756 matches
-
de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din roman este identică cu cea reală. Există localitățile Atârnați, Balaci, Burdeni, Ciolănești, Cățelești, Mozăceni, Udupu, R âca etc. Primul volum descrie satul din anul 1937, al doilea, după o întrerupere de 20 de ani. În primul volum
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Fantastic, nelipsind primitoarea doamnă Creația Românească având rolul a idealiza sărbătorește întrunirea cu cea Cosmică. Unde? Anume? Decât a utiliza spațiul vast al Audeologiei împrumutat de la Antici, fiindcă trebuie dezbătute pretențiile literare ale fiecărui invitat, privitor la memorizare, filozofie, simbolism, toponimie, semnificația genialului, toate subordonându-se instinctiv sursei începutului ca regulă relativă. Cam această scenă am găsit-o profilată cu oarecare stăruință a candidatului sentimental, Marius-Valeriu Grecu, așezat deja la Masa literaturii moderne, ordonându-și lucrarea după semantica, conștiincios însușită în
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_literara_de_vasile_dorin_ghile_al_florin_tene_1328359968.html [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din roman este identică cu cea reală. Există localitățile Atârnați, Balaci, Burdeni, Ciolănești, Cățelești, Mozăceni, Udupu, R âca etc. Primul volum descrie satul din anul 1937, al doilea, după o întrerupere de 20 de ani. În primul volum
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Academicianul sovietic L. S. Berg, afirma: „Moldovenii ce locuiesc în Moldova, Basarabia și până în guberniile învecinate, Podolia, Herson, iar într-un număr mai mic în gubernia Ecaterinoslav sunt români”, iar Take Ionescu privitor la Rusia „este dușmanul nostru natural”(39). Toponimia confirmă românitatea Transnistriei Iată în continuare o serie de nume ale localităților de dincolo de Nistru: Singuri, Voloșovca, Cioban, Beseni, Voloșschie, Caracinți-Valahi, Cotiujani, Ușița, Voloșcovța, Bârliadca (lângă izvoarele Bugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Adăbași, Alexandria, Perepelițino, Șantuia, Malai (pe lângă Kirovograd); Buric, Fundescleevca
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
bijuterii stilistice. Îndemn la lectură Încă din vechime, românul „născut poet” a dezvoltat limbajul prin metaforizare și nu mă refer numai la fondul creațiilor sale populare, ci la denumirea unor plante medicinale (coada șoricelului, coada calului, roiniță ș.a.), precum și la toponimia bogată în atâtea metafore. Apoi, ce sunt limbajele argotice ale liceenilor și „băieților de cartier”? Un limbaj puternic metaforizat. Chiar și în limbajul tehnico-științific metaforele dau ajutor comunicării. De fapt, ce este mausul calculatorului? O metaforă banală. Deci, în toate
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
următori, până azi, încununați cu multe cuceriri, Polina Manoilă a pășit la cinsprezece ani, la Tismana, alături de formația Cooperativa „Arta Casnică”, la care a cântat și dansat. Tismana, vatră istorică și de pietate creștină, e un nume cu răsunet în toponimia memorială a locurilor începutului de consacrare a artistei Polina Manoilă, care destăinuie azi: „Pasiunea mea pentru cântec s-a născut în familie. Primele cântece le-am învățat de la mama mea, care a avut o voce extraordinară - cânta ca Domnica Trop
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
sine a popoarelor, și cu atât mai mult a națiunilor statornice se plămădește în timpul istoric, iar istoria nu este o sumă de întâmplări înregistrate de scrisuri arhivate, ci viață producătoare de civilizație autentică. Istoria, alături de limbă, credință, cântec, onomastică și toponimie este temeiul conștiinței identității de sine a unei națiuni. Spațiul în care aceste repere de identitate se manifestă este asemenea pântecului fertil unde se adăpostește tainica naștere a popoarelor. Nașterea poporului român nu a fost rodul unei combinații «in vitro
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/_am_fost_s_om_fi_editorial_al_florin_tene_1370972377.html [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
perioada comunistă? Tot la Grădinarii din Caraș-Severin există Podul Turcilor. Iată ce am găsit; http://www.welcometoromania.ro/DN57/DN57 Gradinari Podul r.htm Podul este înscris în Lista monumentelor istorice, sub numele de Podul turcesc, Podul Maria Thereza, cu datare: sec. XVIII. Toponimia populară, Podul turcesc, poate fi un indiciu al construcției acestuia înainte de 1718, chiar în secolul al XVII-lea. Denumirea Podul Maria Thereza, indică faptul că a fost reconstruit în perioada de după 1718, deci la intrarea Banatului în posesiunea Curții de la
RUINURI ISTORICE ABANDONATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1414169287.html [Corola-blog/BlogPost/384119_a_385448]
-
vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul „Alexandru Lahovari" (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1991; Istorie și continuitate (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2000; Catalogul preliminar al colecțiilor de carte veche din județul Vâlcea (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2001; Toponimia Țării Loviștei, București, 2001; File din cronica Berevoieștiului (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2002; Eminescu și literatura veche, București, 2003; Liturghierul (1508), prima carte tipărită în spațiul românesc (ipoteza vâlceană), Râmnicu Vâlcea, 2003. Îmbolnăvirea și stingerea din viață l-au surprins
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
for my PhD thesis between 2008 and 2010, and where the data for this article was collected." -"Cea mai mare comunitate de Cortorari trăiește într-un sat PE CARE EU ÎL VOI NUMI Băleni." Să înțelegem că doamna Tesăr creează toponimii, sau evită să dea numele satului, pentru ca să nu poată fi verificat ceea ce dumneaei descrie. La pagina 116 își prezintă ideea centrală a studiului: "This article focusses on the proces of growing up marrigeable bodies among Cortorari"- "Acest articol este concentrat
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
cu mari sacrificii: Coboară în vale să bea apă din Dobrița ce curge licărind printre malurile pline de ghiocei (Vâltoarea); / Deasupra Mureșului, în dreapta, s-a lăsat o cortină grea de gheață, de parcă acolo ar fi marginea lumii (Vâltoarea). Elementele de toponimie vin să dovedească statornicia, sfințenia satului, conturează și delimitează spațiul rural: Un cer negru și greu. Pâraiele dintre hăurile dealurilor își deversaseră puhoaiele pline de bolovani și bușteni în Limpejoara / Ziua era pe sfârșite, soarele sta sprijinit într-un vârf
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1481306474.html [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
la citit). Eu mi-am propus doar să aduc omagiul meu de cititor osârditorului acestui laborator filologico-istoric, care (devenit "ambulant") a ajuns nu întâmplător și la Miroslovești, un echivalent (de pe malul Moldovei inferioare) al Volocii, cel puțin prin coexistența unei toponimii parțial identice. Nu întâmplător, am zis, căci mesagerul-comisionar dr. Vasile Șoimaru de la Chișinău, ajuns din nou (a câta oară?) în locurile de baștină ale străbunilor săi, își continua misiunea autoasumată de făclier al Neamului, stirpe înnobilată și de apartenența la
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
aurite erau folosite ca și cupe de preț din care se bea vinul la ospețele regale. Spre deosebire de bour, care se apreciază că a dispărut din fauna Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XV-lea, dar a lăsat o toponimie destul de bogată în Maramureș ceea ce atestă existența lui în acele locuri. Zimbrul (Bison bonasus bonasus L) trăia în pădurile compacte de munte mai greu accesibile. Unii istorici și la noi presupun că Dragoș ar fi urmărit un bour, în „descălecatul
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
Fiecare proprietate situată în extravilanul localităților, atât în cazul clădirilor, cât și în cel al terenurilor, cu sau fără construcții, se identifică prin denumirea parcelei, numărul topografic al parcelei/tarlalei/solei, acolo unde este posibil, sau prin denumirea locului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este cunoscută de localnici. ... (5) Terenurile, cu sau fără construcții, situate în intravilanul localităților sau în extravilan, care sunt înscrise în cartea funciară, se identifică prin numărul cadastral sau topografic și numărul de carte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258624_a_259953]
-
monahismul nostru este mult mai vechi decât al popoarelor slave învecinate. Sunt bine cunoscute bisericuțele de la Basarabi, peștera Sfântului Nicodim de la Tismana, bisericuțele rupestre de la Basarabi sau cele din Sălaj etc. Reputatul profesor sibian argumentează vechimea monahismului românesc și prin toponimia locurilor care au adăpostit vetre monahale: Poiana Călugăriței, Călugăreni, Chilia, Mânăstirea etc. Cercetarea vieții monahale din spațiul românesc a preocupat de timpuriu istoriografia românească, fiind investigate unele aspecte ale monahismului românesc, respectiv viața duhovnicească emanată din mănăstiri, rolul cultural-artistic al
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_arhim_dr_macarie_stelian_gombos_1334913310.html [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
și Vicuță Tiucă din Rucăr, județul Muscel. Aici a absolvit Școala elementară de 7 ani și liceul teoretic, apoi a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Al. Ion Cuza” din Iași. A obținut titlul de doctor în filologie cu teza „Toponimia în bazinul superior al Dâmboviței”. De-a lungul timpului, a fost asistent universitar la Institutul de Invățământ din Suceava, director de unități școlare din județul Suceava. După revoluție a fost ceva vreme inspectoare de specialitate și apoi teritorială în cadrul Inspectoratului
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlvii_george_nicolae_podisor_1330241028.html [Corola-blog/BlogPost/346850_a_348179]
-
lungul timpului, a fost asistent universitar la Institutul de Invățământ din Suceava, director de unități școlare din județul Suceava. După revoluție a fost ceva vreme inspectoare de specialitate și apoi teritorială în cadrul Inspectoratului școlar al jud. Argeș. A publicat lucrarea "Toponimie rucăreană" apărută după revoluție. Este coautoare la cartea "Mânăstirile și bisericile din Muscel" și lucrarea monografică apărută în colecția „Habitatul rural” - Vulturești Muscel 1512 - 2005” la Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu. A colaborat la mai multe reviste cu articole
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlvii_george_nicolae_podisor_1330241028.html [Corola-blog/BlogPost/346850_a_348179]
-
asiatice ale marxism-leninismului, asemenea partide au adus prea mult asiatism în politicile popularilor europeni?! Iată cum o abordare formală pe plan european poate întări ghinionul nostru național pe care greșit, cum spune Sorin Roșca Stănescu, îl numim „dâmbovițean” când, în loc de toponimie, i-ar fi mai potrivită onomastica. Ceva de genul: Faliment absolut, numele tău este Băsescu! (va urma) Corneliu LEU București decembrie 2012 Referință Bibliografica: Corneliu LEU - DESPRE SENSIBILITĂȚI DEMOCRATICE (12) / Corneliu Leu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 730, Anul
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1356936855.html [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
istoric al epocii, evidențiind erori cu privire la delimitările geo-politice precum și detaliile stilistice caracteristice reprezentării artistice. Excelența Sa a menționat că harta Homann este una dintre ultimele hărți empirice cu privire la Basarabia istorică, fiind marcată de o anume „naivitate” și cu multe erori în ceea ce privește toponimia și amplasarea localităților pe hartă. Lucru firesc, în opinia ambasadorului, fiindcă aflându-se de peste două secole sub turci și tătari, Basarabia era un teritoriu aproape inaccesibil pentru călătorii străini. Populația majoritară era musulmană, orășelele - împânzite de moschei, iar stepele Basarabiei
Ambasadorul Republicii Moldova a prezentat harta Moldovei și Basarabiei de la 1769 la Muzeul Național al Hărții și Cărților Vechi by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105651_a_106943]
-
și Vicuță Tiucă din Rucăr, județul Muscel. Aici a absolvit Școala elementară de 7 ani și liceul teoretic, apoi a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Al. Ion Cuza” din Iași. A obținut titlul de doctor în filologie cu teza „Toponimia în bazinul superior al Dâmboviței”. De-a lungul timpului, a fost asistent universitar la Institutul de Invățământ din Suceava, director de unități școlare din județul Suceava. După revoluție a fost ceva vreme inspectoare de specialitate și apoi teritorială în cadrul Inspectoratului
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
lungul timpului, a fost asistent universitar la Institutul de Invățământ din Suceava, director de unități școlare din județul Suceava. După revoluție a fost ceva vreme inspectoare de specialitate și apoi teritorială în cadrul Inspectoratului școlar al jud. Argeș. A publicat lucrarea "Toponimie rucăreană" apărută după revoluție. Este coautoare la ... Citește mai mult Ileana Popescu - Argeșel (1948) Profesor de limbă și literatură română la Colegiul Național "Dinicu Golescu" din Câmpulung, doctor în filologie. S-a născut în București la data de 19 mai
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
și Vicuță Tiucă din Rucăr, județul Muscel. Aici a absolvit Școala elementară de 7 ani și liceul teoretic, apoi a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Al. Ion Cuza” din Iași. A obținut titlul de doctor în filologie cu teza „Toponimia în bazinul superior al Dâmboviței”. De-a lungul timpului, a fost asistent universitar la Institutul de Invățământ din Suceava, director de unități școlare din județul Suceava. După revoluție a fost ceva vreme inspectoare de specialitate și apoi teritorială în cadrul Inspectoratului
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
lungul timpului, a fost asistent universitar la Institutul de Invățământ din Suceava, director de unități școlare din județul Suceava. După revoluție a fost ceva vreme inspectoare de specialitate și apoi teritorială în cadrul Inspectoratului școlar al jud. Argeș. A publicat lucrarea "Toponimie rucăreană" apărută după revoluție. Este coautoare la ... XVIII. ZARVĂ, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 421 din 25 februarie 2012. Bici cu pleaznă Copil sătul de goană Pe câmp talanii Rânduială Ecou înfundat Strămoșii cheamă la rând Pe
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
bine de trei decenii. În acest interval și-a definitivat studiile, urmând cursurile fără frecvență ale Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, secția Limba și literatura română (1964-1970), și-a susținut examenul de licență, cu lucrarea Toponimia bazinului superior al Văii Trotușului (1972, îndrumător prof. univ. dr. I. D. Lăudat), și, succesiv, toate examenele de grad, încheiate cu lucrarea Cenaclurile literare ale copiilor (1987, coordonator, Leonida Maniu). La școala Răchitiș a fost, concomitent, și director al instituției, iar
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1449785471.html [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
Tâmpa, despre al cărui nume S. Pușcariu, LR, 167 afirmase că ar putea fi - cum a arătat N. Drăganu - autohton. Dar în volumul Dacoromania, B., 1983, p. 107 se face următoarea remarcă în legătură cu articolul lui N. Drăganu, Din vechea nostră toponimie, I, p. 109-146: „Tâmpa“ < preroman *timpa. Se fac referiri la albaneză și la unele dialecte italice, fără a se exclude și legătura cu gr. tempe, tempea. Între originea latină și tracica, autorul pledează pentru prima“. Și noi bănuim că toponimul
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1424156991.html [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]