55 matches
-
zile de când este postată, melodia „Soy un rumâno en Madrid” a reușit să trezească pe de o parte indignarea comunității românești din Spania și pe de altă parte simpatia grupurilor extremiste și xenofobe spaniole. Melodia, postată sub genericul Parodia de Torbe, aduce nu doar jigniri, ci induce și ideea că grupul românilor din Spania ar fi format din prostituate și hoți de portofele. FADERE condamnă vehement astfel de comportamente care încearcă să dezbine armonia și așa destul de fragilă dintre români și
FADERE cere conducerii Youtube inlăturarea melodiei „Soy un rumano en Madrid” [Corola-blog/BlogPost/92954_a_94246]
-
joasă, înconjurată de scaune mici, obiecte de uz casnic: pirostrii, ploscă, putinei, dublă pentru măsurat cantități, vase de metal: căldărușe, talere, tăvi, oale de ceramică. Vizitatorii pot admira un costum tradițional păstoresc pentru bărbați alcătuit din iamuruc „glugă ciobănescă”și torba „traistă” țesută în război, cu figuri geometrice de diferite culori. În ea se află un caval, iar alături ghega „obiect de lemn, pentru prins oile de picior.” Tot în această cameră se află manechini îmbrăcați în costume tradiționale de bărbat
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
pune problema foarte serioasă a acordului cu substantivul: „Floricică” substantivul/ Cu „gingașe” adjectivul/ Sunt ca doi cocoși în ceartă: / Tari în cioc, privirea fiartă./ Dacă-ar da Hristosul, Sfântul,/ Pace pe întreg Pământul,/ între cele două vorbe, / Subțirele sau cu torbe,/ Nu s-ar termina războiul./ Prea e mare tărăboiul!/ „Floricică” trage-n gură:/ -Păi, eu în luptă-s singură!/ Pe când „gingașe”, de gândesc,/ Cu ce mulțimi îl potrivesc?/ Se poate unul contra mulți,/ Chiar de-s copii sau de-s
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
adoptam metoda lui de cules, n-am fi strâns nici un kilogram! Mihai, fratele meu, l-a avut pe Andrici învățător vreo două trimestre. Multe a uitat despre Andrici, dar una nu poate uita nici astăzi. A adus de acasă în torba lui de elev o bucată de turtă de mălai, făcută de mama în cuptor și pusă cu grijă printre cărți. Și, cum ora lui Andrici parcă nu se termina, copilului i se făcuse foame. Tot ducea mâna pe sub bancă, tot
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
manufacturile În care mai Înainte fuseseră viermii de mătase. Urmarea a fost că nici unul dintre pacienții mei nu a murit din cauza acelei boli. Din Mesrut-ul-Tufah am fost condus Într-un loc puțin mai Îndepărtat de Liban (la Aito), unde Isaac Torbei, fostul translator francez, era țintuit la pat de anghină, fiindu-i imposibil să mai articuleze vreun cuvânt, În pofida nenumăratelor sale eforturi. Examinându-i gâtul, am constatat că era afectat de un abces pe care l-am operat imediat; intervenția chirurgicală
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pentru noi Gura-Văii rămâne un nume. Oamenii se feresc să apară. În prima parte a poemului, poeta dovedește că a avut încredere în viață, în bogăția de fapte cu înaltă semnificație a realității. Dar încrederea s-a oprit la mijlocul drumului (...). «Torba» se leagă de vis, de basmul real care ține deschiși ochii somnoroși ai copilului de 6 ani. Dar și în această poezie există imagini care nu servesc ideea conținută. Iată un exemplu: organizatorul de partid este omul care luptă pentru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
am apucat. Din când în când, câte-un cristel ori câte-un stol de potârnichi se ridica zbârnâind de prin tufișuri de porumbrei. Trăgeam. Pușca vuia înăbușit în negură. Mă plecam în tăcere, luam paserea sângerată, o aninam în lațurile torbei, apoi porneam tăcut înainte. Câteodată, un iepure roșcat izbucnea dintr-o tufă întunecoasă, trecea ca o nălucă prin pâlcuri de strujeni uscați care pârâiau, și dintrodată se prăpădea sub vălul de ceață. De la o vreme a început a mă cerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de frumusețea locurilor, de miile de glasuri ciudate ale amurgului în bălți, de minunatele colorații ale apei sub bătaia celor din urmă raze, rătăcii mult, la întâmplare, fără țel hotărât. Când mă întorsei, crâșmarul se uită cu coada ochiului la torba mea goală. Apoi văd eu că n-ai prins nimic... Nu, n-am avut luntre... Nici luntre, domnule, nici om care cunoaște locurile... Dacă mai ai plăcere să vii pe la noi, să te învăț eu ce să faci... Știi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mele, mă îngrijea ca pe ochii din cap, dăduse porunci de cu sară, și calul era gata la scară. Când mă simți, prin întuneric, necheză ușurel, dulce, și-mi atinse cu botul umed mâna întinsă. Grăjdarul strânse chinga. Îmi pipăii torba, cercai oțelele puștii și mă avântai în șa. Noaptea era caldă. Pete mari de nouri acopereau stelele. Bărăganul tăcea, desfășurându-se ca o mare împietrită în necunoscutul depărtării. Nici glas de om, nici trâmbițare de cucoș, nimic; umbra din fața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vânt pe vale. Iar merseră o vreme, și iar se opriră. Cânii trăgeau de lanțuguri, neliniștiți. Vasile se plecă asupra hleiului jilav. — Iaca, se cunoaște, urmă proaspătă... Cuconu Grigoriță se plecă și el, privind cu luare-aminte. Își așeză după aceea torba în stânga, cuțitul de vânătoare în dreapta, își îndesă pălăria în cap și-și pregăti pușca. Hai, Osman! vorbi pădurarul cătră câni. Puneți botul... Hai și tu, Frișcă!... Ce? nu simți putoarea caprei?... Copoii, eliberați, dintrodată porniră în lungul costișei și dispărură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
luciră încruntați pe obrazul smead. Ia-ți pușca și vină după mine! grăi el cu hotărâre. Chihaia se întoarse grabnic, intră în tindă, dădu cubrațul la o parte pe cineva care i se pusese în cale, și căută prin unghere torba, cornul, pușca și baltagul. Trase pe mâneci repede sumanul, își îndesă în cap o căciulă veche și ieși în ogradă făcând pași mari și lunecând cu opincile prin hleiul desfundat. Capauca Moța, lângă cotlonul ei din colțul casei, începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
scară/ ...Și și-a pus proptele să nu se prăvale/ ...Și sunt boi de vite și altfel de boi” Chiar că sunt, spun tot eu și autorul). Luminăția sa măgarul: „Gemea un neam neavând ce face/ Păzit de măgărari cu torbă/ Cum cutezai să spui o vorbă,/ Veneau urgent să te înșface,/ Să nu arunci vreo defăimare/ Înspre măgarul cel mai mare... Și-au spus-o unii-n carnaval/ C-ar fi măgarul genial!” (A fost și nu mai este!). Măgarul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
unde bogomilii erau cunoscuți sub numele de phoundagiagites sau phoundaites, din cuvîntul latin funda, intrat În limba greacă și Însemnînd „traistă”, cu referire la obiectul În care acești „trăistari” Își adunau pomenile. În limba bulgară li se spunea torbeshi, de la torba, Însemnînd, de asemenea, „traistă”3. Eftimie de la Mânăstirea Maicii Domnului scria pe la 10504, În aceeași perioadă În care Mihail Psellos Își compunea al său Dialogus de daemonum operatione, În care sînt cuprinse o serie de informații destul de Îndoielnice despre niște
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
plasă (39); bagaj (26); mîncare (22); sac (18); cioban (15); poșetă (15); desagă (14); mare (13); plină (11); bani (9); cumpărături (9); merinde (9); ghiozdan (8); grea (7); țăran (7); veche (7); supărată (6); goală (5); lucruri (5); rucsac (5); torbă (5); bunica (4); geanta (4); pachet (4); Păcală (4); tradiție (4); țăran (4); gentuță (3); haine (3); piață (3); paporniță (3); sat (3); sărăcie (3); veselă (3); avuție (2); babă (2); bunică (2); bunici (2); bunuri (2); cartofi (2); călător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
romîni și atunci a fost și el adaptat, prin contaminarea formei finale -bav cu toponimele care au la finală -ba (Baba Runca, Ohaba, Firijba, Alba, Ilba, Bulba, Ramba, Strîmba, Cotumba, Doba, Oarba, Șarba, Sîrba, Duba, Huluba, Boba, Cosoba, Hamba, Cherba, Torba, Gurba, Solduba, Cociuba etc.), în Cîrlibaba. „Lovitura de grație“ pentru integrarea și mai profundă în modelele toponimice romînești a fost despărțirea numelui, prea lung și tot „neclar“ sau „nedescifrabil“, în componente apropiate fonetic de baza deformată și conforme gramatical romînei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
imobile, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. com. Tonciu, județul Mureș, avînd 2 imobile, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală rom. cat. Toplița, județul Mureș a Bis. cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. com. Torba, județul Mureș, e Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală rom. cat. com. Troița, județul Mureș, avînd 5 imobile, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală unită, com. Troița, județul Mureș, avînd 2 imobile, cu întreaga avere, conform
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
Jos 5. Deda 6. Gurghiu 7. Hodac 8. Ibanesti 9. Ideciu de Jos 10. Lunca Bradului 11. Rastolita 12. Rusii-Munti 13. Solovastru 14. Stanceni 15. Vatava B. Parțial ------- 1. Eremitu - Eremitu - Campu Cetății 2. Măgherani - Măgherani - Candu - Marculeni - Silea Nirajului - Torba JUDEȚUL NEAMȚ Orașe A. Integral -------- 1. Bicaz Comune A. Integral -------- 1. Agapia 2. Bicaz-Chei 3. Bicazu Ardelean 4. Borca 5. Ceahlău 6. Cracaoani 7. Damuc 8. Farcasa 9. Grinties 10. Hangu 11. Pangarati 12. Piatră Șoimului 13. Pipirig 14. Poiana
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
45. Măgherani 1. Măgherani 1. Nyaradmagyaros 2. Bară 2. Berekeresztur 3. Bereni 3. Szekelybere 4. Candu 4. Kendo 5. Drojdii 5. Seprod 6. Eremieni 6. Nyaradszentimre 7. Maia 7. Maja 8. Marculeni 8. Markod 9. Silea Nirajului 9. Nyaradselye 10. Torba 10. Torboszlo 46. Mică 1. Mică 1. Mikefalva 2. Abus 2. Abosfalva �� 3. Ceuas 3. Szaszcsavas 4. Deaj 4. Desfalva 5. Haranglab 5. Haranglab 47. Miercurea 1. Miercurea Nirajului 1. Nyaradszereda Nirajului 2. Beu 2. Szekelybo 3. Dumitrestii 3. Demeterfalva
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
veste cu tocmeli de răscumpărare pentru ceasloavele care nu lor le erau de folos, ei fiind deja creștinați. Așa se face că o carte de la mănăstirea Secu putea umbla chiar de mai multe ori peste Prut și Nistru; încolo, în torba ucraineanului, încoace, în desagă, în spinarea nădușită a călugărului moldovean, pe cărări obositoare, căutînd vadul mai lesnicios... Da; nu-i mare lucru ca "Sus, părinte, că se udă cărțile!" să nu fie doar o vorbă proastă de Păcală. Se fură
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
determina pe Alexandr Timofeevici, cel de acum, să nu renunțe la urmăririle sale? Aceste gânduri se încurcau în capul fostului șef de gospodărie, din ce în ce mai moi din cauza căldurii soarelui. Poate că tot din cauza acestei călduri, pătura pe care o ținea în torbă, pe umăr, îi părea grea și inutilă. Înaintea sa, la vreo cincizeci de pași, mergea Nichifor. După mers, putea să fie beat. Nichifor mergea repede, dar de câteva ori păru că se oprește, pe urmă își continuă drumul la fel de repede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
câteva ori păru că se oprește, pe urmă își continuă drumul la fel de repede. Asta însemna că Nichifor se certa cu cineva în mintea lui, și-atunci când se oprea, explica probabil ceva mai greu de înțeles. Alexandr Timofeevici băgă mâna în torbă și rupse o bucată din pâinea care-i rămăsese de astă-noapte. — Bună ziua. — Bună ziua. Pe drum trecu o bicicletă, care veni cu mare viteză din deal, și-l salută pe fostul șef de gospodărie. Și paznic. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Lucian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
de ulm sau de frasin, după o umezire, cu apă semi-caldă, din miezul firului de sămânță ieșea o făină albă ca foaia de hârtie. Ea se numea diferit, în unele sate i se zicea „julfă”, în alte le „bârță” sau „torbă”, iar adesea „laptele boului”. Da, „laptele boului”, dar de ce așa, n-am aflat, mama nu ne-a spus niciodată, poate nici nu știa, după cum nici despre tehnologia descrisă n-am aflat prea multe de la ea, ci de ici de colo
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pădurarul prin umezeala și întunerecul pădurii după ploae, înțeleg că el a ucis pe boer. El l-a ucis? "Mă duc într-un rând la vânat. Trec printr-o miriște, aretează cânele, sare o prepeliță, bang, jos, o pun în torbă. Mai merg eu, sare un sitar: bang, jos, și la torbă. Mai merg eu, ocolesc prin niște popușoi, iaca un epure: bang, jos, la torbă. După aceia trec într-o margine de pădure și intră cânele în pădure; scoate, domnule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a ucis pe boer. El l-a ucis? "Mă duc într-un rând la vânat. Trec printr-o miriște, aretează cânele, sare o prepeliță, bang, jos, o pun în torbă. Mai merg eu, sare un sitar: bang, jos, și la torbă. Mai merg eu, ocolesc prin niște popușoi, iaca un epure: bang, jos, la torbă. După aceia trec într-o margine de pădure și intră cânele în pădure; scoate, domnule, un porc sălbatec. Bang, cade jos..." Atunci se scoală cel ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vânat. Trec printr-o miriște, aretează cânele, sare o prepeliță, bang, jos, o pun în torbă. Mai merg eu, sare un sitar: bang, jos, și la torbă. Mai merg eu, ocolesc prin niște popușoi, iaca un epure: bang, jos, la torbă. După aceia trec într-o margine de pădure și intră cânele în pădure; scoate, domnule, un porc sălbatec. Bang, cade jos..." Atunci se scoală cel ce ascultă, scuipă în palmă și se pregătește mânios: "Ho! dacă-l vâri și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]