11 matches
-
cu „Everybody”. În urma succesului asemănător, Sire Records au început înregistrările albumului de studio. Muzical, "Burning Up" pare nefinisat, datorită combinației dintre chitara bas, chitara acustică și sintetizator de ritm, riff-urile de chitară nu sunt caracteristice înregistrărilor muzicienei. Tobele de tip tom-tom folosite aduc aminte de compozițiile lui Phill Collins. Melodia incorporează și chitări electrice și ultimul tip de sintetizatoare disponibile atunci. Refrenul este alcătuit din repetiția versului "I'm burning up, burning up for your love" (rom. - "Ard, ard după dragostea
Burning Up () [Corola-website/Science/311826_a_313155]
-
dintr-un scratch pentru a încheia partea de instrumental: „Dre poate să găsească ceva pe placul lui într-un drum break vechi, să pună totul cap la cap și să înlocuiască treptat fiecare parte cu un sunet mai bun de tom-tom, cu un sunet de tobă bas pe care îl adoră, până în momentul în care beat-ul este la fel de legat de original precum Incredibilul Hulk este de Bill Bixby.” De asemenea, Gold a descris cum piesa progresează cu alți muzicieni care
Doggystyle () [Corola-website/Science/325718_a_327047]
-
cazul în care ar fi în stare să se întrebe ceva - unde o fi mintea bărbatului care dormea. Cum ar putea ei să-și închipuie visele lui? Trebuie că erau atât de departe de a le înțelege! Copil fiind, când Tom-Tom mârâia și se agita în somn, îl întrebase pe tatăl lui ce visează câinii. — Nu știu, îi răspunse acesta. Poate că fugăresc pisici, vânează iepuri sau aleargă după poștaș... Poate că au o lume a lor pe care noi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
tatăl lui ce visează câinii. — Nu știu, îi răspunse acesta. Poate că fugăresc pisici, vânează iepuri sau aleargă după poștaș... Poate că au o lume a lor pe care noi nu o cunoaștem. Atunci, stătea foarte cuminte, privindu-l pe Tom-Tom ore în șir, încercând să pătrundă în misterul minții lui și al acelei lumi canine de care oamenii habar n-aveau. Și acum, el se afla în locul lui Tom-Tom, iar ei veneau să-l cerceteze pe când dormea. Dumnezeule! De câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
noi nu o cunoaștem. Atunci, stătea foarte cuminte, privindu-l pe Tom-Tom ore în șir, încercând să pătrundă în misterul minții lui și al acelei lumi canine de care oamenii habar n-aveau. Și acum, el se afla în locul lui Tom-Tom, iar ei veneau să-l cerceteze pe când dormea. Dumnezeule! De câte grozăvii ar avea ei parte dacă ar putea pătrunde în visele lui! Urechile lor nu vor fi auzit niciodată o șuierătură precum aceea a unei bombe cu napalm care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
învecinați; coroanele lor, lianele lor, umbra pe care o dădeau în fiecare moment al zilei, mirosul lor, până și glasul lor când îi clătina vântul. Cunoștea acel luminiș ca pe trăsăturile unei ființe iubite: ochii mamei, gura Lolei, botul lui Tom-Tom. Încet, foarte încet se scurgeau după-amiezele. De atâtea și atâtea ori le lăsase să treacă, așezat pe creangă, cu plasa în mână, așteptând ivirea fluturilor. Descoperise acel luminiș la o lună după ce sosise, și din ziua aceea, cu rare excepții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de pete de grăsime și de petece, o caricatură jalnică a fetei din reclamă. Făcu eforturi să se stăpânească și reuși să evite râsul. Îi fu milă de ea și simți chiar și o anume tandrețe. Simți ceea ce simțea pentru Tom-Tom când se târa la picioarele lui, scâncind pentru o mângâiere și cerând iertare pentru că se murdărise la bucătărie. Zâmbi ușor și clătină din cap în semn de încuviințare. Fata păru mulțumită și se îndreptă spre vatră, peste care era cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ziua în care omul, cu ambiția lui fără margini și cu orbirea în fața viitorului, se va uni cu vântul și cu ploile, istoria Saharei sau a pășunilor americane se va repeta în Amazonia. Un câine vagabond, care-i aminti de Tom-Tom al copilăriei lui, traversă piața și se opri să urineze la singurul copac scheletic, ca și cum ar fi vrut să-l batjocorească pe supraviețuitorul solitar pe care oamenii îl lăsaseră din ceea ce fusese odinioară încă o porțiune din selva de nepătruns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
vreau să mă părăsești... Ești tot ce am... Atât de goală și atât de tăcută, atât de timidă și atât de simplă... Câteodată, singurătatea devenea mai apăsătoare și tu mă ajutai să o îndur, așa cum mă ajuta, pe când eram copil, Tom-Tom... Oamenii își bat joc de acei bătrâni care le duc flori câinilor lor și își amintesc de ei ani de zile, dar și eu i-am dus flori lui Tom-Tom și am plâns pe mormântul lui. Lumea rămâne atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ajutai să o îndur, așa cum mă ajuta, pe când eram copil, Tom-Tom... Oamenii își bat joc de acei bătrâni care le duc flori câinilor lor și își amintesc de ei ani de zile, dar și eu i-am dus flori lui Tom-Tom și am plâns pe mormântul lui. Lumea rămâne atât de pustie când moare un câine bun! Aveam doisprezece ani și l-am îngropat în parc, unde era tufișul mai des, unde ne jucam urmărind veverițele. Îi plăcea locul ăla. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și tăcut, des și întunecat. L-am îngropat, m-am aruncat pe mormântul lui să privesc norii ce treceau, cenușii și murdari, și mi-am spus că într-o zi norii mei vor fi albi. Și acum îmi mai lipsește Tom-Tom. Avem nevoie să fim iubiți, fără să ni se ceară nimic în schimb. Să ni se țină companie, fără să trebuiască să ținem companie. Să fim ascultați, fără să trebuiască să ascultăm. Rămase tăcut, evocând singurătatea copilăriei sale lipsite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]