KorAP: Find »[drukola/base=tortuozitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 >

34 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

cu determinările situate la nivelul arterei coronare stângi. De obicei, la nivelul arterei coronare drepte se întâlnesc stenoze multiple ce dau un aspect difuz interesării arteriale. Nu puține sunt cazurile când se constată o bună colateralizare în zona segmentelor ocluzionate. Tortuozitatea accentuată contribuie în mare măsură la distribuția particulară a leziunilor aterosclerotice și aceasta cu atât mai mult cu cât există o corelație inversă între shear stress și apariția plăcilor stenozante. Astfel, într-o regiune de curbură accentuată shear stress-ul maxim

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cazurilor, a nodului sinusal și a nodului atrioventricular. Există o mare mobilitate a arterei în timpul contracției cardiace. Din cauza presiunii intraparietale reduse la nivelul ventriculului drept, prin artera coronară dreaptă fluxul sanguin este prezent atât în timpul diastolei, cât și al sistolei. Tortuozitatea accentuată, amplitudinea mare a mișcărilor în timpul ciclului cardiac, prezența stenozelor seriate limitează în multe cazuri abordul leziunilor prin tehnicile de revascularizare percutană. Revascularizarea chirurgicală a arterei coronare drepte ține seama de mai multe considerente. Din punct de vedere anatomic vor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432

care procedurile de revascularizare miocardică se desfășoară obligatoriu sub tratament anticoagulant și antiagre- gant (3,8). Pe de altă parte, ateroscleroza vârstnicului reprezintă o provocare pentru inter - vențiile percutane. Ateroscleroza aortei și a vaselor periferice, creșterea gradului de rigiditate și tortuozitate a arterelor periferice fac abordul procedural dificil și cu risc de complicații vasculare și hemoragice majore mai ridicat (3) ( figura 20.1 ). De asemenea, acești pacienți se prezintă cu leziuni severe, cu afectare vasculară multiplă ( figura 20.2) și grade

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
pentru PCI (3). În ceea ce privește modelele de risc bazate numai pe criterii angiografice, cele mai cunoscute în prezent sunt clasificarea ACC/AHA a leziunilor coronariene și scorul SYNTAX (SXscore). Clasificarea ACC/AHA folosește 11 variabile angiografice (lungimea leziunii, accesibilitate, angulația segmentului, tortuozitatea vasului, nivelul de calcificare, prezența ocluziei complete etc.) pentru a încadra leziunile în 4 grade de complexitate: A, B1, B2, C ( figurile 20.2 și 20.3). Este primul model de risc folosit pentru estimarea prognosticului imediat și tardiv al

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440

chirurgicale de tipul plastiei sau protezării valvulare. Repermeabilizarea se face cu 2-5 grefe. La pacienții vârstnici, ca material protetic se indică utilizarea arterei mamare interne stângi (AMIS) ca având o patență excelentă pe termen lung. Vena safenă este inadecvată din cauza tortuozităților sau varicozităților ce caracterizează sistemul venos la acest segment populațional. Bypass aortocoronarian pe cord oprit Selecția pacienților cu cardiomiopatie ischemică pentru BAC se face pe baza criteriilor clinice (prezența anginei, severitatea simptomelor de IC, dimensiunile VS și gradul de degradare

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577

coronar este un pas important în plasarea sondei de ventricul stâng întrucât permite vizualizarea venelor țintă pentru obținerea unei resincronizări optime. Totodată permite anticiparea dificultăților datorate unor vene mici, unghiurilor ascuțite dintre venele țintă și sinusul coronar, prezenței valvelor sau tortuozităților [8-10,12-14]. Se face utilizând o sondă cu balonaș, asemănătoare cu sondele Swan-Ganz sau chiar cu una dintre acestea, deși unii operatori consideră că balonașul Swan-Ganz este prea dur pentru sinusul coronar, putând favoriza disecția acestuia. Disecția poate fi și

Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
de sinus coronar, pentru a obține o depolarizare cvasisimultană a ambelor atrii [8]. 6. Odată plasate toate sondele în poziție optimă și securizate se cuplează aparatul în mod uzual. Dacă din anumite motive (neidentificarea ostiumului sinusului coronar, obstacole anatomice - valve, tortuozități, stenoze -, disecție/perforare de sinus coronar care opresc procedura, lipsa anatomică a venelor țintă adecvate) sonda de ventricul stâng nu a putut fi plasată, se obturează canalul de ieșire corespunzător cu sistemul de obturare prezent, uzual în cutia stimulatorului și

Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450

cu anevrisme intracraniene, stenoze și disecție de aortă (3). Evaluarea imagistică a arterelor carotide este obligatorie în planning-ul terapeutic și evolutiv (tabelul 38.2 și figura 38.1). Metodele imagistice identifică localizarea bifurcației în raport cu gonionul, extensia plăcii, stenoza sau tortuozitățile arteriale distale, statusul carotidei controlaterale, și reali zează diagnosticul diferențial al aterosclerozei cu alte determinări etiopatogenice, conform parametrilor măsurabili ecografic (6) (tabelul 38.3). Ecografia este în general folosită ca primă investigație pentru diagnosticul pozitiv și de severitate, dar poate

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
prezenta afectare semnificativă a circulației posterioare. În concluzie, amețeala nu trebuie corelată direct cu obstrucția aterosclerotică (20). La pacienții vârstnici, arterele carotide pot avea un traiect spiralat sau sinuos, ceea ce determină formarea de stenoze sau de anse vasculare complete. Incidența tortuozităților extreme ale ACI este dificil de determinat, majoritatea pacienților fiind asimptomatici în momentul prezentării (20). Tortuozitatea se definește ca o lungime excesivă a unei artere, ceea ce se constituie într o aserțiune relativă, deoarece lungimea arborelui arterial este limitată prin fixarea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
20). La pacienții vârstnici, arterele carotide pot avea un traiect spiralat sau sinuos, ceea ce determină formarea de stenoze sau de anse vasculare complete. Incidența tortuozităților extreme ale ACI este dificil de determinat, majoritatea pacienților fiind asimptomatici în momentul prezentării (20). Tortuozitatea se definește ca o lungime excesivă a unei artere, ceea ce se constituie într o aserțiune relativă, deoarece lungimea arborelui arterial este limitată prin fixarea la nivelul emergenței ramurilor, astfel elongarea determină tortuozități la distanță de bifurcare. În cazul în care

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
majoritatea pacienților fiind asimptomatici în momentul prezentării (20). Tortuozitatea se definește ca o lungime excesivă a unei artere, ceea ce se constituie într o aserțiune relativă, deoarece lungimea arborelui arterial este limitată prin fixarea la nivelul emergenței ramurilor, astfel elongarea determină tortuozități la distanță de bifurcare. În cazul în care elongarea apare între două puncte de fixare, se descriu sinuozități sau anse pe traiect. Incidența tortuozităților este de 30% conform studiilor angiografice și se corelează cu sexul feminin, vârsta peste 70 de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
relativă, deoarece lungimea arborelui arterial este limitată prin fixarea la nivelul emergenței ramurilor, astfel elongarea determină tortuozități la distanță de bifurcare. În cazul în care elongarea apare între două puncte de fixare, se descriu sinuozități sau anse pe traiect. Incidența tortuozităților este de 30% conform studiilor angiografice și se corelează cu sexul feminin, vârsta peste 70 de ani, HTA, cifoza și obezitatea. Studiile estimează că sub 5% dintre pacienții cu ateroscleroză carotidiană care se prezintă pentru intervenție chirurgicală au tortuozități carotidiene

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
Incidența tortuozităților este de 30% conform studiilor angiografice și se corelează cu sexul feminin, vârsta peste 70 de ani, HTA, cifoza și obezitatea. Studiile estimează că sub 5% dintre pacienții cu ateroscleroză carotidiană care se prezintă pentru intervenție chirurgicală au tortuozități carotidiene semnificative din punct de vedere clinic (19) (figura 38.2). Sinuozitățile sunt definite ca schimbări bruște ale direcției arterei cu reducerea diame trului luminal. Spiralele sunt anse arteriale redundante fără îngustare luminală și fără schimbări bruște de direcție. Ansele

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
vedere clinic (19) (figura 38.2). Sinuozitățile sunt definite ca schimbări bruște ale direcției arterei cu reducerea diame trului luminal. Spiralele sunt anse arteriale redundante fără îngustare luminală și fără schimbări bruște de direcție. Ansele și sinuozitățile sunt variante ale tortuozităților vasculare care pot deter mina separarea straturilor limitante cu creșterea riscului de evenimente cerebrovasculare. Stentarea carotidiană este mai dificilă pe un traiect tortuos din cauza dificultăților de plasare a stentului comparativ cu segmentele rectilinii ale arterelor. Tratamentul chirurgical al acestor variante

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617

industria producătore de device-uri de embolizare a dezvoltat sisteme din ce în ce mai faisabile, microcateterele si microghidurile de acces intraanevrismal ajung la dimensiuni și flexibilitați inimaginabile uneori sub 0,07 inch iar cateterele de ghidaj se conformează cu cele mai inaccesibile aspecte și tortuozități vasculare. Abordul endovascular deschide noi posibilități și în tratamentul stroke-ului prin tromboliza intraarterială. Studiile clinice încep să se dispute între edarterectomia și stenting-ul carotidian, pentru care sunt cel puțin 50 000 de proceduri anual numai în America de Nord. În aceste condiții

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
vasculare [1]. Posibilitățile și limitele terapiei endovasculare par a fi inepuizabile în paralel cu dezvoltarea sistemelor de achiziție și prelucrare a imaginii, sistemelor de acces vascular tri-coaxial care îmbunătățește stabilitatea microcateterelor și facilitează accesul în teritorii vasculare dificile cu multiple tortuozități. Abordul endovenos deschide posibilități eficiente și facile de tratament în cazul unor entități patologice considerate dificil de tratat cum ar fi stenting-ul sinusurilor venoase cerebrale în cazul sindromului de hipertensiune intracraniană benignă, rezolvarea endovenoasă a fistulelor durale sau carotido-cavernoase. O

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433

în ultimele decenii, în competiție permanentă cu metodele chirurgicale. În anumite centre, APTL este evitată la pacienții vârstnici deoarece multiple trialuri clinice relevă rate crescute ale complicațiilor pe termen scurt, iar dificultățile tehnice majore sunt secundare afectării coronariene preponderent difuze, tortuozității arterelor coronare sau/și calcificărilor extensive. Din aceste considerente, în cazul pacienților vârstnici, înainte de luarea în considerare a APTL, trebuie atent cuantificați factorii specifici de risc (tabelul 21.4). Leziunile abordate prin APTL sunt din ce în ce mai complexe, metoda adresându-se stenozelor

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
Corola-publishinghouse/Science/506_a_757

Esența flebografiei funcționale rezidă în studiul funcționalității sistemului venos atunci când acesta trebuie să returneze sângele împotriva atracției gravitaționale. Astfel poate fi înregistrată funcția valvulelor venoase și pot fi identificate cauzele disfuncției pompei musculo-venoase. Se pot vizualiza modificările anatomice ale venelor (tortuozitatea) și eventuala circulație colaterală prin venele superficiale. Având în vedere că nu poate fi vizualizată decât o porțiune a unui membru la un moment dat, că intervalul de timp în care o anomalie venoasă poate fi vizualizată este foarte scurt

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

arteră principală artere secundare (modificări în aria de secțiune la nivelul bifurcațiilor) reprezintă un determinant important al diferențelor în stresul parietal de forfecare (wall shear s ress) (SPF). S-a observat de multă vreme apariția în cursul dezvoltării aterosclerozei a “tortuozităților” arteriale (a “kinking” arterelor) explicația apariției acestora fiind vagă: o manifestare particulară a aterosclerozei. Aceste modificări de formă ale arterelor a căror spectru se întinde de la exagerări ale curbaturilor fiziologice până la adevărate “meandre” arteriale reflectă însă în modul cel mai

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
se întinde de la exagerări ale curbaturilor fiziologice până la adevărate “meandre” arteriale reflectă însă în modul cel mai pregnat acțiunea factorilor hemodinamici locali. Studierea lor s-a efectuat începând cu anii ’80 de către colectivul condus de Ö. Smedby. Acesta a studiat tortuozitatea și curbatura arterelor femurale superficiale în 2-D (232 pacienți cu hiperlipidemie la care s-a repetat arteriografia membrelor inferioare la un interval de 3 ani) utilizând metode cantitative computerizate de analiză a imaginilor arteriografice. S-a constatat că în grupul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
curbatura arterelor femurale superficiale în 2-D (232 pacienți cu hiperlipidemie la care s-a repetat arteriografia membrelor inferioare la un interval de 3 ani) utilizând metode cantitative computerizate de analiză a imaginilor arteriografice. S-a constatat că în grupul cu tortuozitate vasculară redusă există o scădere semnificativă sub tratament hipolipemiant a ER (edge roughness - criteriu de evidențiere angiografică a aterosclerozei precoce) față de cei cu tortuozitate semnificativă fără ca tortuozitatea să se modifice. Tortuozitatea arterială poate altera mecanica fluidelor și produce separarea fluxului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
utilizând metode cantitative computerizate de analiză a imaginilor arteriografice. S-a constatat că în grupul cu tortuozitate vasculară redusă există o scădere semnificativă sub tratament hipolipemiant a ER (edge roughness - criteriu de evidențiere angiografică a aterosclerozei precoce) față de cei cu tortuozitate semnificativă fără ca tortuozitatea să se modifice. Tortuozitatea arterială poate altera mecanica fluidelor și produce separarea fluxului cu generarea aterosclerozei (Smedby O, Hogman N, Nilsson S, Erikson U, Olsson AG, Walldius G. Two-dimensional tortuosity of the superficial Factorul de risc geometric

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
computerizate de analiză a imaginilor arteriografice. S-a constatat că în grupul cu tortuozitate vasculară redusă există o scădere semnificativă sub tratament hipolipemiant a ER (edge roughness - criteriu de evidențiere angiografică a aterosclerozei precoce) față de cei cu tortuozitate semnificativă fără ca tortuozitatea să se modifice. Tortuozitatea arterială poate altera mecanica fluidelor și produce separarea fluxului cu generarea aterosclerozei (Smedby O, Hogman N, Nilsson S, Erikson U, Olsson AG, Walldius G. Two-dimensional tortuosity of the superficial Factorul de risc geometric 51 femoral artery

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
imaginilor arteriografice. S-a constatat că în grupul cu tortuozitate vasculară redusă există o scădere semnificativă sub tratament hipolipemiant a ER (edge roughness - criteriu de evidențiere angiografică a aterosclerozei precoce) față de cei cu tortuozitate semnificativă fără ca tortuozitatea să se modifice. Tortuozitatea arterială poate altera mecanica fluidelor și produce separarea fluxului cu generarea aterosclerozei (Smedby O, Hogman N, Nilsson S, Erikson U, Olsson AG, Walldius G. Two-dimensional tortuosity of the superficial Factorul de risc geometric 51 femoral artery in early atherosclerosis. J

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și produce separarea fluxului cu generarea aterosclerozei (Smedby O, Hogman N, Nilsson S, Erikson U, Olsson AG, Walldius G. Two-dimensional tortuosity of the superficial Factorul de risc geometric 51 femoral artery in early atherosclerosis. J Vasc Res 1993; 30: 181-191). Tortuozitatea arterelor femurale poate fi explicată prin: elongarea arterei ca urmare a aterosclerozei; efectele fenomenelor legate de flux (separarea de flux). Concluzia lui Smedby a fost că tortuozitatea arterei influențează ateroscleroza și nu este o consecință a acesteia. Utilizând cineangiografia digitizată

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]