11 matches
-
atât la mamă cât și la nou născut prin efectele ei antiplachetare. Astfel, tratamentul cu aspirină ar trebui evitat în ultimul trimestru de sarcină [82]. 7.4 Alte considerații În cazul riscului de naștere prematură, gravida cu DZG poate primi tocolitice și corticoizi, necesari maturației pulmonare fetale. Administrarea corticosteroizilor pacientelor insulinotratate poate duce la un necesar crescut de insulină, monitorizarea atentă a acestora fiind o condiție esențială [82]. Categoria X: Medicamente care au risc foarte mare de a determina leziuni fetale
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
randomizate să fie tratate fie cu atosiban ( conform indicațiilor terapeutice ) , fie cu un β- agonist ( cu doza stabilită prin tatonare ) . Obiectiv final principal : parametrul principal de eficacitate a fost proporția femeilor care nu au născut și nu au necesitat tratament tocolitic alternativ în decurs de 7 zile de la inițierea tratamentului . Datele arată că 59, 6 % ( n=201 ) și 47, 7 % ( n=163 ) dintre femeile tratate cu atosiban , respectiv cu β- agonist ( p=0, 0004 ) , nu au născut și nu au necesitat
Ro_1071 () [Corola-website/Science/291830_a_293159]
-
în decurs de 7 zile de la inițierea tratamentului . Datele arată că 59, 6 % ( n=201 ) și 47, 7 % ( n=163 ) dintre femeile tratate cu atosiban , respectiv cu β- agonist ( p=0, 0004 ) , nu au născut și nu au necesitat terapie tocolitică alternativă în decurs de 7 zile de la inițierea tratamentului . Majoritatea eșecurilor tratamentului în CAP- 001 s- au datorat tolerabilității scăzute . Eșecul tratamentului datorat eficacității slabe a prezentat o frecvență semnificativ ( p=0, 0003 ) mai mare în cazul femeilor tratate cu
Ro_1071 () [Corola-website/Science/291830_a_293159]
-
o frecvență semnificativ ( p=0, 0003 ) mai mare în cazul femeilor tratate cu atosiban ( n=48, 14, 2 % ) , decât al celor tratate cu β- agonist ( n=20 , 5, 8 % ) . În studiile CAP- 001 probabilitatea menținerii sarcinii fără necesitatea administrării altor tocolitice în decurs de 7 zile după inițierea tratamentului , a fost similară pentru femeile cu vârsta gestațională de 24- 28 de săptămâni tratate cu atosiban și beta- mimetice . Totuși , aceste observații au fost făcute pe un lot foarte mic de paciente
Ro_1071 () [Corola-website/Science/291830_a_293159]
-
randomizate să fie tratate fie cu atosiban ( conform indicațiilor terapeutice ) , fie cu un β- agonist ( cu doza stabilită prin tatonare ) . Obiectiv final principal : parametrul principal de eficacitate a fost proporția femeilor care nu au născut și nu au necesitat tratament tocolitic alternativ în decurs de 7 zile de la inițierea tratamentului . Datele arată că 59, 6 % ( n=201 ) și 47, 7 % ( n=163 ) dintre femeile tratate cu atosiban , respectiv cu β- agonist ( p=0, 0004 ) , nu au născut și nu au necesitat
Ro_1071 () [Corola-website/Science/291830_a_293159]
-
în decurs de 7 zile de la inițierea tratamentului . Datele arată că 59, 6 % ( n=201 ) și 47, 7 % ( n=163 ) dintre femeile tratate cu atosiban , respectiv cu β- agonist ( p=0, 0004 ) , nu au născut și nu au necesitat terapie tocolitică alternativă în decurs de 7 zile de la inițierea tratamentului . Majoritatea eșecurilor tratamentului în CAP- 001 s- au datorat tolerabilității scăzute . Eșecul tratamentului datorat eficacității slabe a prezentat o frecvență semnificativ ( p=0, 0003 ) mai mare în cazul femeilor tratate cu
Ro_1071 () [Corola-website/Science/291830_a_293159]
-
o frecvență semnificativ ( p=0, 0003 ) mai mare în cazul femeilor tratate cu atosiban ( n=48, 14, 2 % ) , decât al celor tratate cu β- agonist ( n=20 , 5, 8 % ) . În studiile CAP- 001 probabilitatea menținerii sarcinii fără necesitatea administrării altor tocolitice în decurs de 7 zile după inițierea tratamentului , a fost similară pentru femeile cu vârsta gestațională de 24- 28 de săptămâni tratate cu atosiban și beta- mimetice . Totuși , aceste observații au fost făcute pe un lot foarte mic de paciente
Ro_1071 () [Corola-website/Science/291830_a_293159]
-
greutății fetale, nașterea poate fi indusă între săptămânile 36-38 de sarcină, numai după documentarea maturizării pulmonare fetale prin amniocenteză, iar dacă fătul este imatur pulmonar nașterea va fi temporizată încă o săptămână, când se va face o nouă evaluare. Agentul tocolitic ce trebuie utilizat inițial este MgSO4, b-simpatomimeticele putând influența marcat glicemia maternă. În unitățile bine dotate și antrenate pentru îngrijirea nou-născutului se poate permite inducerea nașterii și la o vârstă mai mică de 36-37 săptămâni, în cazuri de urgență: toxemie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
dar se discută despre rolul miocarditelor, alterarea mecanismelor imune în cursul sarcinii, creșterea apoptozei miocitare, predispoziția genetică, precum și degradarea proteolitică a prolactinei în cadrul stresului oxidativ [2]. Factorii de risc sunt reprezentați de sarcina la o vârstă înaintată, multiparitatea, utilizarea medicației tocolitice, sarcina gemelară și condițiile improprii de viață [2, 14]. Acest subiect va fi abordat mai pe larg în capitolul dedicat sarcinii și bolilor cardiovasculare. Cardiomiopatia hipertrofică apare la femei la vârste mai înaintate și are o simptomatologie mult mai zgomotoasă
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de contracții uterine dureroase, motiv pentru care se prezintă la medic, unde la examenul clinic se constată un tonus uterin bazal ușor crescut și contracții uterine dureroase rare nesistematizate, iar ecografic se observă prezența de multiple benzi amniotice. În urma tratamentului tocolitic administrat simptomatologia s-a remis. Discordanță între vârsta gestațională (21,2 săptămâni) și vârsta ecografi că (19,4 săptămâni). Craniul fetal situat la polul superior al uterului. La nivelul craniului, imediat deasupra orbitelor, se observă o structură (bandă amniotică) care
Revista Medicală Română by Liliana Neştianu () [Corola-journal/Journalistic/92300_a_92795]
-
20 de săptămâni a fost elementul de prognostic cel mai bun care ne-a făcut să credem într-o evoluție ulterioară bună a sarcinii, fără sechele majore. Nașterea prematură nu a putut fi preîntâmpinată, deși pacienta a beneficiat de tratament tocolitic. Deși este un sindrom foarte rar, gravitatea prezenței sindromului de bride amniotice este mare. Acuratețea examenului ecografic face ca diagnosticul să fie precoce și urmărirea sarcinii să se facă cu mare atenție. Particularitatea cazului prezentat este aceea că bridele aveau
Revista Medicală Română by Liliana Neştianu () [Corola-journal/Journalistic/92300_a_92795]