3 matches
-
inserată prepoziția (gramaticalizată 171) pe, ca un mijloc de a atribui caz nominalului. Cliticul și nominalul dețin același rol tematic. (iv) În structurile cu complement direct antepus și cu dublare, cliticul marchează poziția noncanonică a complementului, care este antepus, fiind topicalizat. Poziția canonică este postverbală. Cliticul pronominal este inserat pentru a exprima cazul nominalului antepus, care este într-o poziție nespecifică și al cărui caz nu este marcat prin prepoziția gramaticalizată pe (deoarece nu este +personal): (35) a. Scaunul l-am
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o parte a repertoriului "comun" al limbii, ci funcționează asemenea textemelor diasemice. Tocmai din acest motiv am ales să le abordăm în cadrul subcapitolului de față. 2.2.1. Printre cele mai cunoscute texteme caragialiene pe care discursul public românesc le topicalizează în momentul actual se numără a traduce, bibic, rezon și renumerație. Dintre acestea, primele trei sunt deja înregistrate în dicționarele limbii române, însă cu alte accepțiuni. Astfel, dintre semnificațiile pe care DEX 2012 le oferă pentru a traduce ("1. A
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că există limbi în care manifestările ergativității sunt total absente. Analiza propusă de Van de Visser arată că "adevărata" ergativitate sintactică (vezi infra, 3.2.) din dyirbal reprezintă rezultatul topicalizării argumentului O, iar construcția alternativă, în care A ar fi topicalizat, nu (mai) există, ceea ce explică lipsa construcției sintactic acuzative din această limbă. Și la Creissels (2004a) apare ideea că structurile ergative sunt marcate tipologic. Voi reține însă perspectiva moderată a lui Dixon: distincția tipologică ergativ/acuzativ are în vedere numai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]