20 matches
-
fusuri ce se roteau ca niște titirezi între degetele torcătoarelor. Credeam că erau fermecate. Privirea îmi era atrasă de ele ca și când roțile lor ar fi fost magneți vrăjiți, cu puteri magice. Doar poveștile cu strigoi, feți-frumoși și zmei, spuse de torcătoare, aduceau eliberarea. De parcă ar fi știut pe unde-mi hălăduia gândul, o aud pe Maria, ceva mai în vârstă ca mine, spunându-ne: - Mai demult, la țară, fetele torceau, țeseau și se gândeau la viitorul ce le era sortit ... la
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Liga_scriitorilor_maramures_i_al_florin_tene_1371557029.html [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]
-
tradițională, rotundă, joasă, cu scaune mici. Pe masă sunt expuse un ulcior și străchini de ceramică. Țesutul, principala ocupație a femeilor, este exemplificat de o roată pentru tors (chekrak), un coș cu diferite obiecte de țesut, femeile macedonene fiind bune torcătoare, țesătoare, tricoteze. Într-o vitrină pot fi admirate costume populare femeiești, aparținând populației din Vardar Macedonia, alcătuite fie din fustă de lână grena cu bluză și un fel de rochie lungă cu mâneci de culoare albă, fie din fustă de
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Adevăratele fețe ale Mamei Gâscă"(1930), Katherine Elwes Thomas lansează ipoteza că imaginea și numele Mama Gâscă sau "Mère l'Oye", pot fi bazate pe vechile legende despre soția regelui Robert al II-lea al Franței, "Berthe la fileuse"("Bertha torcătoarea") sau "Berthe pied d'oie" ("Bertha picioare de gâscă" ), supranumită "la reine Pedauque" care este de multe ori portretizată în legendele franțuzești ca țesând povești care fascinau copiii. Specialistă în tradițiile legate de Mama Gâscă, Iona Opie, nu susține însă
Mama Gâscă () [Corola-website/Science/316764_a_318093]
-
Școlii de Belle Arte din București pentru a vedea virtuțile decorativiste ale lui Gustav Klimt. Mai apoi, a făcut binecunoscutele panouri decorative din anul 1901 intitulate "Anotimpurile", pentru Victor Antonescu. La fel s-a manifestat Theodor Pallady în panoul decorativ "Torcătoarea" în acuarelă și creioane colorate, sau în "Ofelia" în tuș și laviu. Au mai fost Cecilia Cuțescu-Storck, Ion Theodorescu-Sion, Ștefan Popescu, G. Sterian, Gheorghe Petrașcu care a semnat coperta revistei "Literatură și artă română" și mulți alții. Apcar Baltazar a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Jacqui nu râdea. Părea că nu se simțea deloc în largul ei și nu doar pentru că atmosfera era acut mângâietor-delicată. Coordonatoarea se pricepea atât de bine la yoga încât își putea pune piciorul după ceafă. Se numea Quand-adora. Ceea ce înseamnă „Torcătoare de Lumină“, a zis. Dar nu și în ce limbă. În propria ei limbă născocită, a zis Jacqui mai târziu. Torcătoare de Vrăjeli, mai degrabă. Torcătoarea de Lumină ne-a invitat să ne așezăm turcește în cerc, să bem ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
la yoga încât își putea pune piciorul după ceafă. Se numea Quand-adora. Ceea ce înseamnă „Torcătoare de Lumină“, a zis. Dar nu și în ce limbă. În propria ei limbă născocită, a zis Jacqui mai târziu. Torcătoare de Vrăjeli, mai degrabă. Torcătoarea de Lumină ne-a invitat să ne așezăm turcește în cerc, să bem ceai de ghimbir și să ne prezentăm. —Eu sunt Dolores, partenera Celiei în timpul nașterii. Sunt totodată sora Celiei. —Eu sunt Celia. —Eu sunt Ashley, e primul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Jacqui a născocit câteva strofe proprii. Ne-am distrat de minune, cu excepția contracțiilor lui Jacqui, care erau tot la șapte minute. Aveam să ajungem vreodată la cifra magică de cinci minute? Cred că ai nevoie să mergi puțin, am zis. Torcătoarea de Vrăjeli a zis că ar trebui să ne folosim de gravitație. Ar putea să accelereze lucrurile. Vrei să spui să ieșim afară? OK, lasă-mă doar să mă machiez. Nuuu! A ridicat mâna și mi-a întrerupt valul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Perieni, fanfara-Valea Mare). Spectacolele... ce evoluții au avut Trandafir de la Moldova, trișcarii și Rândurile de la Munteni de Sus și păpușarii lui Brunchi. Artiștii plastici au fost toți buni, chiar dacă n-au prea vândut lucrurile din expoziție. Mi-a plăcut o torcătoare „înțepată" de la Văleni, Familia Bulai de la Miclești, Ticu Ungureanu de la Duda Epureni și Silvia Ene, spiridu șul cântecului vasluian! -Cum n-am auzit că ai noștri să fi provocat vreun scandal, să fure ceva, dar le-am văzut premiile (și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
folosea În vrăji de dragoste și acte magice de fertilitate sau de apărare Împotriva forțelor malefice. El e dat În stăpânirea divinităților destinului: Lachesis (trecutul), Clotho (prezentul) și Athropos (viitorul). Un nucleu epic similar Îl Întâlnim și În Cele trei torcătoare [Basme năzdrăvane, Frații Grimm]. O mamă Își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea Îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fiice ale ei. Acestea sunt renumitele moire (moirai = „ursite, ursitoare”): Cloto (Klwvqw = „cea care toarce”), Lachesis (Lacesi" = „cea care deapănă firul vieții”) și Atropos ( )Atropo" = „cea care taie firul vieții, cea care nu se poate întoarce înapoi”). Moirele sunt toate torcătoare, urzitoare, împletitoare de fire, țesătoare, clÄthes (klw=qe"). S-a păstrat amintirea lor în basmele românești denumirea „cele trei urzitoare” (sau „ursitoare”, cum a caligrafiat P. Ispirescu). Cloto este cea care „dă drumul firului vieții”, Lachesis este cea care „conduce
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
crâcnire. Excepție pare a face Poseidon - dușmanul olimpian al lui Ulise -, dacă nu cumva și aceasta este „parte” din trama destinului său. De ce această supunere? Pentru că Ananke este, cum zice Euripide, „ceea ce cu necesitate trebuie”20. În Odiseea există trei „torcătoare” care marchează grav destinul lui Ulise: nimfa Calipso, fiica lui Atlas, care locuiește în omphalos-ul talazurilor, „buricul lumii”, insula Ogigia; vrăjitoarea Circe, fiica lui Helios și al nimfei Persa; și muritoarea Penelopa, soția din Itaca. Alte femei care apar în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nivel poetic o frecvență crescută a verbelor predicative la perfect compus. Timpul definește acțiuni încheiate și rapiditatea cu care aceste gesturi se înfăptuiesc atribuie tinerei țesătoare o aură eroică. Fusul creator de fir a fost numit „talisman împotriva destinului”, fiindcă „torcătoarea care folosește un atare mecanism (...) e stăpâna mișcării circulare și a ritmurilor, așa cum zeița lunară e stăpâna lunii și a fazelor sale”. Fecioara devine ea însăși o divinitate prin actualizarea modelului arhetipal și victoria ei însumează participarea sacrului. Mătasea (prezentă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
experienței: revoltă împotriva materiei, împotriva trupului natural (Natural Body), împotriva materialismului, și începerea luptei mentale, pentru realizarea Trupului Spiritual (Spiritual Body), pentru libertate, infinitate și veșnicie. (Vezi și S. Foster Damon, 1973, pp. 338-340, 407). Rahab și Tirța sînt amîndouă torcătoare, ceea ce reprezintă un atribut obișnuit al lunii ca principiu feminin matriceal care țese toate relațiile cosmosului. Mîntuirea lui Tirța (în Milton) semnifică implicit mîntuirea trupului fizic: transformarea acestuia în trup spiritual, de Slavă, nemuritor, de diamant. 252 (VIII, 202) În
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dres-o! Ai răbdare, băiete. Tu crezi că așa vin fiorii, ca și cum ai bate din palme? Nuuu. Au timp să se arate și fiorii, numai că Costache aista, sau poate Hliboceanu, au uitat că povestitorul trebuie să aibă stuchit la torcătoare că altfel se rupe firul. Am uitat, Pâcule, uita-m-ar boalele. M-o furat povestea ta și pace - a răspuns Costache de lângă hornoaică. Ei, dacă te-ai adunat, fă bine și chicură ceva udătură în ulcica asta uscată ca
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pâcu... Hliboceanu însă și-a revenit repede și a vorbit, privind la moș Dumitru: Dacă nu-i cu supărare, eu aș zice să mergem la culcare, pentru că noaptea-i pe jumătate dusă. În astă seară, Pâcu o avut stuchit la torcătoare, nu șagă - a considerat moș Dumitru. Așa-i, Dumitre. Cine strânge are, cine nu, împrumută de la alții. Dacă nu are de unde, stă cu limba-n gură ca mutu’ de la manutanță... După revenirea celor doi bătrâni la familia cărăușilor, zilele și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ca râia. Trebuie să vorbim amândoi aceeași limbă... Către seară, Petrache - uitându-se pe sub sprâncene - a aruncat nada: Ne-o apucat noaptea vorbind și tu nu te-ai învrednicit să aduci măcar o oală cu vin. Așa... pentru stuchit la torcătoare... Parcă atâta ar fi așteptat Costăchel... În câteva clipe a adus o oală cu vin și două ulcele... Au ciocnit și au băut până la fund. Cu ciudă parcă. Când au simțit că obida din suflet a început să se mai
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
velolingvia (capacitatea de a vorbi ca o bicicletă, întorcând pe toate părțile aceleași cuvinte și agățându-ți tivul de la fustă în argou înțepătoră, babotors (când un arab înfiorător exploatează femeile bătrâne cu păr lung și alb și le folosește ca torcătoare ale propriului păr; asta e cam bolnavă, dar n-am să mă scuz pentru eaă și muflecii! (e interjecție: așa strănută tucanulă. Acum Ențiclopedia poate trece liniștită în anul cel nou. Imperiul simțului metafizic Pentru cei mari care visau când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
unele variante ale legendei, Ariadna s-ar fi spânzurat (Plutarh, Thezeus, XX), tipică reprezentare simbolică a păianjenului suspendat în aer de propriul său fir. De asemenea, pe vase vechi, Ariadna e zugrăvită mânuind furca și fusul în poziția clasică a torcătoarei și, apoi, dăruindu-i lui Tezeu fusul cu firul tors sau ghemul (6, I, p. 27). Firul depănat de Tezeu este o întruchipare a „memoriei” drumului (vieții, inițierii etc.). Ca și în cazul „firului vieții”, ruperea „firului Ariadnei” implică rătă-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pâcu. Să vedeți, oameni buni, cum vă face capul calendar după ce usucă vreo două țoiuri de rachiu și scoate fum din lulea de te îneacă - a răspuns moș Dumitru dorinței lui Pâcu. Apoi dacă nu beau, nu am stuchit la torcătoare. Cum să vorbesc așa, pe uscat? Că voi știți una și bună: „Ce ne mai spui în astă seară, Pâcule?” Da’ fumul la ce îți ajută? a întrebat într-o doară Ion Cotman, cel tăcut din fire, dar cu un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
folosea în vrăji de dragoste și acte magice de fertilitate sau de apărare împotriva forțelor malefice. El e dat în stăpânirea divinităților destinului: Lachesis (trecutul), Clotho (prezentul) și Athropos (viitorul)." Un nucleu epic similar îl întâlnim și în Cele trei torcătoare [Basme năzdrăvane, Frații Grimm]. O mamă își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]