74 matches
-
l-ai găs’t? Păi, cum să găsăști tu, bă, așa, tam-nesam pă drum un cățăl așa fru- mos, he? Nu te-ai gândit șî tu că poate s-a pier- dut șî iel de stăpân-so? Oite, a ven’t tomnai ăl al cui ierea șî țî l-a loat, na, să te-nveț’ minte să măi iei câini du pă drum așa, aiurea! - Cuuum, cine-a ven’t, cine mi l-a loat pă Bulfei al mieu? - Păi na, oite, Zbârț
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475818715.html [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
observe vreunul zâmbetul din colțul gurii, își scoase batista din buzunarul hainei, se tamponă, icnind de „durere”, pe frunte și pe fața plină de broboanele, care-i ieșeau datorită vinișorului de fragă aleasă, fiind scos de razele unui soare de tomnă caldă... cum nu mai fusese de mult prin locurile astea. - Bine c-ai venit, măicuță Bușica... Ce zici, scap? - Doamne!... ce vorbă e asta? Dacă-ncăpuși pe mâna mea, și cu ajutorul lui Dumnezeu, pupa-i-aș tălpile, o să te lecuiești
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
crească-n beznă ca alde matali! Bătrânul zâmbi blând chiar și atunci când Bobby îl orbi de câteva ori cu blițul și înjură aprig, cum numai un agent de la bursă știe, constatând că aparatul nu înregistrează nimic. - Io-te, al dreacu’, tomnai acu’-m face fițe, mă rog, bă, tăticu’, ăsta-i o altă invenție care împreună cu internetu’ au făcut din tot căcatu’ ăsta dă planetă, un sat bă, numit satu’ planetar, ca să mă înțelegi, adica uite, când vrea mușchiu’ meu pot
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420306152.html [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
până în fața căpitanului lor. Unul dintre ei, un loviștean, spuse luând poziția regulamentară: - Să trăiț’, do’n căpitan! Uitaț’, am prins un inamic, zâce că ie roman, da’ ieu zâc să nu-l credeț’, o fi vr’un șpion, că tomnai d-aia vorbește el românește! Căpitanul, un bărbat bine făcut, puțin mai în vârstă decât prizonierul din fața lui, de loc din Călimăneștii Vâlcii, glumi cu el: - Măi, soldat Teșcuț, da, știi că nu ești prost deloc? Eu m-aș putea
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1472070744.html [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
recupera materia predată în primul trimestru pe care le-am trecut destul de bine în așa fel, că la sfârșitul anului am luat premiul întâi la clasa mea, ceea ce a făcut pe mulți să creadă că sunt un oarecare fenomen. În tomna anului 1958 la venirea din vacanță prima zi de școală a coincis cu prima zi de practică. Atunci am văzut prima dată o mină pe viu în viața mea, aceasta fiind mina de mercur de la Valea Dosului, Izvorul Ampoiului de
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Minerii_sau_fe_ele_negre.html [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
și stimat”. Și ea, la fel, adăugându-și în plus titlul de cea mai savantă. De pe glob. Omitea doar atât: nu știa să scrie și abia silabisea. Iar el vorbea ca țăranii analfabeți de la începutul secolului din Scornicești: pretini, tutulor, tomnai. Avea în vocabular și cuvinte noi. Muncipiu, de pildă, cel pe care l-a arat și pe care l-a îmbogățit cu monstruozități, așa-zis arhitecturale. Și un alt cuvânt din limbaju-i nemaipomenit: secoritate. Secoritatea era, de fapt, obsesia și
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi by http://uzp.org.ro/tinerii-eroi-si-naparcile-iluzii-seculare-si-glorii-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
devină, doar dacă potrivnică nu le-ar fi fost chiar ea... Și dincolo de tot chiotul și de toate sunetele celor ce deja ființau în jurul ei, uneori, urechea-i părea să audă și un suspin trist... Suspinul renegatului timp. * Început de tomnă aurie... Pe marginea ferestrei deschisă pentru razele încă pline de căldură ale soarelui, o ciclamă cu flori roz își legăna cu un tremurat imperceptibil petalele sub curentul slab de aer, care pătrundea în odaie. Din copaci, frunzele galbene, după un
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473269413.html [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
de pământ cât ești tu de mare! Păi ce, ieu te-am trimis la Iaș’ să-nveț’ carte, c-alt’ de lucru n-aveai de făcut acolo, șî cân’ colo tu-m’ vii hodoronc-tronc șî-m’ spui c-ai rămas repetent tomnai cân’ să termini? - Ho, bă, ce te dai așa la mine, ce naiba ești așa de repezit, hai? N-am rămas repetent, am rămas la specializare, mi s-a propus asta, poate am să lucrez și eu în cercetare sau în
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
până în fața căpitanului lor. Unul dintre ei, un loviștean, spuse luând poziția regulamentara: - Să trăit’, do’n căpitan! Uitat’, am prins un inamic, zace că ie român, da’ ieu zac să nu-l credeț’, o fi vr’un spion, ca tomnai d-aia vorbește el românește! Căpitanul, un bărbat bine făcut, puțin mai în vârstă decât prizonierul din fața lui, de loc din Călimăneștii Vâlcii, glumi cu el: - Mai, soldat Teșcuț, da, știi că nu ești prost deloc? Eu m-aș putea
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1475819328.html [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
maj inklenas pë la' te kälin o sastri and-i valval ël grastesqi. Kadă phenel pe' ji anda kodoja kë on sas meseriaśa but laśhe, kaj źănenas te këren buki o sastri. ¶ Amare rrom' telărnas primovara, pala-i Patragi, haj avenas tomna, de Sfïnto Dumitru, and-i oktombria pe 26, źi and-o jivend, angal te malavel o jiv, kana ïngälbenilas i patrin ël pomenqi, te këren o jărnatiko (o jivend). Kinnas kaśt', angar thaj balo, śhonas śax thaj muräturj. Saworro jivend beśenas penqë
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
observe vreunul zâmbetul din colțul gurii, își scoase batista din buzunarul hainei, se tamponă, icnind de „durere”, pe frunte și pe fața plină de broboanele, care-i ieșeau datorită vinișorului de fragă aleasă, fiind scos de razele unui soare de tomnă caldă... cum nu mai fusese de mult prin locurile astea. - Bine c-ai venit, măicuță Bușica... Ce zici, scap? - Doamne!... ce vorbă e asta? Dacă-ncăpuși pe mâna mea, și cu ajutorul lui Dumnezeu, pupa-i-aș tălpile, o să te lecuiești
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
-ti-te bă, plânge ca o babă, acu’ când e mare și tare, da’ să vezi ce-o să mai plângă când io-i lua io gâții, gândi, foarte firesc, un văr primar. - Bă, da’ oare ce dreacu-l apucă p-ăsta tomnai acușica, că doar nu ierea în protocol, gândi, la rândul său un alt văr, mai țăran, fiind el din Băilești. Nimeni nu putea însă ghici cauza lacrimilor. O nenorocită de furnică i se urcase prin nădragii de ceremonie și acum
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Scurta_domnie_a_imparatului_mihai_batog_bujenita_1375631703.html [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
prin lume călător! Pune lacăt neputinței, Un genunchi căit credinței, Flacără în rugăciune Să ard răul de prin lume! Mamă sub veșmântul Tău Am să scap mereu de rău, Firul ierbii se despică Neputința mă irită... Timpul verdelui se surpă Tomna grea în mine urcă, Povârnișul se ivește Frunza veștedă-mi sporește... Mamă Bună nu lasă Să mai plâng la poarta Ta Pune-mi mâna iar pe tâmplă Liniștea s-o simt adâncă! Iartă-mi zilele puține, Când nu m-am
MAMĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1479667850.html [Corola-blog/BlogPost/384889_a_386218]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SCRISOARE TÂRZIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Stau acasă doamnă Și privesc cum bate Ploaia mea de tomnă Lucrurile toate Ca o nălucire Coborând din vis Peste-ntreaga fire Pusă pe-un abis Oameni cu umbrele Searbăd sacrificiu Uzi până la piele Se duc la serviciu; Nu merg nicăieri Stau ca-ntr-o cutie Cheltuind averi De melancolie De
SCRISOARE TÂRZIE de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_tarzie.html [Corola-blog/BlogPost/355996_a_357325]
-
devină, doar dacă potrivnică nu le-ar fi fost chiar ea... Și dincolo de tot chiotul și de toate sunetele celor ce deja ființau în jurul ei, uneori, urechea-i părea să audă și un suspin trist... Suspinul renegatului timp. * Început de tomnă aurie... Pe marginea ferestrei deschisă pentru razele încă pline de căldură ale soarelui, o ciclamă cu flori roz își legăna cu un tremurat imperceptibil petalele sub curentul slab de aer, care pătrundea în odaie. Din copaci, frunzele galbene, după un
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nevazutul_tania_nicolescu_1358224198.html [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
la Tarigrad pe muierea aia bălae, babana care gîcea în palmă si-ntr-o banița da grîu, și tot fielul de aplecă vizirul ori și sultanul urechea la gură ei cu dinți mari cică din diamant ciopliți de o Maharajaouă tomnai din Indii că sultanul i-o dăruise pintr-o luna de ramazan să-i spuie ce ar fi vrut ea, Maharajaoua, să afle ori a dori ce a i se spune pa loc și la vreme, ca vreme multă la Ind
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
pe o vecină la televiziunea locală că luase carnet de șofer și era analfabetă... După ce reușește să aleagă din plânsetele ei motivul, fiică-sa Claustrina o îmbunează: - Apăi, vezi, mamă, dacă nu ești atentă la Telejurnale? Auzi numa' că Guvernu' tomna zice că dă voie analfabeților și psihopaților să-și ia permis de conducere... N-are nici o treabă cu pensia! - Uraaaaa!, se bucură Haralampy. Mari ți-s minunile, Sfinte Sisoie! - N-ai înțeles nimic, îi zic. E vorba despre altceva...
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
atunci când este necesar, ca într-o criză economică, finanța mediul de afaceri - direct sau indirect. Indirect un mediu de afaceri se finanțează, de către populație, dacă aceasta evită să dea faliment, iar faliment a și început să dea, în România, în tomna anului 2010, din moment ce nu a economisit - global vorbind - aproape nimic, are datorii crescânde și este nimic mai puțin decât sufocată de propriul consum (de subzistență). Pentru evitarea acestei situații, sau cel puțin pentru a ieși din această situație, și din
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
footnote>, în legătură cu toponimul La Spărturi care la Costăchescu apare sub forma La Răscale, iar la Bălan La Răscoale, termen care poate însemna locul unde se spărgeau stânele și se răscoleau oile după încheierea perioadei de lactație sau a celei de tomnat. Pentru Suha, T.Bălan propune Valea Seacă și în loc de Dealul Frasinilor, Dealul Frăsinelului. Alte modificări în structura toponimiei moșiei Vama, atestată prin documentele din 26 octombrie 1630 și cel din 15 aprilie 1719, primul de la Moise Moghilă, al doilea de la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sau fiecine vor fi cosând sau îmblând după fiară sau pe vale după pește, să aibă a le lua (paznicii călugări-n.a.) tot ce vor găsi la dânșii. Așișderea de se vor găsi oi sau fiece dobitoc vărând sau tomnând în hotarul mănăstirii să aibă a le lua lor câte 12 berbeci” <footnote Ștefan Pascu, Liviu Maior, op.cit., p. 124-125. footnote>. Pare că acest drept al mănăstirii Voroneț a fost încălcat în repetate rânduri, din moment ce în secolul al XVIII-lea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
atunci când este necesar, ca într-o criză economică, finanța mediul de afaceri - direct sau indirect. Indirect un mediu de afaceri se finanțează, de către populație, dacă aceasta evită să dea faliment, iar faliment a și început să dea, în România, în tomna anului 2010, din moment ce nu a economisit - global vorbind - aproape nimic, are datorii crescânde și este nimic mai puțin decât sufocată de propriul consum (de subzistență). Pentru evitarea acestei situații, sau cel puțin pentru a ieși din această situație, și din
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
comerciant creștin (a se înțelege non-evreu). Aceste magazine "Furnica" solicitaseră, în multe locuri, și dreptul de a vinde alcool, ceea ce deranja interesele locale. Nu o dată, a fost nevoie de intervenție la cel mai înalt nivel, din cauza deciziilor administrației locale. În tomna lui 1943, Bartók Mihály, prefectul general al plasei Aghireșu (Egeres), comitatul Cluj, a refuzat, pur și simplu, ca pe teritoriul jurisdicției sale această cooperativă "Furnica" să primească autorizație de funcționare, deoarece cooperativa dorea și deschiderea unei cârciumi. Șeful administrației locale
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
vote un mare profesor rumanez de la Universitatea din Iași, lu cui lumele fost-a Theodor Burada. Cesta profesoru fost-a un mare patriotu și ămnat-o printru tate locurile (irva biveit-a) de Rumanez așa riveit-a și ăr Istria.” Gabriela Vretenar: Pozimecu - Tomna Vire pozmecu Pozmecu vire Se ascunde în măgla Cu ploaia se caliva Ma sel vade Ma se avde Delegații Fundației Ginta Latină care au vizitat regiunea au dus două plăci comemorative pentru a fi așezate la Jeieni în amintirea Prof.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Ploua încet... o tomna tristă Cum este doară pe la noi... O fluturare de batistă Și trenul a pornit greoi Din gară parcă mai pustie, Mai tristă parcă că oricând, În noaptea rece și tirzie, Cu el iubita mea ducând... Ploua încet... și-n lacrimi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93321]
-
îi vrș - zîce - pi tă nu mă ai” (Mara - Maramureș). Basmul Cionușotca îmbină motivul răpirii cu cel al leagănului de mătase, care separă fecioara de pământ: „... cine a venit și i-a furat prima fată și i-a dus-o tomna pă-naltul ceriului, într-un leagăn de mătase” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Prezent cu deosebire în colindele de fată mare, unde se asociază cu magia cusutului și a cântecului, leagănul are aici o funcție rituală similară cu turnul în care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]