112 matches
-
ce adăpostește rarități floristice, printre care: afin vânat, floare de colț, bumbăcarița sau vulturica.; Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii - arie naturală de tip faunistic instituită în scopul protejării cocosului de mesteacăn, o specie de pasăre din familia fazanilor; Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, rezervație naturală de tip floristic și peisagistic creată în scopul protejării unei comunități de narcise din specia "Narcissus radiiflorus" care vegetează la o altitudine de 1600 m. în versantul drept al vârfului Tomnatec (1.618) și Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
din familia fazanilor; Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, rezervație naturală de tip floristic și peisagistic creată în scopul protejării unei comunități de narcise din specia "Narcissus radiiflorus" care vegetează la o altitudine de 1600 m. în versantul drept al vârfului Tomnatec (1.618) și Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele, arie naturală protejată de tip geologic, botanic și peisagistic. Această adăpostește o specie de plantă cunoscută de localnici sub denumirea populară de lingurea ("Cochelaria pyrineaca văr. borzaeana"). reprezintă o zona montană cu o mare
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
asesor Iosif Bașa, parohul locului Ioan Clej, cu cheltuiala obștii de zugravu Silaghi Simon și cu Dimitrie din Țara Românească la anii Domnului 1842“. La scurtă vreme de la realizarea ansamblului mural de la Căraci, Simion Silaghi va picta, la bisericile din Tomnatecul de Jos și Tomnatecul de Sus, două valoroase ansambluri murale. Biserica din Tomnatecul de Jos, reconstruită în deceniul patru al secolului al XIX-lea, va primi în anul 1845 pictura murală. Pisania ce se afla pe latura de sud a
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
locului Ioan Clej, cu cheltuiala obștii de zugravu Silaghi Simon și cu Dimitrie din Țara Românească la anii Domnului 1842“. La scurtă vreme de la realizarea ansamblului mural de la Căraci, Simion Silaghi va picta, la bisericile din Tomnatecul de Jos și Tomnatecul de Sus, două valoroase ansambluri murale. Biserica din Tomnatecul de Jos, reconstruită în deceniul patru al secolului al XIX-lea, va primi în anul 1845 pictura murală. Pisania ce se afla pe latura de sud a altarului avea menționat: „S-
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
Simon și cu Dimitrie din Țara Românească la anii Domnului 1842“. La scurtă vreme de la realizarea ansamblului mural de la Căraci, Simion Silaghi va picta, la bisericile din Tomnatecul de Jos și Tomnatecul de Sus, două valoroase ansambluri murale. Biserica din Tomnatecul de Jos, reconstruită în deceniul patru al secolului al XIX-lea, va primi în anul 1845 pictura murală. Pisania ce se afla pe latura de sud a altarului avea menționat: „S-au zugrăvit acest sfânt altariu și fruntariu în zilele
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
Gligorie Costan /.../ la anul Domnului 1845 august 15 zile“. Pe peretele de nord, a fost consemnat printre altele: „... s-au zugrăvit de Silaghi de la Abrud cu fiii /.../ Isidor și Adamovici, Isir și Marc, Iogi de la Cluj, la anul 1845“. La Tomnatecul de Sus, biserica a fost construită în anul 1805, iar în 1807 a primit primul strat de pictură. După patru decenii, în anul 1848, lăcașul de cult a fost din nou pictat. Pisania din altar confirmă acest lucru: „În zilele
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 100 de hectare. Aria protejată reprezintă o poiană (gol alpin în sudul Vârfului Tomnatec - 1.618 m, la obârșia văii omonime) acoperită cu o mare diversitate floristică, unde vegeteză într-o arie compactă o narcisă din specia "Narcissus radiiflorus", în asocire cu specii de gențiană ("Gentiana clusii") și degetăruț ("Soldanella hungarica"). Fauna este una
Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu () [Corola-website/Science/324824_a_326153]
-
1972; alte renovări avuseseră loc în anii 1926 și 1967-1968. Stabilirea începuturilor acestui lăcaș comportă serioase dificultăți. Cercetătoarea Ioana Cristache-Panait fixează ca repere constructive anii 1805 (transmis de inscripția clopotului mic: ,Laudă pe D-zeu la biserica din Sus, în Tomnatec, 1805”) și 1807 (transmis de pisania picturii peretelui despărțitor dintre naos și pronaos: , Această sfântă biserică s-au zugrăvit de Vig Andrei din Abrud, 1807” și de „Sabo Mihai, Câmpeni, anno 1807”), neexcluzând nici posibilitatea unei reconstrucții. Diferit, într-o
Biserica de lemn din Tomnatecu de Sus () [Corola-website/Science/321096_a_322425]
-
formelor de relief sînt destul de semnificative: Dl. Mare, Vf. Piatra Mare, Măgura Mare etc. Unele oronime au semnificație în hidronimie (Vf. Borcuțului, Dl. Slătiniței, Dl. Fîntînii, Vf. Văii Mari) sau sînt legate de anotimpuri - loc de munte pentru oi (Vf. Tomnatec, Poiana Văcăriei). Relieful foarte complex al Munților Bîrgău se caracterizează prin prezența următoarelor unități geomorfologice: Relieful vulcanic, generat de existența intruziunilor care străpung formațiunile sedimentare - mai ales grezoase -, constituie elementul specific al Bîrgăului. Masivul Cornii (1458 m), alcătuit din andezite
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
metri), Butia Deluțului (876 metri), Ginaș (950 metri), care alcătuiesc o primă treaptă, ca și valul ce se înalță în spatele lor, Dealul Lung (1073 metri), Cocoșu (1061 metri), Prislop (1169 metri) și apoi, în ultimul plan, Măgura Deii (1202 metri), Tomnatec (1302 metri), Runcul Prisăcii (1141 metri), au înălțimi comparabile cu Munceii Câmpulungului, dar fragmentarea lor mare, lipsa de unitate și pantele dulci le fac mai puțin impunătoare. Pe fondul general al depresiunii care poate fi asemuită cu o luntre uriașă
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Dosu. Țel¬ciu, 26 septembrie 1864. În lipsă jude(lui) com., morbos: Juon Mureșan, membru comunal” 11). (* Lipsesc locurile: „Între Izvoare”, „Pe Șesuri”, „Jdeabul lui Zalion” și nu au fost trecuți „munții de hotar”, cum le spun telcenii: „Preluca Tâlharului”, „Tomnatecul”, „Stegioara”, „Prislopul Rebrii”, n.n.). Satul Telcisor este al doilea sat al Comunei Telciu. La începutul satului Telcisor este localitatea Telciu, care are altitudinea de 360 m, iar la capătul din sus al satului Telcisor, după 9 km, se află Izvorul
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
județul Albă, Transilvania, România, formată din satele Aronești, Bălești, Bălești-Cătun, Bârlești, Bistra (reședința), Cheleteni, Ciuldești, Crețești, Dâmbureni, Dealu Muntelui, Durăști, Gănești, Gârde, Hodișești, Hudricești, Lipăia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Nămaș, Novăcești, Perjești, Poiana, Poiu, Rătitiș, Runcuri, Sălăgești, Ștefanca, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Țărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și Vârși-Rontu. Este situată în nord-vestul județului Albă, pe cursul mijlociu al rîului Arieș. Suprafață comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă 1,8% din suprafața județului Albă. Din totalul ei, terenurile agricole ocupă 785
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
cu direcția drumurilor noastre de fier o convenție pentru ca acestea să transporte prin România în curs de zece zile un corp de armată de 250. 000 oameni. Pe de altă parte e asemenea sigur că manevrele noastre de toamnă - foarte tomnatece - nu sunt simple manevre, asemenea că transportul mărfurilor cuvântătoare de mai sus nu se poate face fără învoirea guvernului nostru. Tratările pentru încheierea unui armistițiu merg atât de bine și repede, încît sârbii și turcii a 'nceput a se bate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o voce uscată și îngroșată să-l împingă în scaun până în salonul lui Kinsman. După asta eu am fost cel care l-am purtat, nu Arthur, care pășea alături de maică-sa. L-am cărat în spate până la limuzină, în parcul tomnatec al cimitirului, în care creșteau tot felul de tufișuri pitice printre dalele de piatră; după aceea înapoi la cina rece așternută pentru convoiul funerar și după aceea, la căderea serii, la sinagogă, îmbrăcat în pantalonii lui negri, picioarele sale călărindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
fete. I-am condus la vaporul de seară, căci n-au vrut să stea peste noapte și m-am suit cu ei pe punte în vâltoarea prelungă a apusului, până când s-a lăsat albastrul adânc, fără nici o lumină; o greutate tomnatecă cu brazde de nori ce plecau în direcția orașului, eliberați din puterea soarelui și lăsați să se scufunde în denivelările și ridicăturile apei, cenușii și puternici. Ei, puștiule, s-ar putea să ne căsătorim în următoarele luni, mi-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
circulă, timid, pe internet, și-l trimit unii-altora oamenii discreți, anunțând dispariția unei lumi, a unui mod de viață. Nu conține nimic spectaculos, nimic care să șocheze sau să inducă teama de un pericol iminent, se Înfățișează ca un flăcău tomnatec care nu a cunoscut bine viața și are ticurile unui timid care se teme să nu inoportuneze. Un ins care trăia după precepte desuete („Lumea e a celor care se trezesc dimineața”, „Nu consuma mai mult decât ai”, „Nu aștepta
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
venituri extrabugetare pentru școală. Titlul activității: Identificarea suprafețelor afectate de tăierile de pădure din vecinătatea orașului Câmpulung Moldovenesc și realizarea de parteneriate în vederea pregătirii acestora pentru acțiunea de plantare din luna aprilie; Parteneri: Primăria Câmpulung Moldovenesc, O.S Pojorâta, Vama, Tomnatec; Luna FEBRUARIE 2011 Titlul activității: Editarea revistei de educație ecologică ECOLOGICA, nr. 3; Numărul participanților la activitatea: elevii și cadrele didactice din școală; Scopul editării revistei ECOLOGICA constă în evidențierea activităților ecologice școlare și extrașcolare, promovarea voluntariatului în rândul elevilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Grămadă Adelina, Șeșureac Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93171]
-
de la care se pleacă pentru a cerceta marile adevăruri. M-apucă un chef năstrușnic de-a prânzi, de-a bea din râu, de-a dănțui! de-a tremura, cu fumul, pe sus, în cea tărie; de-a-mi da, prin vânt tomnatec, liber frâu după vreo Ruth muiată-n apele sfinției, ce ne oferă spicul duioșiei sub jidov maslu-al holdelor de grâu!1214 Să mai înaintăm cu un pas și să vedem ce ar mai putea fi un alt factor: imaginația
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Simțind un frison În preajma artezienei, trecătorii o ocolesc și Își ridică gulerul. Este un refuz, o Închidere vinovată și o frustrare voluntară care dă altă perspectivă și altă rezonanță vîntului. VÎntul este aici kigo pentru că apare În plenitudinea efectului să tomnatec, atinge apogeul simbolic al vremii vitrege de toamnă. Se răstește, vorba lui Topîrceanu, cu vocea lui tiranică. VÎnt de toamnă - fîntîna-arteziană alungă trecătorii Dan Doman Iată mai jos un poem parcă făcut să ilustreze ceea ce s-a spus despre lumea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
poem nipon va sesiza că ele nu sînt nici vreun ornament expirat și nici vreo păcătoasă și frivolă podoabă. Prispa cu greieri În toamnă vara fiind desigur trecută este locul În care s-a pripășit nostalgia, locul unde o ființă tomnatecă Își petrece serile. Exuberanța verii s-a restrîns acum la acest cîntec fragil, sfielnic, cu mici izbucniri degrabă pierite. A fost oare vară vreodată? Sau totul este doar acest fior sincopat, fabulos poate, care ne retrimite către acel orizont aproape
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
complexă, Întrepătrunsă și etajată. Și aceasta și pentru că patru dintre cuvinte permit o citire diferită În funcție de contextul În care sînt folosite: galben, răscruce, suflare, blocată. Doar ambiguitatea textului le permite Însă să-și facă jocul și să realizeze acest caleidoscop tomnatec. Tot artificii Anul Nou, ca totdeauna, cu forfotă, agitație și nelipsitul foc de artificii de la miezul nopții. Prima zi din noul an o zi ca toate cele. Zile care se scurg la fel de inexpresiv, de lipsite de accente patetice sau chiar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și cu multă ambiguitate, pe care o susțin oglinzile, zidurile, cercurile și cristalele aproape esoterice. Poetul se vede prins între dor și efemer, între amintiri și resemnare, trăind într-un timp aproape barbian („după rouă”), iar tăcerea dă glas tuturor tomnatecelor amurguri: „Nu mă-ntreba de aceste tainice artere”. A doua secțiune a cărții e una de catrene ludice, istorice sau bucolice, intitulată Potire aspre: „Sorb ca o plantă potirul, înghețat/ las sitarii mei să curgă din aer”. Lirica lui T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
o mie și cinci sute de lei. Printre premianții din categoriile următoare figurează elevii Mircea Eliade (două sute de lei), Al. Dima (o sută) și Gr. Popescu-Băjenaru (o sută), iar printre beneficiarii unor mențiuni se află Dragoș N. Vrânceanu. Un Sonet tomnatec... pare să reprezinte debutul nemărturisit al altui elev, Eugen Jebeleanu (47/1927). Textul va intra doi ani mai târziu în volumul Schituri cu soare, cu titlul Sonet rustic. Alte titluri ale aceluiași poet: Schiță în lumina toamnei, Troița, Crinii, Suferință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
acum, viața, ci moartea, vegetală cel puțin, după cum vara nu e un anotimp regenerativ precum iarna, ci unul care apropie viața - vegetală cel puțin, dar esențială pentru toată lumea ca „ștecher“ Împlântat În Soare, sursa de energie primară adică - de moartea tomnatecă... Așa vorbind, să mă mai mir că Însuși Paștele, regenerativ prin excelență sau definiție, este socotit taman ținând seama de data echinocțiului de primăvară? Dar să redevin păgân, adică dac: Cică Dochia, amăgită de noul calendar, dar și de o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lat pe chiuvetă, cu o seringă În braț, abia respirând. Neștiind dacă savura beneficiile morfinei sau era victima supradozajului, am alarmat recepția, după care m-am baricadat În cameră și, privind pe geam ziarele și gunoaiele care zburau În vântul tomnatec vuind În noapte peste strada 23, m-am Întrebat ce caut eu acolo. Spre deosebire de Paris, care la fiecare colț Îți solicita atenția cu un detaliu cald și primitor, New York-ul Îmi dădea sentimentul opus: „Pleacă“, părea să spună, „nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]