, fiindu-le tocite, nu pot căuta spre frumusețile cunoscute cu mintea, ale lui Dumnezeu, și nu pot vedea lumina adevărată a vieții și nu se pot ridica deasupra minciunii celor văzute 198. Alt motiv pentru care creștinul trebuie să se ferească de această
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ei chiar în ajunul acelei zile se retrăseseră în vîrstă pîlpîind prin odăi cu perdelele trase clipeau către moarte și ea ca o doagă crăpată le înfoia penajul albăstriu primăvăratic al plămînilor Plumburiu se făcu cerul apoi alb cu nori tociți cenușii peste acoperișe încovoiate pe care ploaia bătea într-o cadență nemaiauzită viermi albi mici țiuiau prin aerul subțire deasupra caselor - ca bețele vătuite ale tobelor peste sat vremea înnăbușitoare a teiului începuse și bunicul în cizmele lui dădea cu
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
generozitate jeanvaljeaniană. Stilul altora are naturalețe și limpezime de prozatori încercați. De altfel, unii dintre ei sunt pe cale să publice cărți despre rocambolesca lor existență. Uitați adesea de familie și de prieteni, condamnații pe viață par a avea sentimentele definitiv tocite. Soțiile tinere au divorțat și s-au recăsătorit, copiii s-au învățat cu ideea, insuflată de mame, că tații lor au murit. Singurele persoane care își mai aduc aminte de ei, chiar și după ce numărul anilor petrecuți în temniță ajunge
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
Gheorghe Grigurcu Lirismul Mariei Urbanovici participă evident la mișcarea, îndeajuns de amplă azi, a depoetizării, a reorientării către “proză” a unei poezii amenințate de artificiul “distins”, de elevația factice, căutînd a înlătura asocierile, după cum declară d-sa, “tocite, umflate sau golite de sens”. Poeta se apropie de lucruri cu o atenție a descriptorului mai curînd decît cu o dispoziție a contactării lor fantaste prin metaforă, atitudine ce nu exclude, ci dimpotrivă sporește, un atașament emoțional. Căci în măsura în care antipoezia
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
blocuri. La confluența lui treisprezece cu treisprezece bis, istoria municipală își dă poalele peste cap, rânjește mânzește. Calina Canina Karina latră patetic la cerul abstract și senin. Îi răspunde răgușit și hapsân, istoria municipală, paceaura bătrână, ascuțindu-și caninii galbeni, tociți, pregătindu-se să devore ce-o mai rămâne din noi după ospățul pantagruelic, alzhimeric , de sâmbătă seara, al bunului Dumnezeu dintre blocuri. Doamne, să mă hrănești Doamne, aș vrea să fiu mâtza ta cu gheare și aripi și pureci mici
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
un oftat ca de hipopotam și făcu un gest larg cu mîna, către cameră, pereți, fereastră, tavan, balcon, aer, cer și pămînt. - Hadernsee..., murmură el, înainte de a păși peste prag. - Hadernsee...murmură și Klaus, după ce închise ușa din scînduri groase, tocite. Se întinse pe pat, cu albumul în mîini. Hadernsee... Ce-l adusese la Hadernsee? Coperțile îngălbenite ale albumului arătau imaginea aproape standard a pieței centrale, aparținînd unui mic sat din Bavaria: biserica, al cărei turn în formă de bulb de
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
lui o, nu râvni în loc de psalm Pace ție umbra mea trecătoare cu memoria ce ne trădează îmi pun ordine în amintiri de o parte iluzii prea multe cu sângele lor subțiat m-au hrănit de cealaltă parte - fapte cu muchea tocită și patimi ecoul unor cuvinte rostite cât o cratimă cât o silabă cât un punct de argint
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
n-am nici sarbacana la-ndemână, Presupunând că-l sparie vreun fleac. Ori niscai stihuri să-mbârlig? anume: Lângă fiesta lor să îl amân Până-i răcnește trecerii prin lume Batâr să-mi smulgă panica din sân! Ca mâine ad-Dio!... Tocită-i viața, ŕ droite et ŕ gauche Și n-am de rezervă vreun lustru; Curând înhăța-voi toiagul de moș: Pe Cronos, cu el, să îl mustru. Se-ntunecă ani. Zadarnic mă zbat Să-i fac mlădioși ca-n Rusalii
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]