2,448 matches
-
pentru că, în vânzoleala care există azi în viața literară românească, numele lui D. Țepeneag este deseori uitat, iar meritele lui literare sunt minimalizate. Ca și altele, de altfel. Mă gândesc la „disidența” lui politică, manifestată nu în ultimele zile ale totalitarismului, ci la începutul anilor ’70, atunci când dictaturile comuniste din Est păreau eterne, iar toată intelighenția apuseană jura pe valorile extremismului de stânga. D. Țepeneag mi se pare a fi, după o vorbă a lui Paul Valéry, un om de stânga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
1983), Metodica predării literaturii moldovenești (1985) pentru facultățile de filologie, Istoria criticii literare moldovenești (programe pentru școala superioară, 1984), Lectura expresivă ș.a. S. s-a manifestat ca un promotor dogmatic al ideologiei și politicii oficiale în domeniul culturii din perioada totalitarismului comunist, prin lucrări precum Cuvântul: angajare și răspundere partinică (1984), Omul nou: patriot și internaționalist (1986), Pagini de leniniană: permanență și continuitate (1988) ș.a. Pentru S. factorul social și „angajarea” militantă, înțelese simplist, sunt criterii primordiale de apreciere a fenomenului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289619_a_290948]
-
nu va participa la astfel de demonstrații; Punctul 2: spre deosebire de Rusia țaristă, noua Rusie revoluționară nu intenționează să se amestece în afacerile interne ale nici unei alte țări; Punctul 3: Armata rusă, bazată pe disciplina emanînd de la autorități și nu pe totalitarism, este sănătoasă; Punctul 4: Toate zvonurile privind slăbiciunea Armatei ruse sînt false. Această nouă Armată rusă democrată este mai puternică decît oricînd. Lumea va vedea de ce este în stare această nouă Armată rusă "bazată pe democrație"; și asta destul de curînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se străduia să pară mai sincer. Cu cît era mai josnic, cu atît era mai blînd și zîmbea înainte de a lovi. Plus corupția lui Argetoianu, prea flagrantă chiar și pentru deceniul lui Carol II44. Argetoianu are un partizan convins al totalitarismului. Afirmînd că Argetoianu era corupt, poate că divagăm, ținînd seama că ceea ce ne imaginăm noi că înseamnă slujirea altruistă a prosperității comune. Despotismul oriental consideră corupția drept un fel de accesoriu al postului deținut, cum ar fi limuzina oficială sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
chiar și complementare. Mulți partizani români ai democrației renunțaseră între timp la ea. Manoilescu, Ghelmegeanu și Armand Călinescu erau susținătorii democrației. Cu siguranță că a fost ceva mai mult decît simplul oportunism care i-a făcut să treacă de partea totalitarismului. Începînd cu 1933, Legiunea s-a impus cu consecvență, în ciuda represiunii sistematice la care era supusă. La început, regimul a manifestat simpatie față de Legiune și a încercat să o coopteze. Ca ministru de interne, Vaida a aprobat un proiect de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
franceze de la Sedan și au ajuns în doi timpi și trei mișcări la Canalul Mînecii. După Dunkirk, soarta Franței era pecetluită. După breșa reușită de trupele germane, Iorga întreba: "la ce s-ar putea aștepta omenirea" după o victorie a totalitarismului. "O "Nouă Ordine" a lanțurilor?" "Vor fi ei în stare (...) să mențină omenirea în stare de sclavie?" O asemenea izbîndă părea tot mai probabilă o dată cu trecerea timpului. Pe măsură ce tragedia Occidentului creștin se intensifica, Iorga a scris un editorial intitulat Rugăciune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
barbar". Petre Țurlea, Nicolae Iorga în viața politică a României, București, 1990, p. 66 224 "Neamul românesc", 19 aprilie 1910. În Polonia, Partidul Național-Democrat al lui Roman Dmowski ("Endecja") nu s-a sfiit să se intituleze "democrat", în ciuda puternicului său totalitarism, a violentului său antisemitism și a Catolicismului său obscurantist. Dmowski era lipsit de scrupule și de principii, astfel că a avut mai mult succes în politică decît Iorga 225 "Neamul românesc", 13 ianuarie 1913 226 Bianca Valota Cavalotti, Nicolae Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și epurările sângeroase ale criticilor partidului se bazau pe afirmația că Occidentul și aliații săi locali complotează pentru a submina URSS și a distruge experimentul comunist. Anii 1941-1945 au fost doar un interludiu În lupta internațională dintre democrațiile occidentale și totalitarismul sovietic, o luptă ale cărei contururi au fost mascate, dar nu modificate fundamental, de amenințarea comună: fascismul și nazismul În ascensiune În inima continentului. În 1941, Germania a reușit să unească din nou Rusia și Vestul, așa cum făcuse și Înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prăbușea, că universitățile Își deschideau porțile tinerilor muncitori și țărani, că Începuse reforma agrară, iar țara era, În cele din urmă, pe drumul spre industrializare”. Cum observa Milovan Djilas, evocând propria sa experiență ca adjunct al lui Tito, „la Început, totalitarismul e numai entuziasm și convingere; abia mai târziu se transformă În structuri, șefie, carierism”. La Început, partidele comuniste i-au flatat pe intelectuali, care vedeau În ambițiile comunismului o alternativă atrăgătoare atât la provincialismul patriotard, cât și la antiintelectualismul violent
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Existau diferite cauze pentru decesul intelectualului continental (În Marea Britanie, specia a fost dintotdeauna rară, iar ocurențele izolate pot fi puse pe seama exilului: Arthur Koestler sau Isaiah Berlin). În Europa Centrală și de Est, aspectele care mobilizau cândva intelighenția politică (marxismul, totalitarismul, drepturile omului sau economia de tranziție) stârneau generațiilor mai tinere doar indiferență sau plictiseală. Bătrânii moraliști ca Havel sau eroii politici de altădată ca Michnik erau asociați irevocabil cu un trecut pe care puțini aveau chef să-l răscolească. „Iritarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu luptă, cei lași, nu sunt răniți. Rănile căpătate în lupta pentru Hristos sunt înălțări mântuitoare, sunt nemurire! P.S. Masoneria e o organizație mondială cu ramificații și agenții naționale și regionale. În cadrul ei masoneria este dictatură, iar pe plan statal totalitarism. AZI Neocomunismul nu poate înlocui democrația. „Mișcarea Legionară trebuie să-și rostească cel mai mare discurs al ei înaintea Nației și a lui Dumnezeu: ea trebuie să pășească pe drumul martiriului creștin, sacrificiul nostru să aducă țării pace și mărire
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
soulignons. 1149 V. Lucian Blaga, Stihuitorul (Le poète), în Opera poetica, op. cît., p. 456. 1150 Paul Miclău, Signes poétiques, op. cît., p. 252. 1151 La " systématisation " fait référence à la destruction des villages roumains pendant leș dernières années de totalitarisme instauré par le régime communiste. 1152 V. Elena-Brândușa Steiciuc, " Le transport de la spécificité culturelle chez Paul Miclău ", în Atelier de Traduction, no. 12/2009, Dossier : Identité, diversité et visibilité culturelles dans la traduction du discours littéraire francophone, op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Ceaușescu semnala faptul că se terminase cu imaginea României ca țară promotoare a unei politici externe "rebele", imagine pe care Casa Albă o recompensase în mod istoric, prin "Clauza națiunii celei mai favorizate". Fără o astfel de politică externă, totalitarismul lui Ceaușescu rămînea descoperit și puțini mai erau dispuși să sprijine în mod public un regim represiv. Deși hotărîrea lui Reagan de a lansa în Europa 572 de rachete cu rază medie de acțiune, în decembrie 1983, a alimentat apelurile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
idei antidemocratice" (p. 72). În locul democrației și raționalității, extremiștii de dreapta își doreau ardent, in corpore, statul totalitar ca matrice politică pentru crearea "omului nou". Citatele catagrafiate în volumul lui Z. Ornea relevă intensitatea admirativă a extremiștilor interbelici români pentru totalitarismul naționalist, de factură fascistă și/sau nazistă, sau chiar și bolșevică. Din pletora de citate în care este evidentă venerația politică nestăvilită manifestată față de totalitarism, unul singur îl vom reproduce cu titlu de ilustrativ pentru o întreagă literatură publicistică. Vasile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Citatele catagrafiate în volumul lui Z. Ornea relevă intensitatea admirativă a extremiștilor interbelici români pentru totalitarismul naționalist, de factură fascistă și/sau nazistă, sau chiar și bolșevică. Din pletora de citate în care este evidentă venerația politică nestăvilită manifestată față de totalitarism, unul singur îl vom reproduce cu titlu de ilustrativ pentru o întreagă literatură publicistică. Vasile Marin, care alături de Ion Moța s-a jertfit pe frontul spaniol în numele fascismului, motiv pentru care a fost canonizat post-mortem de congenerii săi legionari, afirma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scris o carte minată de contradicții și argumentări ridicole, ce nu poate servi decât ca o superfluă "doctrină pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna individualismului civic, alegerea misticismului fanatic împotriva sobrietății raționale și pentru răsăritul ortodox în defavoarea occidentului secular au fost alegerile care au îmboldit glisarea societății românești înspre epoca dictaturilor, a cărei uvertură politică a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
A urmat scurtul, dar tragicul prin anvergura pierderilor umane provocate de cel de-al Doilea Război Mondial act al dictaturii militare a lui Ion Antonescu. Aceste efemere experimente autoritare care au testat empiric conceptul politicii dictatoriale au fost înlocuite cu totalitarismul comunist care a durat jumătate de secol. Într-un seducător limbaj metaforic, care avea și funcția de a obscura violența discursivă în spatele esteticii stilistice, O. Goga asemuiește agitația naționalistă făcută de generația extremistă a interbelicului românesc cu "mustul care fierbe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Conștiința explicită a crizei totale a societății românești (politică, economică, culturală, morală etc.) s-a configurat sub imperiul a două idei forte, luate drept principii-călăuză ale postdecembrismului românesc: i) necesitatea tranziției de la societatea închisă la societatea deschisă (Popper, 2005), de la totalitarism la democrație, de la economia planificată la economia de piață etc., realizată prin intermediul ii) reformei sistemice. Ideile care reclamau necesitatea tranziției și imperativul reformei s-au răsfrânt, desigur, și în educația de stat, care în jumătatea de secol de socialism a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
integrare în structurile europene, națiunea a încetat să mai fie ideea motor a conștiinței istorice românești. În locul ideii naționale, democrația liberală a fost instalată ca principiu evaluativ în privința trecutului românesc. Noul binom evaluativ, aplicat maniheistic, devine democrație/ liberalism vs. dictatură/totalitarism. Pe acest fundal dominat de ideea de democrație liberală și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății civile de a împlini destinul liberal și vocația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a întregii ordini discursive articulată în cadrul acesteia și instalarea "regimului de adevăr" anticomunist în care meta-narativa comunismului ca ilegitim și criminal exercită hegemonie interpretativă asupra trecutului comunist (Foucault, 1980). Intenția simbolică urmărită de Raport este de a marca cezura dintre totalitarism și democrație prin denunțarea trecutului stalinist. Problema este că realizează acest lucru într-o manieră tipic stalinistă. Una dintre cele mai recognoscibile semne distinctive ale fostelor regimuri totalitare comuniste a fost meticulozitatea cu care au creat narative istorice oficiale despre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evoluția opiniei publice cu privire la oportunitatea răsturnării regimului comunist. Dacă în anii ce au urmat Revoluției din decembrie 1989, majoritatea populației interpreta răsturnarea vechiului regim ca un eveniment benefic pentru societatea românească, în 2009 (la douăzeci de ani după ieșirea din totalitarism), tendința s-a inversat. Procentul celor ce cred în oportunitatea istorică a Revoluției a scăzut dramatic (de la 62 la sută în 1997 la 40 la sută în 2009). Balanța opinională dintre oportunitatea și inoportunitatea schimbării de regim s-a echilibrat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de bacalaureat național - 2015, aprobată prin OMEN 4430/29.08.2014, M pedagogic. CONȚINUTURI (clasa a XII-a) A. POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE │ │ │ 1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. B. OAMENII, SOCIETATEA ȘI LUMEA IDEILOR │ │ │ 1. Secolul XX - între democrație și totalitarism. C. STATUL ȘI POLITICA │ │ │ 1. Autonomii locale și instituții centrale și în spațiul românesc (secolele IX-XVIII). 1.2. Mindennapi kommunikacio (parbeszed, monolog); nyilvanos kommunikacio; tomegkommunikacio. │ │ │1.3. Retegzettseg es normă a nyelvhasznalatban (koznyelv, irodalmi nyelv, csoportnyelvek; │ │ │tajnyelvi valtozatok); 3.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268807_a_270136]