431 matches
-
VIAȚA ROMÂNEASCĂ (decembrie 2002). Dl Pandrea care a fost o vreme medic într-o comună din Țara Loviștei și și-a trecut apoi un doctorat la Paris cu o teză despre terminologia de rudenie din zona cu pricina, semnalează cîteva toponimice care ar putea fi indiciul pentru existența, în vechime, la noi, a agriculturii montane. Există în munții Făgăraș un loc numit Arsurile, în muntele Cozia, doi munți, Runcu și Pleașa. Prin aceleași locuri agricultura practicată prin foc e legată de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
politică, Refugii este un roman. O ficțiune. O poveste cu și despre ființe imaginare dintr-un spațiu imaginar. Acțiunea este plasată în trei localități - un sat, Măgura, și un oraș de provincie, Rîul Doamnei, cu nume fictive, inexistente în realitatea toponimică a României, și capitala București, aceasta însă într-o prezentare foarte epurată, aproape convențională. Cu o singură excepție, a unei figuri de rang secundar, nici unul dintre personaje nu este și nu poate fi bănuit că ar fi Ťcu cheieť, iar
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
atenția pentru aspectele confesionale și de atenția pentru istoricul lăcașurilor de cult din localitate. Astfel, în cadrul capitolului, alături de frumoasa analiză în care, alături de dicționarul lui Coriolan Suciu[2] întrebuințează și alte surse în scopul obținerii unor informații complete cu privire la aspectele toponimice, de bogatele informații cu valoare istorică, extrase fie din surse arhivistice inedite, fie din surse edite. se regăsesc și elemente privitoare la situația confesională a oamenilor locului și la istoricul locașurilor lor de cult. Având în vedere aceste aspecte, nu
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
care știu că vechea denumire a Dudeștilor Vechi, la care s-a renunțat probabil din considerente ce țin de pudoare (Beșenova) amintește de pecenegi și de trecerea lor, în secolele X-XI, pe meleaguri bănățene. Iuliu Popper, conchistadorul Nu toate coincidențele toponimice sunt doar rodul întâmplării. Unele denumiri geografice sunt atât de românești, încât o potriveală datorată hazardului este exclusă. Majoritatea toponimelor de acest fel se află - fără nici o glumă - la capătul pământului. Pentru că nu poate fi altfel numit colțul de lume
Agenda2003-34-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281381_a_282710]
-
pentru gramatica propriu-zisă, care va intra peste puțini ani în zodia nefericită a generativității. Toponimie propriu-vorbind, n-am făcut. E foarte probabil ca interesul pentru studiul numelor de locuri să fie la noi mai recent, dovadă târzia apariție a atlaselor toponimice scoase de Academie. Ceea ce nu m-a împiedicat, de câte ori am umblat prin țară, să mă întreb despre originea unor toponimice. Interesul disciplinei ca atare vine și din faptul că numele de locuri (în primul rând, de localități) implică istoria mică
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
foarte probabil ca interesul pentru studiul numelor de locuri să fie la noi mai recent, dovadă târzia apariție a atlaselor toponimice scoase de Academie. Ceea ce nu m-a împiedicat, de câte ori am umblat prin țară, să mă întreb despre originea unor toponimice. Interesul disciplinei ca atare vine și din faptul că numele de locuri (în primul rând, de localități) implică istoria mică, aceea locală, regională, mult mai puțin cunoscută decât istoria pe care o învățăm la școală. Există pretutindeni în țară localnici
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
numelui comunei lor. Unii dintre ei au reușit să publice mici monografii pe această temă. Posed o întreagă colecție. Deși trec de obicei neobservate, ele sunt extrem de utile pentru cunoașterea acelei istorii mici de care vorbeam, parte esențială a hărții toponimice naționale, și care ne oferă, în majoritatea cazurilor, cea mai corectă explicație a unor nume de locuri. O explicație nu totdeauna simplă, uneori neconvingătoare, dar mereu necesară. Mă aflam în campanie electorală, cu vreo douăzeci de ani în urmă, într-
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
E Stephan Kranga și Tuoder Kranga. Autorul comentînd originea acestui nume, de astă dată mai limpede și mai apropiat celui presupus a fi la origine, Cranga, dacă nu chiar Creanga sau Creangă, observă: "Creangă putea, ca nume, să fie un toponimic, să fie denumirea unui loc, a unui cîmp, a unei păduri. În lipsa oricărei dovezi, în discuție rămîne substantivul "creangă", ceea ce înseamnă după dicționarul lingvistic "Ramură a unui copac", dar mai înseamnă și "Ramură a unei familii de oameni"." Autorul adaugă
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
departe"; În "Doina" - citim versurile - De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi/ Și s-așează pe la noi (Turnu- spune autorul este evident, orașul teleormănean Turnu Măgurele; eu aș putea obiecta însă că dorind să descrie românii care "plânsu-i-s-au", prin toponimice de extreme geografice opuse, mai plauzibil ar fi Turnu Severin ("De la Turnu-n Dorohoi...; cântecul Epșoara din culegerea de Literatura populară și utilizat și într-un articol politic din " Timpul" este preluat din publicația teleormăneană "Toroipanul" și poate tot de
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
vezi Doamne), zilele trecute îmi amintii de Vaslui, altcândva de Olt, Ilfov, Ialomița sau Teleorman. E un mic truc personal, ce-mi confirmă familiaritatea demult resimțită între cele două națiuni plasate la extremitățile spațiului latin. Să mai menționez și coincidența toponimică, de data asta reală, dintre Vișeul maramureșan și cel situat în centrul Portugaliei. Îmi doresc să vizitez cândva ambele localitați... Încă o metodă agreabilă de a utiliza timpul cât mă aflu la volan în zona Lisabona-Estoril-Cascais (un fel de Coastă
Frânturi lusitane - Numere de înmatriculare și ambient muzical by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9556_a_10881]
-
permis să-și practice comerțul În bordelurile municipale, cum ar fi „Castelletto” sau „Carampane” de lângă principalul district comercial al orașului, Înconjurând Ponte di Rialto. Prostituatele lucrau de asemenea, și În alte zone din afara orașului, lăsând posterității un set de repere toponimice, de la Ponte delle tette (Podul de Țâțeă la Calle della Donna Onesta (Aleea femeie cinstiteă. În 1509, prodigiosul scriitor venețian Marin Sanudo a raportat În jurnalul său că numărul prostituatelor din oraș ajunsese la 11.000 (aproximativ 10 la sută
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Vulpe, Dan Botta, Ion Vinea... Robert Eisenbraun Kahuleanu, alias Andrei Ciurunga, care semna cu Robert Cahuleanu, n-a mai avut voie să uzeze de numele lui. Cahul era în teritoriul URSS. Or, un infractor nu se putea folosi de un toponimic din Marea Uniune. Andrei Ciurunga a fost arestat și condamnat la 18 ani muncă silnică; a făcut Canalul între '50 și '54; apoi, între '58 și '64, pentru că a transmis celorlalți deținuți "versuri subversive". După ce l-au grațiat (din fericire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9198_a_10523]
-
decisiv. Fiindcă altminteri, trebuie să recunosc, povestea lui părea cam Însăilată. Poate că tot ce Îmi spusese despre insula Roland nu erau decît resturile unui vis psihopat; sau călătoria lui inițiatică pe un alt tărîm. Mai cu seamă anumite coincidențe toponimice suspecte Îndreptățeau bănuiala că de fapt Pablo nu plecase niciodată din România, ci, internat o lungă perioadă de timp În vreun azil psihiatric, fusese supus terapiei de restituire a personalității prin intermediul unei narațiuni oarecare (extratereștri, insule, securiști, miracole etc.). Așadar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
adresat Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj, precum și culegerea de literatură populară din Tritenii de Sus, realizată de scriitor în 1932. Ediția este prevăzută, la finalul celui de-al treilea volum, și cu un Glosar, un Indice de nume și un Indice toponimic, toate trei, foarte utile pentru cititorul de azi. Editorul a avut de surmontat câteva dificultăți, decurgând din împrejurarea că Pavel Dan s-a stins înainte de a-și vedea tipărit volumul de debut. De pildă, pentru textele din Urcan bătrânul, cuprinse
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
aveau să o reclădească aici, Într-o țară nouă, nume identic cu cea pe care o lăsaseră dureros de mult În urmă. Ca o ironie a sorții, satul Boian nu mai există pe harta României. Acum el este doar nu toponimic fără oameni undeva În Ucraina. III. FASTUL ARTISTIC AL UNUI ACORD FINAL La banchetul de rămas bun din 13 iulie a.c., la Câmpul Românesc prin tradiție se evocă un artist care șia lăsat pe aceste meleaguri amprenta sa de personalitate
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
așezarea Aquino și nu din familia italiană Aquino. În limba română întîlnim nu mai puțin de trei variante: Toma din Aquino, Toma d'Aquino și Aquinatul. Dacă toate sînt corecte, care este criteriul lor de alcătuire? Problema este că varianta toponimică susținută de Étienne Gilson nu se regăsește la alți istorici ai filozofiei. De pildă, în Prelegerile de istorie a filozofiei, Hegel scrie "Thomas Aquinas" și pomenește de neamul princiar Aquino din care se trăgea teologul italian. Bertrand Russell scrie în
Boul mut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10240_a_11565]
-
în care pronunțăm numele lui Toma. Englezii scriu cu precădere "Toma d'Aquino", francezii "Thomas d'Aquin", iar germanii "Thoma von Aquin". Noi spunem cînd "Aquinatul", cînd "din Aquino", cînd "d'Aquino". Și atunci cine are dreptate: Gilson cu varianta toponimică sau restul cercetătorilor cu varianta onomasticii familiale?
Boul mut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10240_a_11565]
-
George Dorn (un alter ego al autorului?) însoțit de cei doi prieteni furnizori de date, opinii și documente pentru a fi topite în carte, când în preajma spițerului sas (Johann) Ioan Gorgias, a cărui viață și lucrare se rotunjește în Oraș (toponimicul Botoșani nu apare niciodată, dar se subînțelege), pe măsură ce narațiunea se așterne de față chiar cu spițerul, oaspete mut, dar elocvent al naratorului: în acele zile de iarnă, răcit fiind, George Dorn degustă dintr-o carafă de vin fiert, fiecare sorbitură
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
sunt numai oameni de rând: Marița lui Gogonete, că- pitanul Preda, perechea Pătru și Elena Valdescu, Tudorel, Mihăiță, Hangița, ci și ființe himerice: „o arătare cu aripi uriașe„ - zburătoarea, diavolul, vră- jitoarea, și, totuși, conviețuiesc de-a lungul timpului. Denumirile toponimice sunt la fel de sugestive: Pădurea Blestemată, Cas- telul, Pădurea Vrăjită ș.a. Ion Nălbitoru are un stil elaborat, îmbinând cu meșteșug narațiunea cu di- alogul și cu descrierea. La fel se întrepătrund planurile real-fabulos, pentru că romancierul tratează fabulosul într-un mod realist
CÂTEVA IMPRESII DESPRE ROMANUL COMOARA BLESTEMATĂ DE ION NĂLBITORU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384553_a_385882]
-
necropolele cercetate rezultă generalizarea ritului de înhumare cu înmormântați depuși în poziție întinsă, cu brațele de-a lungul corpului și mâinile așezate pe piept sau abdomen, având orientarea conform ritualului creștin, adică V-E. I. 3 Date din dosarul „arheologiei toponimice”. Toponimia minorș a comunei Filipeni, o istorie încifratș în apelative toponimizate Toponimia, numele de locuri, din interiorul și din „moșia” satului, a apărut dintr-o necesitate practică de orientare în spațiu. fiind în legătură cu geografia locului, cu cele mai neînsemnate detalii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
localități din județul Vaslui, ceramică (oalăborcan) la Oncești - Bacău. Contrar afirmațiilor tendențioase ale unor istorici străini care neag practicarea agriculturii (cultura plantelor) de către români, până la formarea statelor medievale românești (secolul al XIV-lea), putem afirma, în baza izvoarelor lingvistice, arheologice, toponimice, că românii, în primul mileniu d.Hr. și în primele secole ale mileniului al II-lea, au practicat cultivarea plantelor, e drept pe arii restrânse, însă nu se poate susține că românii în evul mediu au fost exclusiv păstori. Îndeletnicirile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familie ale părinților poate crea combinații neașteptate. Unde mai pui că numele spaniole se dau pe vecie, ele nefiind afectate de starea civilă, așa cum se întâmplă în mai toate celelate țări?! Pentru cei care au nume de familie patronimice sau toponimice, situația e relativ simplă. Un Gonzales Navarro poate fi lesne identificat ca fiind descendentul unui Gonzalo din trecut, care la vremea sa s-a căsătorit cu un vlăstar originar din zona Navarrei. Cam așa cum un Brătescu Voinești s-ar trage
NOMEN EST OMEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350045_a_351374]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > CHELINȚA, UN SAT DIN ȚARA CHIOARULUI Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 519 din 02 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Chelința, un sat din țara Chioarului- aspecte politice și toponimice Satul Chelința, aparținător actualmente orașului Ulmeni, Jud. Maramureș, este așezat la deschiderea dinspre vest a Strâmtorilor Țicăului (rest de munți calcaroși), acolo unde începe cea mai spectaculoasă luncă a Someșului. Situat în partea sud-vestică a districtului Chioar, a aparținut la
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
Poemele din "Nisipul cu oase" sunt bazate pe fapte istorice și legende privite prin oglinzi concave, prelungind metafora, ele se legitimează cel mai adesea în termeni ca "recuperare", "renaștere", "reîntoarcere". Noțiunea "Nisipul cu oase", chiar dacă își are originea într-un toponimic local, are un sens mai adânc în ansamblul gândirii poetului ca o dezvoltare progresivă în care religiosul se identifică cu istoria, cu valoarea, prin mijlocirea unei recuperări și a unei apropieri a fondului original: Cine găsește un oscior ieșit din
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
ci, și să îndeplinească, în același timp și o funcție social-politică, să exprime . să lumineze și să întăreasca conștiința patriotică, așa cum spunea Andrei Oțetea și I. Popescu-Puțuri. 12- După ce se va tipări lucrarea se va anexa un indice onomatic și toponimic. Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal Președintele comitetului de redacție-Petre Lită- primarul orașului Drăgășani; Redactor, Marin Ciurduc-președinterle comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă; Secretar de redacție- Dumitru Bălașa,- membru în Societatea de studii istoriice din RSR. *** După cum se poate
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]