25 matches
-
sugera, în marea lui înțelepciune, Prea-Sfinția Sa. - Mdaaa, bună chibzuială, fiindcă iată, ne așteaptă mare risipă din visterie cu încoronarea și de unde bani, că economia... Dar, să vedem în continuare pe cine alegem rege, că nu se poate, la ruperea topuzului când Marele Armaș strigă: regele a murit, trăiască regele, noi să știm numai cine a murit și să nu știm cine să trăiască... Vă ascult, deci! - Prea-mărite Mare Șambelan, de mult mă gândesc la această alternativă, pentru că, așa cum vă spuneam
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
albastră. În câmpul superior, în cartierul din dreapta, pe fond albastru, se află imaginea stilizată a unui palat în argint și negru, pe o terasă verde. În câmpul superior, în cartierul din stânga, pe fond roșu, se află o spadă și un topuz, încrucișate, de argint, surmontate de o coroană voievodală de aur. În vârful scutului, în câmp argintiu, se află pasărea Phoenix, neagră, ieșind dintr-un rug roșu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri crenelate. Semnificațiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176416_a_177745]
-
scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă de un brâu undat, de argint. În partea superioară, în câmp albastru, se află o acvilă bicefală, cu aripile deschise, încoronată cu o coroană închisă, ținând în gheare o spadă și un topuz, totul de argint. În vârful scutului, în câmp roșu, se află silueta unei biserici privită din față, cu trei arcade și o turlă, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238010_a_239339]
-
câmp albastru aflându-se un cal și un călăreț de argint. Calul este în galop spre dreapta, cu frâu de argint. Călărețul este încoronat, poartă o mantie și are spada încinsă la mijloc, spre stânga. El poartă în mâna dreaptă topuzul, iar în mâna stângă frâul, toate de argint. Semnificația elementelor însumate: Compoziția stemei se leagă de amintirea domnitorului Radu de la Afumați (1522-1529). Coroana murală, de argint, cu un turn crenelat, semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158612_a_159941]
-
în favoarea tezei conform căreia cei mai mulți dintre acești "kolbiaghi/koulpingoi" ar fi provenit din alte popoare de la Marea Baltică, finici și chiar baltici. Aceștia erau militari negustori, iar cercetătorii presupun că denumirea "kylfingar" provine fie de la arma caracteristică (o variantă de buzdugan/topuz (v. și termenul german "(Streit)kolben") sau un baston de luptă lung, ori chiar de la un cuvânt cu înțelesul “arc”), fie de la "hjukolfr", termen care însemna “adunare, consiliu”. La curtea bizantină, alături de "garda varegă", activau și subunități formate din astfel
Regatele scandinave () [Corola-website/Science/330962_a_332291]
-
în favoarea tezei conform căreia cei mai mulți dintre acești "kolbiaghi/koulpingoi" ar fi provenit din alte popoare de la Marea Baltică, finici și chiar baltici. Aceștia erau militari negustori, iar cercetătorii presupun că denumirea "kylfingar" provine fie de la arma caracteristică (o variantă de buzdugan/topuz (v. și termenul german "(Streit)kolben") sau un baston de luptă lung, ori chiar de la un cuvânt cu înțelesul “arc”), fie de la "hjukolfr", termen care însemna “adunare, consiliu”. La curtea bizantină, alături de "garda varegă", activau și subunități formate din astfel
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
însuși o serie de gazete:„Albina Pindului” (1868-1871, 1875-1876), „Liceul român” (1870), „Steaua Daciei” (1871), „Tribuna” (1873), „Bucegiu” (1879), „Noua bibliotecă populară” (1889-1891). Scoate în 1884 mai multe foi, toate efemere („Ciocoiul”, „Ciomagul”, „Conservatorul”, „Grivița”, „Ișlicarul”, „Opincarul”, „Opiniunea țărei”, „Stindardul”, „Topuzul” și „Toroipanul”), iar în 1887 - „Sentinela”. Cu o cultură cuprinzătoare, pasionat de varii domenii, eclectic, tumultuos, crezând cu ingenuitate că poate aduce lumini epocii, publicistul compilează spornic și popularizează, util, cunoștințe filosofice, istorice, estetice, literare. Îndeosebi la „Albina Pindului”, revistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
de Iorgu Iordan, Editura de Stat Pentru Literatură și Artă, București, 1959, p. 10, 11. 44 Despre acest portret, Nicolae Iorga scria: "d. Costin Petrescu a zugrăvit, după Evanghelia de la Humor, un Ștefan cel Mare în veșminte scumpe, drept, cu topuzul în mână, puternic în tinerețea lui. Chipul s-a dat în lucru la tipografia Carol Göbl-Rasidescu din București și s-a răspândit în toată țara, cu miile de exemplare, pe un preț foarte scăzut. În călătoriile sale prin țară, autorul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mare păcat ți-ai făcut, Anicuță, a zis preotul. Eh, părinte, religia este opiumul poporului. Ce progrese imense făcuse Anica între timp! O adevărată comunistă, prea devreme sosită printre noi. Berbecul de la cruce Nu numai din cauză că avea șapte clase, Ion Topuz era considerat un om deștept. Nu, omul ăsta era un autodidact, adică a băgat în bostanul ăla al lui, ca o pară lunguiață, o mulțime de învățături de prin toată lumea. Cu atîta minte, reușea să țină piept la o mulțime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
jur, spune tontul, că am fost mut o săptămînă. Așa este, întărește un alt pămîntean. L-au descîntat, l-au afumat cu păr de cîine și degeaba. Mai bine ai fi rămas mut, să nu mai aud prostiile astea, spune Topuz. De ce ai amuțit? Păi veneam de la Zgîrieta, de la moara din răscruce. Era întuneric ca și acum. Dar cunosc drumul pe de rost! Mă temeam puțin cînd trebuia să trec pe la Crucea Domnișoarei, acolo unde au găsit-o moartă. Și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
omorît-o. Au omorît-o pentru că îi cunoștea pe făptași! Îi cunoștea pe naiba! Veniseră de peste Prut, lifte păgîne... străine. Eu mă temeam pe acolo și ziua, nu știu cum dar mi se făcea părul măciucă. Este pe naiba duhul rău pe acolo, intervine Topuz. Frica este în căpățîna voastră. Mortul este mort. Impresionează, dar se face țărînă. Tu ești un căpos, dar tot prost ești și tu. În noaptea aceea am văzut clar. Eram cam la zece metri de cruce. Mergeam pe vîrfuri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vîrfuri și nu suflam. Mă uitam atent roată împrejur. L-am văzut clar, cum vă văd. Ce-ai văzut clar? Berbecul. Era în fața mea! Cu coarnele întoarse și cu ochii de jar. Mare, fioros! Și te-ai trezit, rîde forțat Topuz. Nimeni nu-l ia în seamă de data asta. Prostănacul continuă, nestingherit de remarcă. M-am oprit paralizat. Berbecul mă țintuia cu ochii de jar. S-a dat înapoi cîțiva pași și apoi a pornit spre mine în galop. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
același ton, calm. S-a întors. Eram sigur că mă va omorî. Pornește în iureș spre mine și de data asta mă lovește în plin. Am simțit o durere scurtă și apoi am căzut lat, mort. Și ai înviat, rîde Topuz. Rîde numai el, că ceilalți, foarte agitați, aprobă pățania. Și eu l-am văzut... Pe cine? Pe Berbecul de la Cruce. Era să mă omoare, am reușit să fug. Eu nu l-am văzut, dar cînd trec pe acolo simt că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
l-am văzut... Pe cine? Pe Berbecul de la Cruce. Era să mă omoare, am reușit să fug. Eu nu l-am văzut, dar cînd trec pe acolo simt că bîntuie necuratul. Îmi fac cruce cu limba! Gura mi se usucă... Topuz pleacă nervos că atîta prostie și ignoranță nu s-a mai pomenit. Un sat de proști și încăpățînați. Timpul a trecut și într-o noapte neagră, fără stele, cu nori pîntecoși care atingeau pămîntul, Topuz mergea pe drumeagul pustiu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
limba! Gura mi se usucă... Topuz pleacă nervos că atîta prostie și ignoranță nu s-a mai pomenit. Un sat de proști și încăpățînați. Timpul a trecut și într-o noapte neagră, fără stele, cu nori pîntecoși care atingeau pămîntul, Topuz mergea pe drumeagul pustiu care duce la Ghireni. De pe un raft al memoriei apare povestea tontălăului. Un berbec, auzi, dom'le! Ce tîmpenie! Cunoștea drumul și percepea apropierea de Crucea Domnișoarei. Iaca, mă voi întîlni cu fiorosul cu ochi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și ceva... ceva... Parcă ar fi auzit fata plîngînd sau rugîndu-i pe criminali să n-o omoare. Vezi că te temi, insistă prostul. Ei, ceva este în mintea noastră doar... Dar nu te duci! Tontule! Uită-te, mă duc! țipă Topuz. Buruienile îl încurcă, dar viteazul merge decis. Deodată apare berbecul, cu ochii de jar. Gata să șarjeze. Topuz este împietrit. Bestia pornește și-l lovește. Cade jos. O durere ascuțită și apoi pace. Se trezește cînd noaptea tocmai își făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că te temi, insistă prostul. Ei, ceva este în mintea noastră doar... Dar nu te duci! Tontule! Uită-te, mă duc! țipă Topuz. Buruienile îl încurcă, dar viteazul merge decis. Deodată apare berbecul, cu ochii de jar. Gata să șarjeze. Topuz este împietrit. Bestia pornește și-l lovește. Cade jos. O durere ascuțită și apoi pace. Se trezește cînd noaptea tocmai își făcea bagajele. Îl dor oasele! Are vînătăi și pantalonii sînt uzi. Doamne, ce-a fost asta? Dar oare pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
toiagului și a nuielușei fermecate, ele făcând parte din amplul spectru simbolic al caduceului. Autoritatea dată de prima armă aflată în mâna omului, după cum consideră Petru Caraman, stă la baza tuturor formelor de putere simbolizate de toiag (sceptru, pateriță, cârjă, topuz, baston) iar basmele de pe un spațiu foarte larg dezvoltă acest motiv al puterii puse în slujba binelui. Etnologul a analizat în Excursul caduceului basme și povești românești, slovace, cehe, polone, rusești, germane, franceze și italiene, toate valorificând calitatea răzbunătoare a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un proaspăt parvenit, un "ciocoi nou" (cu toate inefabilele-i "semne" de "înaltă stirpe în cădere"), care trecuse de la "coada butcei" odraslei fanariotului penultim, Ioan Caragea (1812-1819), Ralu, la ea "în pat" (răsplătit fiind, pentru aceasta, cu "Măgura" și cu "topuzul armășiei"). Cât despre propriu-i parangon obscur-istoric, anume Bartolomeo Pergami ("in England often called Bergami"15), acesta, din curier al Carolinei (cea repudiată, ca soție adulteră, în zilele regenței sale, de către viitorul George al IV-lea al Angliei), ajunsese favorit
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
atunci când, zugrăvindu-și străbunicul (în calitatea-i de ajuns, de "ciocoi nou", ca unul ce trecuse, într-o noapte, de la "coada butcei" odraslei fanariotului penultim, Ioan Caragea, Ralu, la ea "în pat", fiind, pentru aceasta, răsplătit cu "Măgura" și cu "topuzul armășiei"), Pașadia,-n chip de definiție, exclamă (erudit): "Fu un Bergami." - Or, acest Bartolomeo Bergami (sau Pergami, - care trimite indirect la Pirgu!) e cel ce provocase divorțul, scandalos, al viitoarei sale maiestăți George al IV-lea al Engliterei, de o
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
ars ca celorlalți portretul. Fu un Bergami. Mîndrețea lui, aureolată de prestigiul ce înveșmîntă în ochii femeilor pe aceia care au ucis, îl făcu să treacă de la coada butcei Domniței Ralu, la dînsa în pat. Primi drept plată Măgura și topuzul armășiei. Cum vezi dar, surceaua n-a sărit departe de trunchi și cred că și starea sa sufletească trebuie să fi fost la fel cu a mea pentru ca el, în floarea vîrstei, să fi lăsat, cu știrea lui, să fie
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
15. FC Vaslui: Coman - Milanov, Varela, Charalambous, Sălăgeanu - Caue (Sburlea '73, N'Doye (R. Costin '79) - Antal (Zsiga '83), N. Stanciu, Sânmărtean - M. Niculae. Antrenor: Marius Șumudică. Fenerbahce: Volkan Demirel - Gokhan Gonul, Bekir Irtegun, Egemen Korkmaz, Hasan Ali Kaldîrîm - Mehmet Topuz, Cristian, Selcuk Sahin, Câner Erkin (Stoch '61) - Alex (Mehmet Topal '82), Kuyt (Sow '86). Antrenor: Aykut Kocaman. Cartonașe galbene: N'Doye '40, Milanov '75 / Câner Erkin '42, H.A. Kaldîrîm, Stoch '73 Meciul a fost arbitrat de o brigadă din Rusia
FC Vaslui - Fenerbahce, scor 1-4, şi moldovenii ratează calificarea () [Corola-journal/Journalistic/75666_a_76991]
-
dușmani ai ei, de aceia cari se folosesc de formele ei și invocă numele ei spre a o nimici? Demagogul uzează și abuzează de libertate ca de o armă pe care pururea e gata să o înlocuiască cu viclenia și topuzul tiranului laș. [16 februarie 1883] 256 {EminescuOpXIII 257} [""DACIA VIITOARE", IATĂ TITLUL... "Dacia viitoare", iată titlul unei nouă reviste politice ce apare de două ori pe lună la Paris. Prețul pe an e numai de cinci lei, dar în sine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
n societatea rom�neasc? (Al. Zub, op.cit., p.13). De ce nu am devenit �un neam tare� dup? Unirea Principatelor? Un r?spuns af?m de la Vasile Alecsandri, ministru de externe: �n v�rful sc?rîi sociale st? un domn cu topuzul �n m�n? ?i cu legea sub picioare; pe treptele sc?rîi, o boierime ghiftuit? de privilegiuri, bucur�ndu-se de toate drepturile, p�n? ?i de ilegalit??i, fiind scutit? de orice �ndatoriri c?tre ?ar?; al?turea de acea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ilahi), Kadi Burhanettin (Tuyug), │ │ │Koroglu (Kogaklama), Karacaoglan (Guzelleme), Gevheri (Guzelleme), (Kerem ile Asli Hikayesi), │ │ │Evliya Celebi (Seyahatname), Halide Edip Adivar (Hikmet Cocuk), Rusen Eșref Unaydin (Mustafa │ │ │Kemal Ile Mulakat), Suleyman Nazif (Kara Bir Gun), Yahya Kemal Beyatli (Hatirat), Omer Seyfettin │ │ │(Topuz), Ahmet Hikmet Muftuoglu (Caglayanlar), Mehmet Akif Canakkale Șehitlerine), Yahya Kemal │ │ │Beyatli (Akincilar), Ziya Gokalp (Turkgulugun Esaslari), Reșat Nuri Guntekin (Tanri Misafiri), │ │ │Sami Pașa-Sezai (Esirlikte Ilk Gun), Huseyin Rahmi Gurpinar (Tovbeler Tovbesi), Halit Ziya │ │ │Ușakligil (Koy Hatirasi), Yakup Kadri Karaosmanoglu (Koy
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268807_a_270136]