63 matches
-
lucrărilor clasice ale antropologiei sunt puține, despre studiile lui Arnold van Gennep apărute în română se poate spune că dețin un record: după Riturile de trecere și Formarea legendelor, Editura Polirom a publicat o a treia carte a celebrului antropolog - Totemismul, subintitulată Starea actuală a problemei totemice. în ciuda subtitlului, pe care ediția română îl menține, oarecum derutant, abordarea problemei nu mai e actuală. Data pătrunderii cuvântului totem în limbile europene poate fi stabilită cu precizie: 1791, an în care negustorul englez
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
negustorul englez J. Long traduce prin "el este din neamul meu" cuvântul totem, preluat din limba ojibwa, a unei populații amerindiene de la nord de Marile Lacuri. Un secol mai târziu, conceptul antropologic era fundamentat, în 1910 apare lucrarea lui Frazer, Totemism și exogamie, iar în 1962 avea să apară o altă lucrare definitorie - Totemismul astăzi, a lui Lévi Strauss. între aceste două momente, studiul lui van Gennep marchează perioada de tranziție: antropologul prezintă critic toate teoriile despre totemism, de la 1791 până la
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
preluat din limba ojibwa, a unei populații amerindiene de la nord de Marile Lacuri. Un secol mai târziu, conceptul antropologic era fundamentat, în 1910 apare lucrarea lui Frazer, Totemism și exogamie, iar în 1962 avea să apară o altă lucrare definitorie - Totemismul astăzi, a lui Lévi Strauss. între aceste două momente, studiul lui van Gennep marchează perioada de tranziție: antropologul prezintă critic toate teoriile despre totemism, de la 1791 până la 1920, an când apare lucrarea sa, exhaustivă și savantă prin excelență. Unei prime
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
lucrarea lui Frazer, Totemism și exogamie, iar în 1962 avea să apară o altă lucrare definitorie - Totemismul astăzi, a lui Lévi Strauss. între aceste două momente, studiul lui van Gennep marchează perioada de tranziție: antropologul prezintă critic toate teoriile despre totemism, de la 1791 până la 1920, an când apare lucrarea sa, exhaustivă și savantă prin excelență. Unei prime părți teoretice, care urmărește analiza fenomenului de la teoria concepțională a lui Frazer la cea psihanalitică a lui Freud, îi urmează alte două părți în
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
autorul descrie fenomenul, în toată complexitatea lui. Acuzată mai târziu de către Lévi Strauss de o parțială înțelegere a fenomenului și taxată drept părtinitoare, lucrarea uimește totuși prin bogăția informației și marchează o semnificativă deplasare de accent: autorul tinde să subordoneze totemismul nu complexului religios, ci socialului. Arnold van Gennep - Totemismul, Starea actuală a problemei totemice; studiu introductiv de Lucia Berdan; trad. din franceză de Crina Ioana Berdan; Iași; Polirom - col. "Plural"; 2000. 256 p.
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
târziu de către Lévi Strauss de o parțială înțelegere a fenomenului și taxată drept părtinitoare, lucrarea uimește totuși prin bogăția informației și marchează o semnificativă deplasare de accent: autorul tinde să subordoneze totemismul nu complexului religios, ci socialului. Arnold van Gennep - Totemismul, Starea actuală a problemei totemice; studiu introductiv de Lucia Berdan; trad. din franceză de Crina Ioana Berdan; Iași; Polirom - col. "Plural"; 2000. 256 p.
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
și imperative, precum și ale sistemelor de norme și obligații morale. 15 Arnold Van Gennep (1873-1957), etnograf și folclorist, celebru antropolog francez, autor al unor lucrări care au marcat istoria disciplinei în care s-a afirmat: Riturile de trecere; Formarea legendelor; Totemismul. 16 Basme române, auzite și scrise de G. Dem. Teodorescu, Colecția Restituiri - București, 2002. 17Ioviță, făt-frumos, basm popular cules de Petre Ispirescu publicat în volumul Legende și basmele românilor în anul 1827, Colecția Restituiri - București, 2001. 18Tinerețe fără bătrânețe și
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
aduse forțelor necunoscutului, în dorința sacră și prioritară de-a și le apropia, căci teama de necunoscutul veșnic bănuitor și nemulțumit îl paraliza! De unde și primele forme de adorare și idolatrie, mugurii triumfători ai religiilor de mai târziu: animismul, fetișismul, totemismul, magia și cultul morților. Însă goliciunea pereților peșterilor și grotelor începuse să-i otrăvească bucuria izbânzilor vânătorești și militare de peste zi. Scenele rituale și cele de luptă aprigă pentru supraviețuire, trebuiau săpate în stâncă pentru a sta mărturie destoiniciei și
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
de cerb, coarne de capră de munte. Corpul era presărat cu ocru roșu. ARTA Apar: capacitatea de a percepe realitatea în culori, repro �ducerea artistică a activității productive, a omului primitiv. Există reprezentări fantastice despre om și realitatea înconjurătoare (magia, totemismul ș.a.). Arta plastică se manifestă prin decorarea cu motive geometrice a obiectelor de uz casnic (arie geografică largă: Anglia, Rusia, Africa). Sunt specifice numeroasele statuete antropomorfe din argilă, piatră, os sau fildeș cu o semnificație și funcție magică. În paleoliticul
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
care ar trebui să existe între o adevărată spiritualitate și ritual. Pe de altă parte, „un număr de cercetărori științifici moderni au dovedit cu date copleșitoare că religia nu s-a dezvoltat nici din animism, nici din magie, nici din totemism, ci își are originea într-o amintire străveche, prezentă pretutindeni la popoarele vechi, că Ființa Supremă a creat lumea și omul și că o vreme a avut o relație personală cu omul, aici pe pământ.” „Amintirea străveche” Din păcate, zeificarea
O CARTE DOCUMENT DESPRE REGASIREA SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344339_a_345668]
-
Într-o clasă mai largă. Chiar dacă aceste sinteze pot fi acuzate de aplicarea, generalizatoare și reductivistă, a unor categorii făurite de antropologi fie după modelul unor manifestări europene, fie prin „europenizarea” unor fenomene locale (vezi discuțiile nesfârșite despre animism, mana, totemism sau despre ansambluri ceremoniale precum șamanismul, vrăjitoria, inițierea, carnavalul ori charivari), utilitatea lor, ca instrumente taxonomice și surse pentru reflecții teoretice, este indiscutabilă. Ceea ce mi-am dorit să ofer prin această lucrare a fost o morfologie a fenomenelor ceremoniale și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
manifestări (ghicirea viitorului, vindecarea, stăpânirea demonilor și a altor forțe malefice, vrăjitoria și contravrăjitoria - adică lupta Împotriva altor vrăjitori - influențarea fenomenelor naturale, controlarea acțiunilor indivizilor etc.) și pune În mișcare numeroase categorii ale gândirii „pre-religioase”(animism și/sau animatism, tabu, totemism, fetișism, mana etc.). În plus, el se bazează pe un ansamblu vast de credințe (referitoare la trup și suflet, viață și moarte, sănătate și boală, curat și spurcat, puteri lumești și puteri mistice etc.), implică numeroase tipuri de activități rituale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tatăl este cel care o stăpânește din punct de vedere sexual. Frustrările și aspirațiile copiilor/masculilor din hoarda primitivă sunt, deci, baza istorică a acestui complex: Dacă animalul-totem este tatăl, conluzia la care ajungem este că ambele porunci capitale ale totemismului, ambele prescripții care constituie nucleul său, anume interdicția de a ucide totemul și aceea de a avea relații sexuale cu o femeie aparținând aceluiași totem, coincid În ceea ce privește conținutul lor cu cele două crime ale lui Oedip, care și-a ucis
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cea mai importantă calitate a teoriei freudiene, constituie punctul său vulnerabil - În special din perspectiva antropologiei culturale. Cercetările de teren (arheologice și etnografice) nu au putut confirma: a) existența unor hoarde umane primordiale, dominate de un mascul atotputernic; b) generalitatea totemismului și a sistemului de tabuuri; c) generalitatea sacrificiilor de tip totemic (și a corelației dintre acestea și canibalism); d) generalitatea complexelor oedipiene sau a sentimentelor de vinovăție „sacrificială”; e) existența unor mecanisme (culturale și psihologice) care să conducă la Încastrarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în ceea ce le deosebește (bradul, spre exemplu, dobândește altă tratare la nuntă sau la moarte), interesul mergând spre structurile mitice ale obiceiurilor. Apariția, în anul 2000, a traducerii în limba română a lucrării (din 1920) al lui Arnold van Gennep, Totemismul, pe care B. a prefațat-o, a incitat-o pe aceasta să scrie un studiu despre fenomenul autohton, Totemism românesc (2001). Un capitol de recapitulări, care lipsește din cartea sa, ar fi arătat că subiectul a fost prezent în literatura
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
mitice ale obiceiurilor. Apariția, în anul 2000, a traducerii în limba română a lucrării (din 1920) al lui Arnold van Gennep, Totemismul, pe care B. a prefațat-o, a incitat-o pe aceasta să scrie un studiu despre fenomenul autohton, Totemism românesc (2001). Un capitol de recapitulări, care lipsește din cartea sa, ar fi arătat că subiectul a fost prezent în literatura românească de specialitate, cartea lui Nicolae Petrescu, Primitivii (1944), fiind doar un exemplu în această privință. Totemism românesc este
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
fenomenul autohton, Totemism românesc (2001). Un capitol de recapitulări, care lipsește din cartea sa, ar fi arătat că subiectul a fost prezent în literatura românească de specialitate, cartea lui Nicolae Petrescu, Primitivii (1944), fiind doar un exemplu în această privință. Totemism românesc este, în cea mai mare parte, o exegeză a unor ritualuri, rituri, obiceiuri și sărbători populare, totemul dobândind în concepția autoarei o accepțiune etnologică. Titlul cărții trebuie înțeles deci în accepțiunea lui metaforică, studiul fiind de fapt închinat strămoșilor
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
fiind de fapt închinat strămoșilor și cultului lor, definindu-se astfel ca unul de istoria culturii. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Fețele destinului. Incursiune în etnologia românească a riturilor de trecere, Iași, 1999; Totemism românesc. Structuri mitice arhetipale în obiceiuri, ceremonialuri, credințe, basme, Iași, 2001; Mitologia cuvintelor, Iași, 2003; Cântecul popular epic eroic din Moldova, Iași, 2003. Culegeri: Decântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Cireș); Balade din Moldova
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986. Traduceri: Arnold van Gennep, Riturile de trecere, introd. Nicolae Constantinescu, postfața trad., Iași, 1996 (în colaborare cu Nora Vasilescu), Formarea legendelor, introd. Petru Ursache, postfața trad., Iași, 1997 (în colaborare cu Crina Ioana Berdan), Totemismul, pref. trad., Iași, 2000. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Datcu, Dicț. etnolog., I, 70-71; Petru Ursache, Romanul comunitar, CL, 1999, 9; Petru Ursache, Fundamente mitice ale totemismului, CL, 2002, 2
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
Crina Ioana Berdan), Totemismul, pref. trad., Iași, 2000. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Datcu, Dicț. etnolog., I, 70-71; Petru Ursache, Romanul comunitar, CL, 1999, 9; Petru Ursache, Fundamente mitice ale totemismului, CL, 2002, 2; Otilia Hedeșan, Totemism românesc?, O, 2002, 7. I.D.
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
Iași, 2000. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Datcu, Dicț. etnolog., I, 70-71; Petru Ursache, Romanul comunitar, CL, 1999, 9; Petru Ursache, Fundamente mitice ale totemismului, CL, 2002, 2; Otilia Hedeșan, Totemism românesc?, O, 2002, 7. I.D.
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
indiferent de epoca la care au luat naștere. Totuși pentru o abordare metodică să menționăm că primele religii au avut trei caracteristici fundamentale: animismul (credința într-o lume populată de suflete), naturismul (ridicarea fenomenelor naturale la o conotație sfântă) și totemismul. Conform ultimei caracteristici, toți indivizii unui clan provin dintr-un strămoș comun. Aici a luat naștere credința în reîncarnare, înțeleasă ca o transmigrare a sufletului “părintelui” în descendenți . Astfel la popoarele arunta, loritja, kaitish (aborigenii Australiei centrale) sufletul strămoșului originar
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
op. cit., p. 64. • Michel Foucault, Ordinea discursului. Un discurs despre discurs, traducere de Ciprian Tudor, București, Eurosong&Book, 1998, p. 29. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. • Claude Lévi-Strauss, The Story of Asdiwal, in Edmund Leach (ed.), The Structural Study of Myth and Totemism, London, Tavistock Publications, 1988, p. 29. • Ibidem. semnificând, în ultimă instanță, rezistența pe care realitatea imediată i-o opune 25. Nu are de-a face cu concretul structurilor sociale ci mai degrabă cu potențialitățile lor26. Ne descrie realul justificându-i
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bun teren În SUA, cercetarea imaginarului rămâne oricum o prioritate a Europei. Mai mult, am impresia că, atunci când interesul pentru imaginar a ajuns În America, acest interes și-a modificat finalitatea. Spre exemplu, am citit niște cărți de neoșamanism și totemism În care este foarte frumos și cu reverență invocat Gaston Bachelard, dar parcă dintr-o altă perspectivă decât cea din care suntem noi obișnuiți să-l vedem. Noi Îl privim pe Bachelard ca pe un foarte bun teoretician pentru categoriile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dacă societatea umană, în viitor, va intra într-o fază de stabilitate, ne vom aștepta ca istoria însăși să pălească, pierzând din interes. Semnificativ pentru modul de a gândi al unei societăți stabile este analiza pe care o întreprinde Lévi-Strauss, totemismul. Totemismul, consideră el, este un mod al societății de a se gândi pe sine înseși prin analogie. Există două serii, o serie naturală, cea a speciilor de plante și animale, și o serie umană. Societatea se gândește pe sine în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]