16 matches
-
murat și vine să-i înnoiască culcușul bătrânului său prieten. A uitat lopata la căpiță. Când se întoarce s-o ia, îl vede pe Nix într-o poziție cam ciudată pentru condiția lui de pisic serios, la locul lui și torcălău la gura sobei: stă nemișcat în poziție verticală, cu lăbuțele din față ridicate și depărtate, și deodată se repede în față, adânc, în zăpadă și iese cu un șoricel pe care îl și mănâncă. Negrici a rămas și el cu
NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1425411424.html [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]
-
află destule ierburi uscate. Probabil că pe acolo își făcuseră șoarecii cuiburi din aceste ierburi uscate și tocate mărunt. Crescând apa, i-a împins către deal, iar Nix al nostru i-a simțit umblând pe sub zăpadă. Schimbându-ne impresia despre torcălăul nostru de Nix, ne întoarcem câte unul către casă pe poteca din zăpadă: întâi el, eroul zilei, mai mic, dar fălos de isprava lui, apoi Negrici, gelos pe succesul celui de dinaintea lui, eu, mama, tata și, ultimul, bunicul. Dacă n-
NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1425411424.html [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]
-
să le vadă pe toate în jurul lui altfel decât noi. Strecurându-se primul printre picioarele noastre în casă, Nix se grăbește să se așeze încolăcit lângă sobă și adoarme visând cine știe ce și tremurându-și urechea albă... Bunicul, râzând, ne spune: — Torcălăul nostru s-a și culcat pe laurii succesului ! Referință Bibliografică: NIX / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1523, Anul V, 03 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghița Durlan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1425411424.html [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]
-
român ființează... are ceva din spiritul latin, suficientă vervă și destulă înclinație spre relativele plăceri lumești, este neistovit în veselie și mare gurmand, trecătoarelor clipe le răspunde cu un „carpe diem”, insistă să-și trăiască viața. (...) Motocei mâțelor lui Nică torcălăul... În apropiere de Tg. Neamț, un scurt popas la Humulești, aici unde a văzut lumina zilei Nică a Petrei, cel care avea să devină clasicul literaturii române Ion Creangă. „La casa părintească din Humulești, la prichiciul vetrei cel huruit, unde
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1406546128.html [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
premiat, eram și eu dar..., cine avea rude la... și multe altele. „Toate-s vechi și nouă toate”..., vorba poetului, împăratul versului. Am trăit intens aceste zile minunate. Rosteam fraze întregi din amintirile lui Creangă. Parcă-l vedeam pe Nică torcălăul cu pupăza sub braț fugind spre iarmaroc, privindu-ne de sus din pod sau cățărându-se în cireșul mătușii, ori gol atunci când mama l-a lăsat fără haine la scăldat în Ozana cea liniștită... (...) Se lăsa din nou seara, o
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1406546128.html [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
imit băiatul de fițe, dar împiedicându-mă, m-am întins pe gresie în râsetele Vivianei și ale colegelor ei care, ajungând lângă mine, mi-au recomandat să-mi schimb dioptriile la lentile. [...] cum am putu să gafez în halul acesta? Torcălăul de Nică nu a avut succes de prima dată, însă zilnic era în prejma Măriucăi, pe când eu eram mereu în dezavantaj față de el“. Unele dintre subiectele lui Viorel Lazăr sunt de actualitate și inspirate de activitatea la catedră: mica dramă
Un carusel al timpului pentru toţi by http://revistaderecenzii.ro/un-carusel-al-timpului-pentru-toti/ [Corola-blog/BlogPost/339675_a_341004]
-
mari, Creangă trece la descrierea primei sale slujbe: retras de la școală de Ștefan, băiatul se ocupă cu torsul. Acolo o întâlnește pe Măriuca, o fată de vârsta lui, care îi este simpatică. Datorită ei ajunge să aibă porecla de "Ion Torcălău", ceea ce îl rușinează într-o anumită măsură, fiind numele dat unui țigan din Vânători și transgresând astfel o tradițională barieră etnică. Lui Nică îi place munca pe care o prestează, deși este una asociată în mod tradițional cu sexul feminin
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
își schimbă atitudinea când vine vorba de Smărăndița popii, care "începe din când în când a mă fura cu ochiul". Simțea de timpuriu atracția erotică, îi plăcea să petreacă între fete, să participe la șezători, la tors, fiind poreclit: Ion Torcălăul. Acțiunea pare a se petrece într-un timp fabulos, în care datinile sunt păstrate cu sfințenie (uratul de Sfântul Vasile). Plecarea spre Socola reprezintă o desprindere definitivă de sat, o ieșire din universul mirific, care presupune o dublă interpretare: privirea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cele mai multe din năzdrăvăniile de care vorbește în partea a II-a a ,, Amintirilor din copilărie,, : fură cireșe din ograda mătușii Marioara , pupăza din pom , ajută Smarandei la tors , din care pricina primește de la fete spre disperarea lui porecla de,, Ion Torcălău’’, si se scalda în baltă. Jocurile practicate de Nica sunt și ele o filă de carte din magistralul,, român” al copilăriei. Una fără altă nu ar exista și totul ar fi prea plictisitor în universul minunat al copilului Nica. O
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
mari, Creangă trece la descrierea primei sale slujbe: retras de la școală de Ștefan, băiatul se ocupă cu torsul. Acolo o întâlnește pe Măriuca, o fată de vârsta lui, care îi este simpatică. Datorită ei ajunge să aibă porecla de Ion Torcălău, ceea ce îl rușinează într-o anumită măsură, fiind numele dat unui țigan din Vânători și transgresând astfel o tradițională barieră etnică. Lui Nică îi place munca pe care o prestează, deși este una asociată în mod tradițional cu sexul feminin
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
căutați și de urmă nu-i mai dați-. Umorul e stârnit și prin alte procedee: a) caracterizare ironică: fata Irinucăi ―era balcâză și lălâie de-ți era frică să înnoptezi cu dânsa în casă-; b) prin nume sau porecle comice: Torcălău, Trăsnea, Chiorpec, popa Duhu, Gâtlan; c) prin prezentarea unor oameni și scene care stărnesc hazul, cum ar fi scena cu dascălii de la Fălticeni care ―dondăneau ca nebunii-, învățând gramatica lui Măcărescu; d) autoironia, adică scriitorul întoarce gluma asupra lui: ―am
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
întâmplarea în sine, ci caracterul ei arhetipal, care caracterizează cel mai mic "cerc" al tabloului etnografic: viața familiei tărănești. Următorul"cerc" îl constituie datinile din viața satului: clăcile ăla care torceau și băieții și fetele, însuși Nică fiind poreclit "Ion Torcălău"); mersul cu uratul, în Ajunul Anului Nou, hramurile bisericii când "se ținea praznicul câte o săptămână încheiată", ospățul căpătând dimensiuni uriașe. Aspectul etnografic nu lipsește nici din povești. Bunăoară, dupa ce și au bătut de moarte soacra cele trei nurori
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
sînt destule porecle sau nume care derivă dintr-o poreclă. De cele mai multe ori aceste supranume sînt batjocoritoare. Nică al lui Ștefan a Petrei, care și-a luat ca nume literar pe cel al mamei - Creangă - era poreclit în copilărie Ion Torcălău, pentru că torcea lînă la rînd cu fetele, dar va ajunge la maturitate Popa Smîntînă. Personajele lui I. L. Caragiale au diminutive și porecle dintre cele mai interesante și mai hazlii. Agammemnon devine familiar Agamiță și, în graba lui Trahanache, Gagamiță. Telemac
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
alte personaje sau chiar de la autor porecle afectuoase sau ironice. De cele mai multe ori, aceste supranume sînt batjocoritoare. Nică al lui Ștefan a Petrei, care și-a luat ca nume literar pe cel al mamei - Creangă - era poreclit în copilărie Ion Torcălău pentru că torcea lînă la rînd cu fetele, dar va ajunge la maturitate Popa Smîntînă. Personajele lui I. L. Caragiale au diminutive și porecle interesante și mai hazlii. Agamemnon devine familiar Agamiță și, în graba lui Trahanache, Gagamiță. Telemac e degradat la
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
majoritatea variante regionale, poate chiar creații accidentale, puțin cunoscute de majoritatea vorbitorilor: jarcalău, jarpalău, budalău, rapalău, zdrăngălău, babalău, zabalău, bujbalău, zdrobalău, dubalău, crancalău, șăncălău, pășcălău etc. Unii termeni sunt consacrați de literatură: de exemplu, porecla pomenită în Amintirile lui Creangă - Torcălău - sau titlul poeziei argheziene - Fătălăul; din Cireșarii lui C. Chiriță, adolescenții puteau afla și porecla țingălăul. Desigur că în ninjalău valoarea peiorativă se atenuează, prevalînd contrastul comic între mitul luptătorului japonez și spațiul rural, tradițional, autohton; într-un text al
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
ascultă câteva vorbe care ne vor lămuri cum arăta Bolta Rece în vremea Junimii... În fundul crâșmei se afla așa numitul „bârlog al junimiștilor”, cu „două mese lungi făcute dintr-un stejar bătrân, crescut în vestita cetate a Neamțului, lucrate de Torcălău, un prieten de copilărie al lui Creangă. Scaunele erau făcute dintr-un nuc dăruit de Rivalet, din grădina lui,... Două cofăiele au fost dăruite de Caragiani, aduse de el din Macedonia, având încrustate desene naționale, iar cercurile și coada cofăielului
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]