1,165 matches
-
descoperă Apusenii la maturitate, alături de copiii și adulții în preajma cărora trăiește. Maria Ioniță creează un univers ficțional în care elementele reale se împletesc cu ficțiunea, istoria cu mitul sau legenda. Atât în poezia, cât și în proza sa, descoperim un topos magic, care vrăjește, în care sunt greu vizibile delimitările dintre adevărul obiectiv și imaginar. De altfel, câteva dintre cărțile anterioare ale Mariei I. invită cititorul să descopere poezia Țării de Piatră și felul de a trăi al moților. Amintim aici
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
Ich) îi restaurează configurația, devenind Eu ideal (sediu al reflectării ființei umane în care este păstrată esența memoriei originare), întrucât el [Eul] simte că se află sub semnul setei metafizice. Prin expansiune, Eul ideal investește, cu o aură simbolică, și toposul oglindit în titlu; aspirând astfel la tainicele hiperspații onirice. Odată cu posibilitățile sporite de înălțare spre o vedere superioară, „Ochiul somnului“ (prin care privește Eul ideal), ipostaziat, se identifică cu „Darul iubirii” ancestrale, ale căror energii abundă în proiecții erotematice. Deși
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
descoperirii milioanelor de universuri umane subsumate marelui nostru univers, Elena Buică descrie câteva dintre drumurile sale europene. Cititorul vede prin ochii autoarei, Grecia (cu Meteora, Salonicul), Spania (cu Granada, Toledo, Malaga și Strâmtoarea Gibraltar) și Viena. Ajunsă la Balcic, un topos mitic în viziunea sa, Elena Buică se simte deja ca acasă. În România la Pietrița, ia „o gură de aerˮ, resimțindu-se cu totul revigorată. Evident, peisajul natal, parte integrantă a ființei Elenei Buică, izvodește gânduri emoționante, memorabile: „Scriind despre
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411559659.html [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
dar și de ”faimoșii” Rostart și Rosprint ai Epocii de Aur, iar mai apoi de privatizările eșuate ale tranziției postcomuniste... Acest drac și-a făcut treaba cu prisosință, bravo lui! Fosta fabrică de pe cheiul gârlii arată acum sinistru, un adevărat topos al periferiei umane, un loc al dezgustului demn de a găzdui doar un club... fără autorizații. Și aici apare în plină glorie și mereu actual dracul legalist, cel al funcționarilor, al șpăgilor, al neregulilor camuflate de albul imaculat al plicului
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449756229.html [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
de unde ? De la Răsărit ? De la Apus ? Sau din lumina ce întrece toate luminile ? Cine o stinge ? Cine ține flacăra aprinsă ? Cine unește flacăra neagră și flacăra albă cu flacăra vie ? Și cine continuă revoluția conștiinței, pe “locul fără de loc”, într-un “topos atops”, acolo unde se îndeplinește “uciderea” celui de-al cincilea soare: soarele mișcării prin “moarte integrală” ? Dar unde este acest “loc fără de loc”? Posibil, în Occident. Sau de ce nu chiar în Orientul Românesc care este mai Occidental decât Occidentul și
ÎNTREBĂRI ESENŢIALE, LEGITIME ŞI OBLIGATORII PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAR ŞI PENTRU TOŢI OAMENII DE PE PLANETA PĂMÂNT de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_esentiale_legitime_si_obl_constantin_milea_sandu_1346760176.html [Corola-blog/BlogPost/343766_a_345095]
-
unde nu își bagă nasul Radella...? -Mă duc să văd ce doreste.O să mai vin aici, să stii.Acum știu unde să te găsesc atunci cand dispari. Karon pleca râzând și astupa intrarea în grădina secretă,lasandu-l pe grădinar în toposul lui ocrotitor. -Aici erai!Am ceva să iți transmit,spuse Radella gâfâind și grabind-o pe fata să înainteze. -Ce e? Ce s-a întâmplat? -Mătușa ta mi-a zis că te așteaptă în salon.Are ceva să discute cu
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1489961916.html [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
vei chema printre multe șoapte,/ Ca să-ți fiu alături, în inimă și în vis.../ Însă eu voi fi doar pana ce ți-a scris!”( p. 9). Un textul liric de rezistență mi se pare „Blestemat în uitare”, care uzitează un topos foarte popular, dar cu o mare încărcătură emoțională, „gara”. Sufletul poetului este o gară din care nu mai pleacă niciun tren, decât cel al uitării: „Singur,/ uitat de iubire,/ blestemat în uitare,/ te priveam/ îndepărtându-te dincolo de orizont,/ și sufletul
ALEX DANIEL: „LUMEA NEBUNILOR” de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1451383225.html [Corola-blog/BlogPost/370951_a_372280]
-
el resemnat, trebuie s-o capăt”. Se îndrăgostește de o fată și constată că „pe cât te arunci întru cunoaștere, cu atât știi mai puțin”. Finalmente, se căsătorește cu fata și au mulți copii. Decizia tânărului conduce la întemeierea sfântă ca topos a satului de pe Desnățui. Cea mai valoroasă nuvelă a volumului și una dintre cele mai valoroase din literatura română este „În drum spre casă”. Ea se constituie ca un lung monolog la miezul nopții pe ploaie. Am zice că avem
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
liric sentimental, discret, ne poartă prin amintiri ale unor experiențe cu nimic spectaculos, ci dimpotrivă, firești, dar care se constituie în viața întâmpinată cu bucuria clipei, într-o ambianță mai cu seamă favorabilă, ocrotitoare. Spațiul, zona Apusenilor, are farmecul unui topos predestinat legendei, încât, gesturi mărunte, crâmpeie de viață, primesc semnificații esențiale, într-un adevărat ritual al existenței cotidiene. În preajma cetății Bologa, marcată de prezența domnitorului Mircea cel Bătrân și a vechiului castru roman Resculum, năzdrăvăniile copilăriei primesc un sens mai
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/antonia_bodea_1459143195.html [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
valoare pe care niciodată inițiatorii ei nu i-ar fi bănuit-o. Intrând pe această traiectorie, universul concentraționar (întreg decorul ca și personajele) se pliază pe un scenariu mistic. Exclusiv din această perspectivă mistică poate fi înțeleasă semnificația antitetică a toposului carceral infern/paradis, concomitent și cu aceeași intensitate. Închisoarea - loc al împlinirilor nu este o utopie, ci o experiență trăită pentru mulți din cetățenii gulagului românesc. Dimitrie Bejan, la apusul vieții declara: „Foarte frumos am trăit, părinților, în pușcărie! Regret
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
reu casă părinteasca populată de opt copii, deși, în fond, a doua fiica murise înainte de nașterea Titinei, iar Stelian se născuse când „ne¬neaˮ, fratele cel mai mare, era soldat, deci deja adult, pe propriile picioare. Ușureiul vâlcean este un topos magic și misterios, în care orice se poate întâmpla, chiar și să învie morții. Ea însăși, fata „denevoieˮ, născută moartă, a înviat după ce tatăl a tras-o cu matură de sub pat, iar o parte dintre trăsniții din sat, îngropați în
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1487063777.html [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
ca din povești apare/ Cu Moș Crăciun, cu brad, cu sfânta stea,/ Și eu, fetița, mă văd cum stau în cale/ Să nu mai plece iar din viața mea...” Conectat cu copilaria este și satul, care devine la Adina Sas-Simoniak, topos al paradisului terestru. Durerea înstrăinării este resimțită de poetă ca nevoie de a contempla locul unde a văzut lumina zilei, de a pătrunde în intimele structuri ale lucrurilor și ale naturii. „Miroase-n mine-a satul meu/ Cu fân uscat
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 by http://confluente.ro/_perpendiculara_pe_un_colt_de_nemurire_de_adina_sas_simoniak.html [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
lui Zalmoxis” (Editură Emia, Deva, 2005) e prefațata entuziast, fiindcă era afin de viziune cu poetul, dar și inspirat teoreticește, de prietenul și colegul meu, plecat nu de mult, Ion Itu. După el, autorul nostru ar locui poetic într-un topos enigmatic și mirific, un „tărâm cutreierat de presimțiri și de închipuire” copleșit de taină - „loc auroral presărat cu piramide și cu lumi subpământene”, o „țară edenica situată undeva între Hyperboreea, Tracia, Helada, Egipt sau Babylon”. Poezia lui Râul Constantinescu, ne
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1425016746.html [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
nici o formă, poate doar fi distrus; aspirația către o societate mai bună înseamnă să-l distrugi. Cum să-l distrugi? Și unde? Filozofii știu, ar fi cazul să știm și noi: În Occident, adică pe „locul fără de loc” într-un „topos atopos”, acolo unde se-ndeplineste „uciderea soarelui” prin „moarte integrală”... care vine la comandă, cu „sângele proaspăt”, (care e chiar „capitalul străin”) de la marginile lumii spre toate centrele de putere religioasă și politică din lume... Probabil, criza mondială financiare declanșată
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_amintiri_din_satul_constantin_milea_sandu_1346150638.html [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
Autorului MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX Această lucrare încearcă să evidențieze și să clarifice modul de abordare al Mitului Edenului ca Paradis în poezia europeană,cu sensurile,semnificațiile conceptului de Paradis,Eden sau Rai,inclusive cu toposurile ce tangențiază acest concept în diferite locații al spațiului dintre Marea Mediterană,Marea Nordului,oceanul Atlantic,până în Munții Urali.Tot odată încercăm să clarificăm modul de înțelegere și percepție al Edenului și ipostazele acestuia în poezia europeană a secolului trecut. In contextual
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european.html [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
privit ca valoare etică supremă? Este un autoreferențial, o confesiune cu dublă adresă: Sieși și Celor din preajmă sensibili și mai cu seamă insensibili, un ”portret al sufletului” (pe care-l cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
privit ca valoare etică supremă? Este un autoreferențial, o confesiune cu dublă adresă: Sieși și Celor din preajmă sensibili și mai cu seamă insensibili, un ”portret al sufletului” (pe care-l cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
povestea începe cu Ana și Ioachim Bota, învățătorul din Dumbrău, care au cinci copii. În timpul Dictatului de la Viena, Ioachim se refugiază la București, lăsându-și familia în Turda (orașul nu este numit, dar există numeroase indicii care conduc la identificarea toposului). Revenind pe ascuns acasă, el duce cu sine o parte dintre copii în capitală, inclusiv pe frumoasa fiică Ana, la început manechin al Casei de Modă Esmeralda, apoi, rebotezată Nuți, croitoreasă. Nucleul narațiunii îl constituie familia Rozei, al patrulea copil
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_c_utarea_fericirii_prin_al_florin_tene_1362132055.html [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
este și Du¬hul lui Dumnezeu și acolo unde es¬te Duhul lui Dumnezeu este Bi¬serica și tot harul Său“. A¬ceas¬ta înseamnă că Biserica este da¬rul prezenței Duhului și a în¬tre¬gii Treimi. Ea este toposul prin ex¬celență al prezenței și lu¬cră¬rii Duhului ca Duh al comuniunii. Ie¬rarhia și sinoadele Biseri¬cii sunt și ele daruri ale Du¬hu¬lui. Tot în Biserică sunt re¬văr¬sa¬te, pentru „tot omul ce
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
crime ritualice de ambele părți: pe de o parte asupra blestemului Marelui Sfânt, de altă parte, asupra lor înșiși, îndeplinind astfel sfârșitul unui ciclu de existență umană, prin “uciderea soarelui” prin “moarte integrală”, pe un “loc fără de loc”, într-un “topos atopos”. Dar unde poate să aibă “loc” această mare jertfă a celui de-al cincilea soare: soarele mișcării ? Ei bine, această mare jertfă se petrece la orizontul misterului, în prelungirea Coloanelor infinite, de pe axa Pământului pe axa Cerului Cristalin, la
JURNAL DE ATELIER. DESPRE LEGEA UNIVERSULUI GALACTIC ŞI ALUNGAREA BESTIILOR TRIUMFĂTOARE DINTRE NOI, DUPĂ EŞECUL COMUNISMULUI ŞI CAPITALISMULUI ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 629 din 20 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_despre_legea_universu_constantin_milea_sandu_1348132389.html [Corola-blog/BlogPost/343833_a_345162]
-
nu vine atunci cand o cauți, ci numai atunci cand ești pregatit să împlinești un mare Destin și să-ți primești moartea din dragoste ca pe un semn de lumină. Acum, daca tot am aflat unde e “locul fără de loc” într-un “toposul atopos”, e bine să știm si cine e cel de-al cincilea soare: soarele mișcării. Există cinci perioade de evoluție spirituală a Pământului, în care se cunosc cinci sori. Fiecare perioada corespunde soarelui respectiv. Astfel, perioada polară corespunde soarelui de
JURNAL DE ATELIER. DESPRE LEGEA UNIVERSULUI GALACTIC ŞI ALUNGAREA BESTIILOR TRIUMFĂTOARE DINTRE NOI, DUPĂ EŞECUL COMUNISMULUI ŞI CAPITALISMULUI ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 629 din 20 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_despre_legea_universu_constantin_milea_sandu_1348132389.html [Corola-blog/BlogPost/343833_a_345162]
-
religioase, culturale, economice și politice, obținute de-a lungul generațiilor. A treia tipologie de filiație umană, poate cea mai complexă, numită migrația, ar putea fi chiar fenomenul de reincarnare prin „migrația spirituală a sufletelor moarte prin trupuri succesive”, prin acele „toposuri atoposuri”, numite „ locul fără de loc”, care atunci când își găsesc materializarea, adică locul ( în „oamenii fără destin”), aceste „suflete moarte” generează schimbări la nivelul geopoliticii mondiale cu prețul nenumăratelor vieți omenești distruse, așa cum s-a întâmplat în istorie de-a lungul
ROMANIA ETERNA, ISRAELUL SI GRADINA MAICII DOMNULUI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Romania_eterna_israelul_si_gradina_maicii_domnului.html [Corola-blog/BlogPost/364627_a_365956]
-
autorului, alte imagini definitorii ale spațiului sacru de Acasă, acel Acasă în care retrăiești, exemplar, divinitatea, rugăciunea, istoria, copilăria, dragostea. Fie că e Blajul încărcat de semnificații adânci, fie că e Pănade, locul nașterii, fie Clujul literar, toate alcătuiesc un topos spectaculos de metafore alegorice, în care Poezia e la ea Acasă. Confesiunea e sinceră, e plină de cuvioșenie a frumuseții ce copleșește ființa: „La Alma Mater Napocensis chiar și bătrân tot m-aș întoarce”, „În biblioteca lui Cipariu dorm manuscrisele arabe
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1457282456.html [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
care nu mi le-aș fi îngăduit niciodată cu de la sine putere. Nici o ursitoare bună și de un optimism robust - dac-or fi și din astea, n-ar fi catadixit „să bată” umilele mele rătăciri prin lume și cu acest topos paradisiac sau diabolic - depinde cum îl iei, nu cred în ruptul capului c-ar fi putut prezice, la nașterea pruncului care-am fost, un loc pe care-ai mei, în secret, mi-l pregătiseră „să dejug” în America anului ieșirii
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Las_vegas_ul_cu_pacatele_lui_si_noi_.html [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
înaltă a unui „poet pentru care actul creației reprezintă deopotrivă bucuria dăruirii de sine și suferința celui care taie în carnea propriilor silabe până la rădăcina unde respiră, unică, esența Frumosului.” (Vladimir Alexandrescu). Rostiri și tăceri își dau întâlnire în acest topos presărat cu îngândurări, incertitudini, bucurii, ispite, amăgiri, ispășiri, penitențe, melanholii, imagerii. Poemele poartă încărcătura afectivă pe care numai Theodor Răpan o particularizează în felul său prin Cuvântul ales, captivant, revelatoriu: „Doamne, cât suflet risipit ca să cioplesc un singur Cuvânt... Câte
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]