167 matches
-
rămâne să vedem în numărul viitor cum a reacționat partea adversă, adică Victor Florean, în calitatea lui de patron și nu de funcționar public, și ce soartă au avut lucrările care n-au fost demne să se așeze pe actuala toloacă din Baia Mare numită, cu mult romantism și cu tot atîta imaginație, Cîmpul tineretului.
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
dor de lumea pierdută în abisul trecutului, De lumea în care asemeni florilor creșteam eu... Când cerul era albastru în lumina soarelui, Iar vântul îmi mângâia chipul de copil, mereu... Mi-e dor de horele ce se-nvârteau duminica pe toloacă, De bucuria fetelor cu busuioc la urechi, De omenia oamenilor veniți să ajute la clacă, Ce știau să-și împartă plăcintele și vinul cel vechi... Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol sub un nuc, De mirosul ierbii
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
dor de lumea pierdută în abisul trecutului,De lumea în care asemeni florilor creșteam eu...Când cerul era albastru în lumina soarelui,Iar vântul îmi mângâia chipul de copil, mereu...Mi-e dor de horele ce se-nvârteau duminica pe toloacă,De bucuria fetelor cu busuioc la urechi,De omenia oamenilor veniți să ajute la clacă,Ce știau să-și împartă plăcintele și vinul cel vechi...Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol sub un nuc, De mirosul ierbii
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
la originea popoarelor lumii antice... Își aminti, probabil, o noapte geroasă de ianuarie, când sta îndurerat lângă corpul neînsuflețit al iubitului învățător și se ruga către „frumoasa Bucovină”: „Cu cimbru verde-ncinge antică fruntea ta...” Îi apărură în memorie și toloaca din apropiere, unde-i plăcea să se joace de-a mingea cu prietenii... 20. Hotelul Moldova, interbelic. 21. Biserica Parascheva, Knap, anii 1860 21. Casa generalului, 1900 (1780) 22. Hotelul Lemberg, prima jumătate a sec. XX. 23. Cernăuți, Ulița Mare
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
inițiatorul și organizatorul reprezentațiilor teatrale ale trupei conduse de Fanni Tardini. Trupa își alese ca scenă pentru spectacole sala hotelului „Moldova”. În răstimpul șederii trupei la Cernăuți pentru Eminescu în afară de teatru nu mai exista nimic: nici joaca cu colegii pe toloacă, nici hoinăreala prin lunca Prutului, nici chiar cărțile din biblioteca lui Pumnul. În tot timpul liber se afla acolo lângă hotel, în apropierea trupei, și nu era reprezentație de la care să lipsească. Hotelul în care poposiseră după revoluția de la 1848
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
două! Bună trebușoară! N-am ce spune. Oamenii gospodari hrănesc calicii și puturoșii!... Așa-i. Așa-i - s-a auzit părerea mulțimii. Chersân și delegatul făceau fețe-fețe. Prin vălmășeala de voci, a răzbătut glasul milițianului: Gura! Unde vă treziți? Pe toloacă sau la iarmaroc? Aici îi ședință și vorbește un om... Nu-i clacă! Să mai aud unul că scoate o vorbă, că am eu grijă de el! Poftiți, tovarășu’! - s-a ploconit milițianul în fața delegatului. Daurel s-a întors către
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pe față. O salut cu două degete, de la distanță, și-o iau la picior. E-așa de simplu să faci pe cineva fericit! *** - Vax în general, nașpa-n particular, radios, minunat, înfloritor în momente bine determinate, aștept s-aterizeze pe toloacă, lângă observatorul astronomic, niște flăcăi din altă galaxie, să le iau un interviu în exclusivitate, poate se-ndură să mă plătească și pe mine cineva... izbucnește Sara la întrebarea mea de mătușă de treabă. Am spus-o, dar trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
în alb și i-a zis că undeva, foarte aproape de noi, încă mai zace comoara lui Ipsilanti? N-am căpiat atuncea cu toții, de-am săpat toată lutăria? Moș Grețcu a scăpat de toate cazmalele, lopețile, hârlețele, țiganii vindeau parcele din toloaca de pe lângă groapa de gunoi... Până și popa de la Sfântu’ Andrei a apărut într-o seară, îmbrăcat într-o pufoaică de la armată, și s-a apucat să sape vârtos. Oamenii râdeau că, mai dându-și peste fluieru’ piciorului, popa înjura și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nelalocul ei purtarea mea, dar la hotare pâlpâie bucluc zise îngrijorat Târgov uitându-se în stânga și în dreapta, să nu-l audă cineva, până nu află Uran. -Cum? ... De ce n-ai spus degrabă omule? Trimite vorbă să se bată darabanaua pe toloacă și atunci fii sigur că te va asculta Uran, cu toate că are multe de dus la capăt. Ori .... nu ești sigur? Nu cumva te-a luat cineva în râs? -Nu m-a luat nimeni în râs, pentru că știrea n-a ajuns
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și privirile împrăștiate, Târgov. Ilina a lăsat deoparte treburile casei, și-l privea țintă și iscoditor pe Târgov cu mâinile împreunate la piept. Într-un târziu a decis: -Du te la cel cu darabanaua și spune-i să iasă pe toloacă că-i vrerea mea. Și numai după aceea te ai duce dumneata și-n adăpostul unde slujește Uran... -Prea bine, Mare doamnă! exclamă Târgov, după care se înclină în semn de salut și respect, apoi plecă. -Ce vrei să faci
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nimerește nici odată va avea rolul de urmăritor. Jocul va începe în fuga calului de la boschetul acesta și se va opri la boschetul cel de acolo, a propus Adela. -Nu-i prea mică distanța? se interesă Verona. -N avem ce face, toloaca este mică, îi răspunse Angela. -Haideți, să începem jocul; voi vă veți lupta iar eu voi urmări și voi mâzgăli cu acest băț, câte o linie pentru săgețile care lovesc ținta, hotărăște Adela. Fiecare avea agățată de bandulieră câte o
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
dar asta este extraordinar, așa cred că vom reuși să sfârșim lupta cu bine, scăpând odată pentru totdeauna de acești păgâni. -Dacă și Măria ta crede în izbândă, înseamnă că nu ne rămâne decât să așteptăm în liniște ascunși pe toloacă și apoi să zdrobim dușmanul care ne calcă în picioare de atâta vreme. -Trebuie să înțeleg, viteazule Amar, că ai pregătit o socoteală aparte? Abia aștept să ne întâlnim după închinăciune, zise Uran ca apoi să se îndrepte spre partea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la sută din copiii țării, cei de vârsta preselecționaților, care nu știu ce înseamnă grădinița și nu au nici perspectiva de a o ști, și care, dacă nu se scaldă câtu-i ziulica în colbul ulițelor lăsați de capul lor - păzesc bobocii pe toloacă în așteptarea amurgului când vor veni părinții de la tras sapa să le facă un borș... Nu m-am gândit nici la nerușinarea celor unu sau doi la sută dintre părinții ce nu vor ezita să etaleze în văzul tuturor mătăsurile
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
legi. Partea IV Îndrumarea exploatării pășunilor de interes obștesc Capitolul 1 Cadrul și mijloacele de îndrumare Articolul 42 Sînt considerate de interes obștesc și sînt supuse dispozițiunilor legii de față, următoarele categorii de pășuni: 1. Pășunile comunale, inclusiv pășunile sau toloacele comunale din Bucovina. 2. Pășunile în devalmesie aparținînd obștiilor, composesoratelor, asociațiunilor, precum și locuitorilor împroprietăriți, sau grupurilor în număr mai mare de 25 persoane, sub orice denumire a coproprietarilor lor. 3. Pășunile de rezervă, dela munte și dela baltă, inclusiv cele
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
pedepsiți cu amendă dela 500-1.500 lei. Articolul 190 În Bucovina și Basarabia, în cel mult un an dela publicarea legii de față, o comisiune alcătuită din delegatul serviciului agricol județean, delegatul prefecturii și delegatul comunei respective vor delimită - din toloaca comunala - teritoriul necesar comunei pentru vatra de sat și în care vor fi cuprinse toate terenurile cutropite (uzurpele). Terenul delimitat astfel va putea fi întrebuințat de comună potrivit intereselor sale, cu respectarea dispozițiunilor din legea administrativă. Pășunea comunala, rămasă după
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
În zidul acesta enorm în care cândva a fost o ușă, odihnește de-a pururi porcarul și porcii lui; cu toții sublimii, s-au prefăcut hăt de mult în cenușă dar umbrele lor sunt în ceruri și împreună cu serafimii hălăduiesc prin toloacele veșnice. În poemul-capodoperă „Flanela”, un ins vorbăreț (INS vine de la latinul ens-entis, desemnând însuși Eu-l filosofic!) ține să-i aducă aminte iubitei de un pulover: „spuneai că-mi șade/ ca o armură de smalț”. Personajul se dovedește a fi
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
dor de lumea pierdută în abisul trecutului, De lumea în care asemeni florilor creșteam eu... Când cerul era albastru în lumina soarelui, Iar vântul îmi mângâia chipul de copil, mereu... Mi-e dor de horele ce se-nvârteau duminica pe toloacă, De bucuria fetelor cu busuioc la urechi, De omenia oamenilor veniți să ajute la clacă, Ce știau să-și împartă plăcintele și vinul cel vechi... Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol sub un nuc, De mirosul ierbii
ÎNVĂȚ SĂ NU-MI FIE DOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383488_a_384817]
-
erau foarte credincioși. Pe jos și desculț mergeau la Mănăstirea Putna să se roage și să se închine, își puneau în traistă o bucată de mămăligă și brânză și porneau de cu seară. Pe atunci, cu excepția hramului și jocului pe toloacă, nu se prea organizau alte sărbători. Tineretul se întâlnea la Dionisie Bezrucico, cel mai bogat om din sat, care avea două fete foarte frumoase, una urma să se căsătorească cu șeful de jandarmi. Aici venea și preotul din localitate cu
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
mâncat, apoi ne-am culcat. Veneau din toate părțile în sat cu cerșitul pe timpul foametei. O femeie umbla cu doi băieței micuți de mână și cerșea, însă nimeni nu avea ce-i da și i-au găsit apoi morți pe toloacă. Aveam un unchi, pe care-l chema Gheorghe. Și cum nu avea ce mânca, a luat de pe câmp din spice câteva boabe de grâu, le-a copt și le-a mâncat, apoi, cum era sleit de puteri din cauza foamei, s-
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
era sleit de puteri din cauza foamei, s-a culcat pe prispa casei. Când l-am întrebat ce face, mi-a răspuns că a mâncat să moară sătul. Acolo, pe prispă, și-a găsit liniștea veșnică. Altă dată, pășteam oile pe toloaca satului, iar un băiat - vaca. Și de flămând ce era, s-a băgat sub vacă să sugă lapte și așa a murit. Discut uneori cu fratele Gheorghe pe această temă. Nu știu cum se întâmpla că munceam din greu, dar nu aveam
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
jitar care era ajutat de paznici (nemeasnici) care păzeau gardurile arinilor și constatau pagubele făcute de vite. Și în satele de clăcași, țăranii aveau vii și livezi, grădini de legume, pe lângă țarini, aveau acces la apă și la imașurile satului (toloaca satului), aveau fâneață și izlaz. Pentru tot pământul aflat în folosința țăranului clăcaș, acesta era dator cu un număr de zile de clacă, cu zeciuiala din produse, cu zile de reparat (meremet) la iazuri, mori, curtea boierească, cu alte daruri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcut un act de caritate; se supunea și el necesității, dar și obiceiului pământului, dar mai ales reglementărilor scrise, date de domnitorii Constantin Mavrocordat (1746 și 1749), Grigore al II-lea Ghica în 1766. Pentru locul ocupat cu gospodăria, grădina, toloaca satului, apoi pentru plantațiile de pomi și de vie, țăranul clăcaș nu datora nimică boierului; prețul pentru acestea era cuprins în situația de dependență și în munca de clacă. Primele înjghebări făcute cu ce aveau la îndemână - lemnul de salcie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
copii. Când s-a aplicat legea rurală, în 1864, mulți luncași aveau boi de tracțiune și vaci pentru lapte, la care se adăugau oi, mai multe la unii, mai puține la alții, iar păsările - găinile, gâștele, curcile, rațele, creșteau pe toloacă, pe lângă iazuri și pârâu. Proprietarii de oi, oierii mai bogați, luau suhat (terenurile degradate, improprii semănăturilor) de la boieri pentru care erau datori cu 3 kg de brânz pentru fiecare oaie, să dea plocoane la anumite zile constând din miei, lână
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moisei 1934-1938 32. Gheorghe Călinescu 1940-1941 33. Fevronia Chitică 1926-1927. Condițiile materiale și școlare determinau familiile țărănești să nu-și trimit copiii la școală. Copiii țăranilor intrau „în producție” de la o vârstă fragedă: începeau cu păscutul gâștelor și mieilor pe toloacă, grija față de gospodărie și de frații mai mici, apoi munca grea la câmp, la toate muncile, cu puțin câștig și cu efort mare. Avem mărturiile celor care au trăit la începutul secolului al XX-lea despre greutățile întâmpinate de copiii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de dans. Pentru satul Lunca din comuna Filipeni, când spunem horă, „la horă”, „gioc” și joc, trebuie să înțelegem ansamblul dansurilor populare care, acum, le mai vedem pe scenele căminelor populare sau în concursuri. Se poate spune că de pe imașul, toloaca sau din fața crâșmei satului, „hora” a intrat în sălile de spectacol, purtând amprenta creatorilor neștiuți, care, prin contribuția lor, au îmbogățit și diversificat „hora” (Hai la horă, hai la joc!) pigmentând-o cu strigături mai mult sau mai puțin deocheate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]