39 matches
-
unde s-a născut și unde a copilărit a făcut, din când în când, ca ochii rigurosului economist să arunce o lacrimă nostalgică asupra clipelor pe care le-a trăit aici, mângâind unda Râului Doamnei, alergând prin zăvoiul cu sălcii, topile și ciripit de păsărele, învățând primele buchii cu dascălul Elisei Avram, sau ducându-se la horele domnișanilor, fie ascultând simfonia vocilor de coriști, conduși înspre nemurire de marele dirijor Alfons Popescu. Pentru că Titus Podea este un adevărat fiu al brazdei
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Album_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
fi retrăită la valoarea pe care i-o dă sârgul și gândul cuminte și pentru a ivi noi comori de simțire simplă, populară. În sfârșit, acul cu ața de arnici pătrund asperitațile pânzei țărănești de cânepă înmuiată și tocată la topilele din Poarta Câmpului, lângă Braniște scoțând la iveală povești de demult auzite de la bunii ei. Ca să-și astâmpere zelul, se trage la umbră în coliba din mijlocul luncii, gândul i se așterne domol înfiripând visuri pe care altfel nu le-
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
05.2000, H.C.L. nr. 25/28.09.2009"; b) la secțiunea I "Bunuri Imobile", litera B "Terenuri neocupate de construcții", următoarele poziții se modifică după cum urmează: ... - la poziția nr. 15, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Satul Agrij, tarlaua La Topilă, suprafață: 1600 mp, vecinătăți: N - Valea Agrijului, E - Creștin Ștefan, S - DV Sub Cehal, V - Gârdan Viorel", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniu public comunal, potrivit H.C.L. nr. 16/28.08.1999, H.C.L. nr. 25/28.09.2009
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222391_a_223720]
-
Cristești Sate: Cristești, Homița Comuna Lespezi Sate: Lespezi, Buda, Bursuc-Deal, Bursuc-Vale, Dumbrava, Heci Comuna Miroslovești Sate: Miroslovești, Mitești, Soci, Verșeni Comuna Moțca Sate: Moțca, Boureni Comuna Tătăruși Sate: Tătăruși, Iorcani, Pietrosu, Uda, Vălcica Comuna Valea Seacă Sate: Valea Seacă, Contești, Topile Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 6 Orașul HÂRLĂU Localitate componentă: Hârlău Sat ce aparțin orașului: Pârcovaci Comuna Andrieșeni Sate: Andrieșeni, Buhăeni, Drăgănești, Fântânele, Glăvănești, Iepureni, Spineni Comuna Bivolari Sate: Bivolari, Buruienești, Soloneț, Tabăra, Traian Comuna Coarnele Caprei Sate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
pe când era student la Viena și coleg cu Mihai Eminescu. Familia și-a întins ramurile în neamul de cărturari: învățător Constantin Cardaș, profesor-inventator Haralambie Ciocan, preot Ilie Anisescu, profesor Ștefan Constantinescu, profesor Constantin Ilioaia. Gheorghe Cardaș urmează școala primară la Topile, Siliștea și Drăgușeni; liceul, la Fălticeni (1913-1915), București (1915-1916) și Roman (1917-1921). Ca licean corespondează cu profesorul Vasile Ciurea despre situl arheologic de la Cucuteni. Este student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1921-1924). În anii 1926-1927
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
Valea Zârnii 700 m ; Valea Lupului 1,250 km; Valea Negrilor 1,750km; Valea Dârstei 1,225km; Valea Mătușii 1,000km; Valea Preotului 2,375km; ea are ca afluenți Valea Pițigăii și Valea Pleșii; Valea Poenii 725 m; Valea la Topile 1,075km. (Mihai Dumitrescu 1998 Bazinul Râușorului Studiu geografic complex, lucrare de licență) Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Rucăr se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Tehnicile de cultivare și prelucrare a cânepei erau cele tradiționale, astfel tulpinile plantelor erau smulse cu rădăcină și uscate (pentru obținerea semințelor), iar snopii de cânepă erau puși pentru topitul firelor în lacuri mici, formate în zonele cu izvoare (în ,topile”), se țineau timp de trei săptămâni sub apă, fiind acoperiți cu pietre pentru a rămâne umezi continu. În continuare tulpinele se uscau, se melițau (în melițe individuale), se pieptănau fuioarele (săptămâna cânepii), se puneau la umbră la uscare, se băteau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
târnaț - coridor lung la case, construit în fața camerelor, - târși - crengi de copaci care aveau diverse întrebuințări ( fundații la clăile de fân, confecționarea greblelor pentru arături, etc.), - toartă - mâner de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile - mici acumulări de apă de formă circulară de 2-3 m adâncime, care erau alimentate de izvoarele de la fund, în care se depozita cânepa pentru topit, - troacă -- copaie, covată, - trocuță - vas mic de lemn dintr-o singură bucată, în secțiune transversală
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
două hanuri și câteva prăvălii, a înflorit. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Pașcani era o comună rurală, reședință a plășii Șiretul de Jos a județului Suceava, comuna formată din satele Târgușorul Pașcani, Gară Pașcani, Fântânelele, Brătești, Sodomeni, Boșteni, Gâșteni, Topile, Valea Seaca, Contești, Blăgești și Lunca, având în total 10498 de locuitori ce trăiau în 2302 case. Funcționau în comuna 8 biserici ortodoxe și una catolică, șase școli mixte la Câscești, Lunca, Târgu Pașcani, Sodomeni, Topilele, Valea Seaca, o școală
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
Brătești, Sodomeni, Boșteni, Gâșteni, Topile, Valea Seaca, Contești, Blăgești și Lunca, având în total 10498 de locuitori ce trăiau în 2302 case. Funcționau în comuna 8 biserici ortodoxe și una catolică, șase școli mixte la Câscești, Lunca, Târgu Pașcani, Sodomeni, Topilele, Valea Seaca, o școală primară urbană mixtă CFR la Gară Pașcani și două școli rurale de cătun la Blăgești și Brătești, șase mori și o fabrică de săpun. Principalii proprietari de terenuri erau moștenitorii colonelului Eugen Alcaz, care le achiziționase
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
de fete, una mixtă a CFR și o alta mixtă a comunității evreiești precum și un atelier feroviar cu peste 1000 de angajați. În 1931, Pașcani a primit statut de comună urbană în cadrul județului Baia, având în administrare și comuna suburbana Topile. În 1950, Pașcani a primit statut de oraș raional, reședință a raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ, revenind la județul Iași, reînființat. În 1995, a primit titlul de municipiu. În municipiul Pașcani se
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
a locuirii încă din cele mai vechi timpuri a acestor teritorii. Comuna Bârsești se află în Depresiunea Vrancei. Asupra numelui satului Topești s-au emis mai multe ipoteze, dintre care cea mai plauzibilă spune că numele satului ar proveni de la topile(tochile) în limbaj local, pentru topitul cânepii. Cânepa era cultivata destul de mult în depresiune și, alături de lână, constituia materia primă de bază pentru confecționarea îmbrăcămintei. Din lucrarea lui Henri H Stahl "Contribuții la studiul satelor românești" aflăm că la prima
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
teritoriul actual al comunei Siriu). Școala cu 45 de elevi din comuna Nehoiașu funcționa în satul Lunca Priporului. Satele din zona sudică a orașului (Stănila, Mlăjet, Chirlești) alcătuiau comuna Mlăjetu, formată din cătunele Chirlești, După-Piatră, Între Sibice, Mlăjet, Păcura, Stănila, Topilele, Trestioara, Valea Lupului, Valea Rea și Valea Sibiciului, având în total 3150 de locuitori ce trăiau în 588 de case. În comună funcționau 2 mori, un făcău, o școală cu 30 de elevi și 4 biserici ortodoxe la Mlăjetu, Stănila
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
XIX-lea, monument istoric de arhitectură de interes național. Alte trei obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice: situl de la Mlăjet, aflat în lunca Topilei, cuprinde o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din perioada Latène (secolele al IV-lea-I î.e.n.), o altă așezare cu necropolă din secolul I î.e.n., o așezare și
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
podul de la “Topili”, si Rovina spre Crisul Negru se găsesc bucăți de zgură de turnătorie. Bătrânii povestesc că în acea parte pe timpuri erau pe marginea șanțurilor și a drumurilor grămezi de zgură. (Mascas Marin - fost brigadier CAP ) Denumirea de Topile vine de la faptul că acolo femeile topeau cânepă și inul, pentru că nu mergeau la Criș că le era frică să nu o ducă apă și era prea departe de sat. (Frentiu Titus) ( TOP'ILĂ, topile, s.f. 1. Loc îngrădit în
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
fost brigadier CAP ) Denumirea de Topile vine de la faptul că acolo femeile topeau cânepă și inul, pentru că nu mergeau la Criș că le era frică să nu o ducă apă și era prea departe de sat. (Frentiu Titus) ( TOP'ILĂ, topile, s.f. 1. Loc îngrădit în albia unui râu sau într-o apă stătătoare unde se pun la topit cânepă sau alte plante textile; bazin de topire a plantelor textile, săpat în câmp și legat printr-un canal de o apă
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
unde se pun la topit cânepă sau alte plante textile; bazin de topire a plantelor textile, săpat în câmp și legat printr-un canal de o apă curgătoare sau de un lac. 2. Topitoare, v. topitor (2). - Din bg., scr. topilo. Sursa : DEX'98 (55097) - LauraGellner) În “ Zoampa” erau două fântâni din care una părăsita, de unde izvora apă, aceasta se tulbură înainte de furtună. ( Sală Alexandru - 92 ani ) Lângă fântână Foarului în buza dealului, se zice că s-ar afla o piatră
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
prin Valea Prahovei sau alte munci de salahori prin Beiuș. Această acțiune se poate remarcă și după colectivizare, cănd tot mai mulți oameni s-au angajat la minele de la Băită sau la sonde. (Frentiu Titus) -1944, sept, în locul numit “La Topila “, sunt găsiți asasinați patru soldați români, care sunt înmormântați creștinește, pe cheltuiala satului, în cimitirul sătesc (memoria anonoma). - Dupa 1949 a început perioadă cotelor obligatorii până în 1957. Oamenii dădeau cea mai mare parte din produse cote la stat din: grâu
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
perioada Latène aflată în punctul „Moara”; o așezare din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. aflată în punctul „Potcoava”; și o altă așezare din secolele al II-lea-I î.e.n. aflată în zona confluenței dintre Argeș și balta Topilele. Al patrulea obiectiv, , ridicată la începutul secolului al XX-lea, se află în satul Curcani și este clasificată ca monument de arhitectură. Bibliografie suplimentara Monografia comunei Curcani judetul Calarasi,de Nicolae Mavrodin,Curcani,2008
Comuna Curcani, Călărași () [Corola-website/Science/310317_a_311646]
-
timpului localitatea este cunoscută sub mai multe denumiri, astfel: Referitor la structura geologică, sedimentele sunt reprezentate de argile, marne și intercalații de tufuri vulcanice care datează din Bademianul inferior. Aflorimentele principale se întâlnesc în Dealul Malu și în locul numit "Sub Topile". În Dealul Malu înșiruirea de cinerite este bisecvențială, fiind caracterizată de apariția la zi a unui neck ignimbritic, ceea ce face din această apariție la zi un Curgerile ignimbritice se definesc printr-o compactare mai mare a rocii decât în cazul
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
CARDAȘ, Gheorghe (1.IV.1899, Drăgușeni, j. Suceava - 1983, București), istoric literar și editor. Este fiul Amaliei (n. Camondo) și al lui Gheorghe Cardaș, intelectuali. După ce urmează școala primară la Topile, Siliștea și Drăgușeni și liceul la Fălticeni (1913-1915), București (1915-1916) și Roman (1917-1921), este student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1921-1924). În anii 1926-1927, audiază, la Paris, cursuri la Sorbona și la Collège de France
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
scos din sat. În turburarea lor care creștea învățătorul a intrat cu vorbe de împăciuire; le-a citit manifestul regal; și oamenii s'au potolit, mai ales că Evreul lor nu s'a mai întors. I. Neculau, Lespezi (mutat la Topile) Nu a luat parte nici într-un fel la potolirea oamenilor. Petru Niculescu, Sirițel Răzvrătiții, furioși, se pregăteau să devasteze conacul Ovreiului arendaș.Învățătorul s'a îndreptat spre ei, însoțit de doi jandarmi. Dar în fața mâniei oamenilor, dintre care mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cei 6 pârgari, bazându-se pe mărturiile preoților Platon și Gheorghie și a pivnicerului Strătulat, au stabilit hotarele satului Plopeni, care aparținea Episcopiei Hușilor: casa lui Drăgan, Letea, cărarea Roșcăi, Recea, Valea lui Ivan, Valea lui Dod, Movila Păscarilor, Coada Topilelor, Coada Lungului, Unghiul Stejarului, Pruteț, Drislavăț, Gura Văilor, Fântâna lui Jirăbie, Piscul lui Vrabie, râpa Voloseni, Valea lui Roatăș, hotarul Spăriați, hotarul Cârligați, locul lui Bivol. La scurt timp, târgoveții hușeni au împresurat hotarul satului Plopeni. Ca urmare a plângerii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
născut în 1921 la Sirețel, județul Iași, în familia de învățători Gheorghe Hreamătă, care provenea din comuna Horodniceni - Suceava. A urmat școala primară la Sirețel, iar Școala Normală a absolvit-o la Iași. A lucrat ca învățător la școlile din Topile (3 ani) și Heci, până la ieșirea la pensie (în anul 1982), timp în care și-a susținut toate gradele didactice. A fost director adjunct de școală și director de cămin cultural. „Domnul Mircea” cum îi spunea toată lumea, a primit o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
internă și manifestările cutanate. E.S. ,, Monografia Municipiului Pașcani și zona'' GHEORGHE TOMA - profesor. Sobru, elegant și vertical, la propriu și la figurat, nu trece nici azi neobservat pe străzile târgului de odinioară- Lespezi, fostul profesor de limba română, de la școlile Topile, Buda, Lespezi și mulți ani primarul comunei Lespezi. A văzut lumina zilei la 03.10.1936 în HeciLespezi, județul Iași, fiind unul din cei șapte copii ai familiei ceferiste Constantin și Maria Toma, care a reușit să-i dea pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]