1,607 matches
-
Daciei însemnau, de fapt, prezența unor localități pe teritoriul Daciei cu o anume putere, recunoscute astfel și în toată „vatra” continentului, ce s-a numit apoi Europa. Printre aceste zone renumite și căutate pentru valoarea lor se afla și Germisara, toponim de origine dacică - despre care se vorbește mai puțin azi sub acest aspect, deși localitatea a avut o importanța deosebită printre cetățile dacice. GERMISARA Ea s-a aflat mereu între mit și mister - pentru că i se dusese vestea că are
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Germisara_intre_mit_si_realitate_elisabeta_iosif_1331588743.html [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
elementele de medicină daco-romane cunoscute în prezent. Se fac investitii în vederea atingerii normelor europene: exista un complex balnear de 4* și se modernizează complexul de odihnă și tratament. Dar nimeni nu pune în valoare o veche vatră dacică și un toponim rămas de pe vremea strămoșilor noștri. Atracția legendei ”Lacul Miresei” La Nățău, în apropiere de stațiunea balneară există un lac , ce s-ar putea transforma în punct de atracție cu valențe istorice. Legenda spune ,că o prea frumoasă fată , dacă, s-
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Germisara_intre_mit_si_realitate_elisabeta_iosif_1331588743.html [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
poezie poate fi descrisă și potrivit diferitelor niveluri de lectură, pe care le face posibile, le susține constant și le îndreptățește. Astfel, procedând sistematic, vom descoperi că ea oferă, ca punct de plecare, într-o hermeneutică atentă, lectura biblică (antroponime, toponime, citate, lecțiuni, aluzii): Adam, Lot, Moise, Gavril, Fecioara, Iosif, Cer, Cădere, Eden, Sinai, Betleem, Marea Moartă, Șarpele de-aramă, Tabor, Duh, Răstignire, Miel, Cruce etc. etc. Reproducem un text foarte concentrat, ce evocă - și interpretează - evenimentul unic a Răstignirii: S
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_poezia_lui_tic_eugen_dorcescu_1368550543.html [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
jurnalist, atunci când structurează demersul științific în 4 mari părți: Date de identificare fizică; Date de identitate spirituală; Treznea în documente; Treznea în imagini. În prima parte autoarea face o incursiune în timp, pornind de la așezarea geografică a localității, atestarea documentară, toponime, populație, ocupații, gospodării, locuințe, instituții publice și încheie cu potențialul turistic al localității, devenită comună martir în anul 1995. După aceste aprecieri cantitative, autoarea trece la partea a doua a lucrării intitulată „Date de identitate spirituală”. După o scurtă trecere
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA by http://uzp.org.ro/o-carte-de-suflet-pentru-martirii-din-treznea/ [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
ce apare într-o mai veche descriere geografică cu numele de „Drinago”, Brăila este menționată în legătură cu un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Orașul a fost ocupat de turci în 1538-1540, până la sfârștul războiului ruso-turc. Numele Brăilei este toponim de origine autohton ă . Factorul care a contribuit la dezvoltarea Brăilei a fost libertatea comerțului pe Dunăre și pe mare: grâne, produse animaliere și sare. În 1896, Brăila cunoaște multe modificări și realizări: pavaj, felinare pe străzi, farmacii, stații meteo
BRĂILA, ORAŞ VECHI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1447224674.html [Corola-blog/BlogPost/384632_a_385961]
-
al lui Iisus Hristos, Ocrotitorul României. După ridicarea la ceruri a Mântuitorului lui i-a revenit misiunea de face cunoscut Cuvântul Evangheliei în mai multe părți ale lumii, printre care și Scythia Minor (Dobrogea) unde a ajuns în secolul I. Toponime, creații folclorice și lăcașuri de cult, precum Mânăstirea „Peștera Sfântul Apostol Andrei” și Mânăstirea Dervent amintesc de trecerea lui pe aici. Duminică, 30 aprilie 2017, am plecat cu un grup de ploieșteni într-un pelerinaj la ... Citește mai mult SFÂNTUL
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_trifan/canal [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
al lui Iisus Hristos, Ocrotitorul României. După ridicarea la ceruri a Mântuitorului lui i-a revenit misiunea de face cunoscut Cuvântul Evangheliei în mai multe părți ale lumii, printre care și Scythia Minor (Dobrogea) unde a ajuns în secolul I. Toponime, creații folclorice și lăcașuri de cult, precum Mânăstirea „Peștera Sfântul Apostol Andrei” și Mânăstirea Dervent amintesc de trecerea lui pe aici.Duminică, 30 aprilie 2017, am plecat cu un grup de ploieșteni într-un pelerinaj la ... VII. CASA MEMORIALĂ „VASILE
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_trifan/canal [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
toponimie, I, p. 109-146: „Tâmpa“ < preroman *timpa. Se fac referiri la albaneză și la unele dialecte italice, fără a se exclude și legătura cu gr. tempe, tempea. Între originea latină și tracica, autorul pledează pentru prima“. Și noi bănuim că toponimul Tâmpa ar putea fi anteroman dacic, insă ne sprijinim pe comparația cu skr. tâmpa „vacă“ (inf. E. Burnouf, p. 286): de la varianta tamba „vacă“ poate fi denumirea orașului rusesc Tambov, la jumătatea distanței dintre Moscova și Volgograd. Mai este un
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1424156991.html [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
Americane de Fizică. Evenimentul va avea loc în orașul Pasadena (pronunție: Pesădiină), statul federal California, la 16 km de Los Angeles, în sud-vestul SUA, în apropiere de New Mexico, statul federal în care locuiesc eu (voi călători cu avionul). Etimologia toponimului Pasadena nu este pentru mine clară: se spune că pornind de la numele dat de indienii localnici, spaniolii ar fi tradus expresia indiană prin „Coroana văii”, iar în altă variantă prin „Cheia văii”. Însă, în limba spaniolă, cuvântul „Pasadena” nu are
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_la_caltech_cu_florentin_smarandache_1354852772.html [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
întreprinse de noi pentru realizarea monografiei istorice a satului Govodarva din Mehedinți am descoperit, recent, trei documente inedite din epoca lui Tudor Vladimirescu. Datate în perioada 1761-1816, acestea privesc realități funciare și social-economice din arealul Govodarvei, cu hotarele, vecinătățile și toponimele sale: Severinești, Căzănești, Cervenița, ș.a. Ele reflectă preocuparea unor boieri și dregători din zonă(Matei Glogoveanu, Barbu Poenaru, Dumitrașco Gârboviceanu) pentru a reglementa situații patrimoniale uneori încurcate, dar și interesul unor cete de moșneni sau a unor fruntași locali din
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
toți elevii și profesorii pasionați de istorie și geografie din școlile din zonă, harta a fost scanata și încărcată pe site la o rezoluție foarte bună, si poate fi descărcată pe ordinatoarele personale fiind posibilă descifrarea, analiza și interpretarea tuturor toponimele din zona noastră. Succes!
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 by http://balabanesti.net/2013/03/19/satul-balabanesti-si-vecinii-date-geografice-si-economice-de-la-1898-1902/ [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
trib, izolați, și se căsătoresc numai între ei. Urmașii lor trăiesc și azi, mai la sud în zona Timișoarei, zicându-și gugulani. Guganii, sau kogaianii sunt gudainii, godianii, godienii, sunt locuitori ai Kogaionului antic, Godeanul de azi. Găsim în structura toponimului Godeanu aceleași lexeme componente ca în Koga-Eon-ul, adică: God=Sfânt și Ea(o)n=Dumnezeu; adică Muntele Sfânt al lui Dumnezeu.” Inevitabil, mă întorc la... traducerea textului mayaș: „Fiecare Poartă vă oferă o priveliște și o experiență a Conștiinței mai
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Traim_in_legenda_sau_legenda_ne_tra_al_florin_tene_1352799509.html [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
CRUCII întru Dumnezeu și Națiune ??? Să aruncăm apoi și o privire asupra legăturii sale înflăcărate, intrinsece, adânc responsabile, profund naționaliste, a relației dintre Națiune (comunitatea prezentă) și Stat, aprofundând rolul etnicului, al cetățeanului, al pseudo patriotului, al Neamului, sensul unor toponime, pravile, drepturi vechi, străvechi, legi ale pământului, nescrise, ci moștenite din străbuni, etc. Destinul poetului, filosofului, profetului Mihail Eminescu poartă pecetea Duhului Sfânt, astfel că aura înțelepciunii Geniului rămâne pururi prezentă și evidentă oricărei epoci istorice: „ ... Adeseori am enunțat în
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1471581859.html [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
ținuturile de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie de aur, după un
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
visate de ochiul omenesc, leac întăritor pentru suflet, se poate rosti uneori un singur cuvânt. O vorbă aflată într-o dimineața te poate urmări o perioadă sau o întreagă viață. Așa mi s-a întâmplat, când cineva a rostit “Germisara”, toponim asociat cu numele zeului tămăduirii, în mitologia greacă Asclepios, patronul medicinei, cunoscut la noi și denumit Esculap, încă de pe vremea romanilor. Pentru că, i s-au închinat romanii și i-au ridicat altare în termele cu ape tămăduitoare de la Germisara (azi-Geoagiu
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1433090607.html [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
tuburi de teracotă. Istorie și arheologie Într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului, râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică, bogată în ape minerale și termale, construind aici castrul roman GERMISARA (toponim de origine dacică, moștenit și transmis în această formă și în epoca romană, etimologia cuvântului exprimând: germ - cald, iar sara - apă. Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tămăduitoare, moștenindu-se divinitățile locale. Imediat dupa cucerirea Daciei, teritoriul GEOAGIU
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1433090607.html [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
pornit spre Orient, când răsăritul și-a dat mâna cu apusul, când Nordul a vrut să se întâlnească cu Sudul, aici s-au întâlnit.” Localitatea Comana a fost clădită pe locul unei mlaștini, la 35 de km , sud, de București, toponimul fiind menționat într-un hrisov, la 27 septembrie 1461, de către Vlad Țepeș. Așadar, așezarea este construită pe o mlaștină, precum Palatul Versailles, cel ridicat în 30 de ani de muncă neîntreruptă și unde au murit 10 mii de muncitori dar
STATUIA UNEI IUBIRI CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1445280381.html [Corola-blog/BlogPost/368326_a_369655]
-
și Tatomirești, castrul cu partea nordică „tăiată“ de calea ferată electrificată, dublă, Craiova - Filiași; anexele nr. 3 și nr. 4 privesc atestările localităților Răcari și Brădești [„prima atestare“, evident, dintre hrisoavele ce ni s-au transmis până în zilele noastre, căci toponimele respective își au etimonul în pelasgo[> valaho]-dacicele nume de plante, bradua > brad și lax > rac, apelative atestate de documente scrise încă din orizonturile anilor 50 - 158 / 400 d. H.; v. Ion Pachia-Tatomirescu, Zalmoxianismul și plantele medicinale, vol. I, Timișoara
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_un_ad_ion_pachia_tatomirescu_1375342392.html [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
transporturi, comunicații, poștă (10) și despre comerț / cooperația de producție, desfacerea mărfurilor, Abrad Bank (11). (II) Macrosecțiunea Trepte în evoluția istorică are 10 capitole remarcabile despre descoperirile arheologice din aria comunală (1), despre atestarea documentară, numele satelor și etimologia acestor toponime (2), despre neamul boierilor Brădești (3), despre satul Brădești în timpuri evmezice (4), despre organizarea administrativ-judecătorească (5), despre „aspecte reprezentative ale istoriei naționale și ale satului nostru; revoluțiile de la 1821 și 1848; legea rurală din 1864“ (6), despre Războiul de
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_un_ad_ion_pachia_tatomirescu_1375342392.html [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
județelor noastre. Jos cu pălăria pentru străduință! Și - cine știe? - poate că multe dintre acele afirmații/presupuneri chiar au temei științific. Ce m-a frapat pe mine ca om al locului a fost explicația dată Maramureșului: Cică ar fi un toponim compus din „mara” și Mureș, cuvântul de origine traco-dacică „mara” însemnând stâncă. După cum se va vedea în continuare, nu numai că-i o explicație nesatisfăcătoare (îndată voi argumenta), dar chiar de-a binelea jignitoare pentru suculența fanteziei noastre toponimice, care
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463909785.html [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
când avea la îndemână acele concepte care exprimau îndeletnicirile sale multimilenare, cu ajutorul cărora localitatea putându-se numi Târgul Oilor sau Târgul Oierilor, de pildă?! Dar, îndeosebi în ultimul timp și în lumina noilor descoperiri arheologice, tot mai mulți cercetători leagă toponimul Sighet de cuvântul traco-getic „zeget” cu înțelesul de cetate. Două argumente în acest sens: 1) Sarmisegetusa este rezultatul contopirii a doi termeni traco-getici: Sarmis și Zegetusa, adică Cetatea lui Sarmis, acest Sarmis fiind unul din predecesorii lui Burebista (secolul al
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463909785.html [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
Verșenii, trec Moldova dincoace și participă la o vânătoare de mistreți, organizată de localnici. Dihăniile stricătoare de recolte își aveau sălașurile în pădurile de pe dealul Bourei, unde, "zice-se, a doborît Dragoș-Vodă vaca sălbatică". Sadoveanu folosește pentru delimitarea spațiului acțiunii toponimul verșenean, "Dealul Bourei" (convertit însă în "piscul Bourei", probabil pentru a-i da măreție sau pentru a concentra cadrul acțiunii - piscul fiind o subunitate bine determinata a dealului). Acest loc cu "vocabule" istorice de la care a preluat numele pentru episodul
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
unde, știa de la cronicar (după propria-i mărturisire) despre legenda locului. Ca să ajungă în pădure, vânătorii au trecut râul Moldova și, în fantezia naratorului, trebuie să fi străbătut meleagurile satelor Verșeni, Miroslăvești și Soci. În descrierea itinerarului, povestitorul nu folosește toponimele satelor amintite dar, atenți la tabloul „topografic” al locurilor acestui periplu vânătoresc, e ușor de dedus că pașii personajelor sadoveniene au călcat potecile satelor miroslăveștene. E neîndoielnică probabilitatea mare ca scriitorul să fi scrutat des, din lunca de la Verșeni, pădurea
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
acestea se deplasau, la venirea lor dinspre Iași, prin vadul Siretului, spre vadul Moldovei din dreptul Păstrăvenilor) decât urmând drumurile și potecile imaginare ale satelor miroslăveștene. În zona proximă pădurii de la Boureni, la vreo cinci kilometri spre sud, există și toponimul "La Budăie", atribuit din vremuri uitate unei răscruci de cinci drumeaguri din Miroslăvești, unul din ele fiind cale de legatură, pe același versant de deal, cu pădurea Bourenilor. În acest loc, cuprins în vremuri imemoriale de aceeași pădure legendară, izvoare
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
vremea tinereții lui Sadoveanu, când acesta încă mai venea la Verșeni, în preajma răscrucii de "La Budăie" era un han (spun bătrânii satului) pe care Sadoveanu nu-l va fi ignorat. Așadar, nu e cu totul exclusă ipoteza unei legături între toponimul real și poiana din "valea de la Budăie", de unde vânătorii din "Nicoară Potcoavă" au pornit hăituirea vânatului, ca apoi să-l încarce aici în căruțe, spre a se întoarce la Davideni. În roman, oștenii și "cei opt drepți judecători" care-l
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]