433 matches
-
confirmă. Sau, mă rog, pe undeva pe aproape ... California pe care o visasem era la picioarele mele, iar orașul botezat după numele Sfântului Francisc din Assisi era chiar sub ... tălpi ! Nimic din nălucirile și tălmăcirile noastre copilărești, privitoare la osatura toponimică a întinsului teritoriu din pustietăți, care să mai stea în capul oaselor. Mitul westernian al “goanei după aur” croit mai târziu - al febrei și foamei căutătorilor asmuțiți de metalul “necuratului”, cu călăreți singuratici strunind anevoios bidivii nărăvași după un obositor
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/La_capatul_lumii_california_.html [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
Poemele din "Nisipul cu oase" sunt bazate pe fapte istorice și legende privite prin oglinzi concave, prelungind metafora, ele se legitimează cel mai adesea în termeni ca "recuperare", "renaștere", "reîntoarcere". Noțiunea "Nisipul cu oase", chiar dacă își are originea într-un toponimic local, are un sens mai adânc în ansamblul gândirii poetului ca o dezvoltare progresivă în care religiosul se identifică cu istoria, cu valoarea, prin mijlocirea unei recuperări și a unei apropieri a fondului original: Cine găsește un oscior ieșit din
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_nisipul_cu_oase_al_florin_tene_1328000032.html [Corola-blog/BlogPost/360583_a_361912]
-
În anul 1748 este terminată. Se spune că pe locul unde a fost ridicată această biserică ar fi fost o altă biserică, construită de haiducul Dragu. Legenda ne dezvăluie că acest Dragu, de numele căruia se leagă mai multe denumiri toponimice pe raza mai multor comune oltene, ar fi ridicat 3 biserici. Biserica a fost renovată la aproape o sută de ani, în 1830, de către Gheorghe Străchinescu și soția sa Ancuța, boieri locali. Pictura a fost refăcută de zugravii Constantin și
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1425554360.html [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
de bibliotecă, se impune a o salva. Și iată, eu însumi, trăitor de-o viață, aproape împlinită (calendaristic), în vatra neatinsă fatal de urgiile năvălitorilor, vorbitor permanent de limba română, trag foloase din cartea bucovineanului din Cernăuți. Căci multe unități toponimice, unele chiar din arealul habitatului meu, aveau și pentru mine, în structura lor semantică, vocabule necunoscute. Până și antroponimul care mă identifică civil are, în glosarul lui Gheorghe Gorda, un înțeles nou, mai blând decât cel știut din alte surse
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
ci, și să îndeplinească, în același timp și o funcție social-politică, să exprime . să lumineze și să întăreasca conștiința patriotică, așa cum spunea Andrei Oțetea și I. Popescu-Puțuri. 12- După ce se va tipări lucrarea se va anexa un indice onomatic și toponimic. Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal Președintele comitetului de redacție-Petre Lită- primarul orașului Drăgășani; Redactor, Marin Ciurduc-președinterle comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă; Secretar de redacție- Dumitru Bălașa,- membru în Societatea de studii istoriice din RSR. *** După cum se poate
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_municipiului_dragasani_si_istoria_tiparirii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
Poemele din "Nisipul cu oase" sunt bazate pe fapte istorice și legende privite prin oglinzi concave, prelungind metafora, ele se legitimează cel mai adesea în termeni ca "recuperare", "renaștere", "reîntoarcere". Noțiunea "Nisipul cu oase", chiar dacă își are originea într-un toponimic local, are un sens mai adânc în ansamblul gândirii poetului ca o dezvoltare progresivă în care religiosul se identifică cu istoria, cu valoarea, prin mijlocirea unei recuperări și a unei apropieri a fondului original: Cine găsește un oscior ieșit din
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_nisipul_cu_oase_al_florin_tene_1327999984.html [Corola-blog/BlogPost/360584_a_361913]
-
Poemele din "Nisipul cu oase" sunt bazate pe fapte istorice și legende privite prin oglinzi concave, prelungind metafora, ele se legitimează cel mai adesea în termeni ca "recuperare", "renaștere", "reîntoarcere". Noțiunea "Nisipul cu oase", chiar dacă își are originea într-un toponimic local, are un sens mai adânc în ansamblul gândirii poetului ca o dezvoltare progresivă în care religiosul se identifică cu istoria, cu valoarea, prin mijlocirea unei recuperări și a unei apropieri a fondului original: Cine găsește un oscior ieșit din
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_nisipul_cu_oase.html [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
îl detronează pe nepotul lui Dragoș, Balc, și declară independența Moldovei. Urmașiii lui Bogdan I au unificat sub stăpânirea lor tot teritoriul dintre Carpați, Nistru, Dunăre și Marea Neagră, punând în calea tătarilor tabere de mercenari secui, de la care au rămas toponimice ca Mikloshély (Miclăușeni), Vàrhély (Orhei), Kis-Jenö (Chișinău) sau Csupor (Ciubărciu, azi Ciobruci). Dar și până la Dragoș, multe seminții au trecut peste daci / bolohoveni / volohoveni / brodnici: pecenegi, cumani, slavi, tătari, unguri ... lăsând urme, materiale și spirituale, în evoluția autohtonilor. Astfel, Principatul
ŢARA MOLDOVEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_1404410570.html [Corola-blog/BlogPost/374436_a_375765]
-
fost „invadate” de moldoveni, care au participat, fără să se bată cu pumnul în piept, la ridicarea marilor unități industriale, a zecilor de mii de blocuri de locuințe, au lucrat cot la cot cu „băștinașii” la evoluția acelor zone. Multe toponimice amintesc de prezența moldovenilor în celelalte provincii ale României. Asemenea nume s-au dat în semn de respect față de seriozitatea moldovenilor. Până și un mândru vârf din Munții Făgărașului (dintre Ardeal și Țara Românească) poartă numele Moldoveanu (2544 m); Filip
ŢARA MOLDOVEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_1404410570.html [Corola-blog/BlogPost/374436_a_375765]
-
Dar tot ele, inclusiv cronicarul anonim al regelui Bela III, menționează prezența masivă a românilor (vlahilor, olahilor). Prevalându-se de anumite pasaje rupte din contextul documentelor pe care le distorsionează până la falsitate, ignorând și respingând toate dovezile (arheologice, numismatice, lingvistice, toponimice, hidronimice etc.) care, indiscutabil, converg spre aceeași concluzie: „Transilvania a fost și va rămâne pământ românesc!”, procedând într-un asemenea mod arbitrar și neștiințific, revizionismul maghiar nu precupețește nici un efort pentru a-și atinge țelul anti-istoric și retrograd: refacerea Ungariei
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_istoria_romanilor_scr_george_petrovai_1336719078.html [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
Iași.” Dorința exprimată atunci, de a participa la sfințirea bisericii, s-a realizat și, iată, cartea a apărut! Între coperțile ei, domnul Marian Malciu pășește cu abilitate pe o graniță imaginară între bogăția informațională a unei monografii bine documentate, detaliile toponimice și topografice ale unui jurnal de călătorie și trăirile tulburătoare, specifice unui roman confesiv - o fereastră spre sine, pentru că o călătorie este, în fapt, o deschidere față de propriul univers interior și față de lume. Rândurile cărții creează o reușită interferență a
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1436139776.html [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]
-
de o concizie a relatării aproape neverosimilă, povestirile sunt îmbibate de imaginație și estetism ca un burete de apă, însă unul întors în registru parodic, uneori grotesc, din care se și naște viziunea parabolică. Personajele, Marița lui Gogonete, dracul, denumirile toponimice ca Pădurea Vrăjită, Pădurea Blestemată, Castelul, și mai ales cuplul picaresc Pătru și Elena Vladescu ce rătăcesc într-o stare de buimăceală continuă, subtilizând după modelul sofiștilor și visând la cețoasa comoară, întregesc atmosfera anistorică a romanului. Parabola e aici
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411836447.html [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
au folosit pământul fratelui Ion, semănau într-un an grâu, în altul porumb, cu regularitate invariabilă. De altfel, toată această „moșie” era - convențional - cultivată, o parte cu păioase, cealaltă cu porumb. Capătul pământului dinspre pădure îl numeam „la bursuci”. Acest toponimic nu era întâmplător. Pădurea Hraina, cu râpele și mâncăturile ei era populată, între alte vietăți și de bursuci. Nu mulți, dar destui ca să facă pagube. Un fel de bursuci nomazi, pentru că se mutau în fiecare an spre partea cultivată cu
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
sunt numai oameni de rând: Marița lui Gogonete, că- pitanul Preda, perechea Pătru și Elena Valdescu, Tudorel, Mihăiță, Hangița, ci și ființe himerice: „o arătare cu aripi uriașe„ - zburătoarea, diavolul, vră- jitoarea, și, totuși, conviețuiesc de-a lungul timpului. Denumirile toponimice sunt la fel de sugestive: Pădurea Blestemată, Cas- telul, Pădurea Vrăjită ș.a. Ion Nălbitoru are un stil elaborat, îmbinând cu meșteșug narațiunea cu di- alogul și cu descrierea. La fel se întrepătrund planurile real-fabulos, pentru că romancierul tratează fabulosul într-un mod realist
CÂTEVA IMPRESII DESPRE ROMANUL COMOARA BLESTEMATĂ DE ION NĂLBITORU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1422100592.html [Corola-blog/BlogPost/384553_a_385882]
-
Germisara (azi-Geoagiu-Bai). Istorie și arheologie Așadar, într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului , râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică bogată în ape minerale și termale ,construind aici castrul roman GERMISARA (toponimic de origine dacică moștenit și transmis în această formă și în epoca romană, etimologia cuvântului exprimând: germ-cald iar sara-apă). Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tămăduitoare, moștenindu-se divinitățile locale. Imediat după cucerirea Daciei, teritoriul GEOAGIU suferă prima
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Germisara_intre_mit_si_realitate_elisabeta_iosif_1331588743.html [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
repatrieze în țară în următorii ani. Ceea ce gândește sociologul manager aflăm din cartea abia încheiată și intitulată atât de neașteptat La Colibe. Pe parcursul lecturării romanului, îți dai seama că sensul comun al cuvântului „colibă” trebuie înlocuit cu cel de cadru toponimic, matriță istorică pentru cee ce era locuința paleolitică, neolitică, cea daco-getică, medievală și cea crișană care ne apropie de epoca modernă. Totul pare a fi o joacă serioasă a lui Gheorghe Achim, profesor de istorie, care își înțelege misiunea didactică
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/colibele-ca-arta-arhetipala-cronica-literara-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > CHELINȚA, UN SAT DIN ȚARA CHIOARULUI Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 519 din 02 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Chelința, un sat din țara Chioarului- aspecte politice și toponimice Satul Chelința, aparținător actualmente orașului Ulmeni, Jud. Maramureș, este așezat la deschiderea dinspre vest a Strâmtorilor Țicăului (rest de munți calcaroși), acolo unde începe cea mai spectaculoasă luncă a Someșului. Situat în partea sud-vestică a districtului Chioar, a aparținut la
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
atenția pentru aspectele confesionale și de atenția pentru istoricul lăcașurilor de cult din localitate. Astfel, în cadrul capitolului, alături de frumoasa analiză în care, alături de dicționarul lui Coriolan Suciu[2] întrebuințează și alte surse în scopul obținerii unor informații complete cu privire la aspectele toponimice, de bogatele informații cu valoare istorică, extrase fie din surse arhivistice inedite, fie din surse edite. se regăsesc și elemente privitoare la situația confesională a oamenilor locului și la istoricul locașurilor lor de cult. Având în vedere aceste aspecte, nu
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1441186781.html [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
familie ale părinților poate crea combinații neașteptate. Unde mai pui că numele spaniole se dau pe vecie, ele nefiind afectate de starea civilă, așa cum se întâmplă în mai toate celelate țări?! Pentru cei care au nume de familie patronimice sau toponimice, situația e relativ simplă. Un Gonzales Navarro poate fi lesne identificat ca fiind descendentul unui Gonzalo din trecut, care la vremea sa s-a căsătorit cu un vlăstar originar din zona Navarrei. Cam așa cum un Brătescu Voinești s-ar trage
NOMEN EST OMEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1420833571.html [Corola-blog/BlogPost/350045_a_351374]
-
un toponim compus din „mara” și Mureș, cuvântul de origine traco-dacică „mara” însemnând stâncă. După cum se va vedea în continuare, nu numai că-i o explicație nesatisfăcătoare (îndată voi argumenta), dar chiar de-a binelea jignitoare pentru suculența fanteziei noastre toponimice, care - cu substanțialul ajutor venit dinspre hidronimie și oronimie - se constituie în cea mai trainică punte de legătură dintre lumea traco-getică și lumile de pe aceste meleaguri (daco-romană, obștile sătești, medievală, modernă) situate în timp mai aproape de noi. Documentându-mă nițel
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463909785.html [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
obligă să atribuim termenului traco-getic „mara” nu sensul de stâncă, ci acela de mare (apă), mai exact de mare (apă curgătoare). Și astfel toate se leagă, iar Maramureșul poartă în el înțelesul profund istoric de apă mare... Vine la rând toponimicul Sighetu Marmației. Apropo, deși pentru Tîrgu Lăpuș, Vișeu de Sus sau Vadu Izei toată suflarea este de acord că acestea sunt denumirile corecte (nearticulate și în scriere fără cratimă), se pare că regula nu funcționează în raport cu Sighetu Marmației, deoarece aici
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463909785.html [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
fie - mai degrabă - cu acela de „sfântul get”. A nu se uita faptul că vocalele ă și î (â) sunt de origine traco-getică și că aceeași origine o are forma „sânt” cu înțelesul de sfânt. Vorbeam mai sus de fantezia toponimică a românilor. Iată două mostre convingătoare: a) Suprafața arabilă a municipiului Sighetu Marmației (după Decembriadă parte lăsată în paragină, parte acoperită de diverse construcții și brăzdată de drumuri), poartă numele Ciredi. Adică nici cireadă (turmă de vite) și nici cirezi
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463909785.html [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
nedeformabil. Partea care primește aceste elemente nu poate nici să le multiplice, nici să le folosească pentru imprimarea de stocuri pentru propria utilizare, fără aprobarea prealabilă obținută în scris de la partea furnizoare. E. Cataloage de puncte geodezice și de lexicoane toponimice Fiecare parte va furniza celeilalte părți, gratuit, exemplare de bibliotecă ale cataloagelor de puncte geodezice și lexicoanelor toponimice, așa cum este stipulat în paragraful 3. F. Date geodezice Datele geodezice nesupuse restricțiilor și produse de structuri civile sau militare vor fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164372_a_165701]
-
de stocuri pentru propria utilizare, fără aprobarea prealabilă obținută în scris de la partea furnizoare. E. Cataloage de puncte geodezice și de lexicoane toponimice Fiecare parte va furniza celeilalte părți, gratuit, exemplare de bibliotecă ale cataloagelor de puncte geodezice și lexicoanelor toponimice, așa cum este stipulat în paragraful 3. F. Date geodezice Datele geodezice nesupuse restricțiilor și produse de structuri civile sau militare vor fi schimbate la cerere. G. Instrucțiuni și publicații tehnice Exemplarele de bibliotecă ale instrucțiunilor și publicațiilor tehnice vor fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164372_a_165701]
-
și nesupuse restricției, ale tuturor hărților la scară mare ale României; ... c) 5 exemplare din fiecare ediție curentă și viitoare a seriilor speciale de hărți disponibile și nesupuse restricției; ... d) două exemplare din fiecare ediție curentă și viitoare a lexicoanelor toponimice sau glosarelor asociate seriilor precizate la pct. (1) a); ... e) două exemplare din fiecare publicație tehnică, instrucțiune și specificație referitoare la hărțile topografice, la geodezie și geofizică și la orice produs auxiliar realizat în scop cartografic. ... (2) BGI către DTM
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164372_a_165701]