130 matches
-
furtișaguri, mărunțișuri. Dar imediat după aceea a prins aripi. A plecat în franța, a stat pe-acolo vreun an, la marginea parisului, își făcuseră el și prietenarii lui o tabără din rulote părăsite și din cartoane, era ca-n rai, trândăvea toată ziulica, asta era plăcerea lui cea mai prima-ntâi, când îi venea foame se ducea cu prietenarii în carrefour, mânca pui fripți, cartofi la cuptor, se dădea cu șpreiuri, apoi se ștergea pe mâini de grăsime pe hainele de la
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
demonul este primit în audiență. În Faust, Mefisto este "bufonul care neagă", "protestează", "răstoarnă" și, mai ales, "oprește pe loc" - celebrul "werweile doch, du bist șo schön" - și, oprind, stimulează. Astfel el devine un excelent tovarăș pentru om, predispus să trândăvească. Spirit steril - "stare prin excelență demonica", subliniază Mircea Eliade 9), stare prin excelență satanica ar fi spus Paul Tillich, citat de Blaga 10) - Mefisto "lucrează împotriva binelui, dar sfârșește prin a face binele". Această idee a lui Goethe, reluată - spune
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
tăria nervilor. Sau, mai bine zi, grosimea obrazului. Într-adevăr, îți trebuie o nerușinare ce frizează eroicul pentru a te prezenta senin la cerșitul de voturi, după ce patru ani ai mințit fără să clipești, ai profitat cu abjecție sau ai trândăvit cu spor. Și la acest capitol, diferențele se șterg că prin minune. Fie "lideri", fie "fruntași", fie "primi-secretari", fie "domni" sau "tovarăși", ai noștri se întrec în mârșavii. Îi privești uluit și înțelegi, în fine, de ce a falimentat cinematografia românească
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
o modestie aproape neverosimilă, cu o pasiune pentru cultură complet ne-americană (ar spune toate prejudecățile noastre de europeni) și cu o vocație a muncii, în sensul cel mai nobil al cuvîntului, care face pe oricine altcineva să pară că trîndăvește. Întrebat fiind, la un moment dat, de ce nu își scrie propria sa literatură, pentru care în mod evident ar avea talent și pricepere din belșug, cum arată acest volum, Heim răspunde simplu că nu are timp, pentru că sînt prea multe
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
Christina Zarifopol-Illias, profesoară de latină și română la una din cele mai prestigioase universități americane, Universitatea Indiana din Bloomington, compensează prin profesionalism, energie, șarm, competență și prestanță multe din inepțiile sau, pur și simplu, incompetența celor care, pe banii noștri, trândăvesc pe malul Potomacului, incapabili nu doar să prezinte cultura română, dar nici măcar să rostească două vorbe inteligibile în limba lui Faulkner și Pynchon. în Mid-West-ul patriarhal și conservator, d-na Zarifopol-Illias a reușit, prin nenumărate eforturi și dăruire personală, să
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
semn că Vadim era într-o dispoziție proastă, pentru că de felul său, devenise mult mai ordonat de când se pensionase și-și spăla întotdeauna vesela după ce mânca. În felul acesta evita și iritările Lidiei care-i reproșa deseori că stă și trândăvește cât este ziua de lungă, cu toate că lucrurile nu stăteau chiar așa. La început sporadic, apoi în modul cel mai serios, Vadim începuse să manifeste interes pentru gătit, așa că, adesea se interesa de rețetele felurilor sale preferate, consultându-se la telefon
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
și scârbit, că nu-și mai ține emisiunea, la ora opt seară pleacă acasă și-l lasă pe EOD să se descurce cum o ști cu tronsonul descoperit. Nu participă la ședințele de sumar, nu are niciun proiect, nicio strategie, trândăvește pe ruinele proiectului lui George Orbean, dar ce contează, este pentru prima dată în viața lui, ȘEF", încheie Criști Citre.
Cristi Citre, reglare de conturi cu Prelipceanu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81349_a_82674]
-
din realitatea țărilor pe care le străbat. Un program aranjat atent și mașină la scară - ăsta să fie spectacolul diferenței? Nu-i, deci, de mirare că vilegiaturile, vândute ca vizite în Paradis, sunt atât de ineficiente. Cel mai adesea, scriitorii trândăvesc, beau, se tânguiesc, socializează fără chef și scriu prea puțin. Și nu din vina lor! Ca și când nu era destul, lumea „bună” e împănată cu trepăduși, cu birocrați, care se hrănesc din celebritatea scriitorilor. Ca să nu-și piardă pâinea, exagerează, se
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]
-
acelea mizerabile". Insul din fața mea e solid, perfect echipat pentru munci ce necesită un efort fizic substanțial. Dar asta nu înseamnă că le face. Se mulțumește cu un salar prost într-o meserie în care nouăzeci la sută din timp trândăvește. Burta imensă, revărsată peste curea cam de-un an încoace, arată că omul se simte bine în această postură. Are timp să dea frâu liber complexelor, prostiei fără leac și unei uri tulburi. Conversația a fost mult mai lungă și
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
cu marfă. O dureau genunchii, gleznele, îi venea să-și arunce cît colo pantofii cu toc și s-o ia pe scări în sus în ciorapi. Nu putea să nu se gîndească la Părințel, care o aștepta sus la căldurică, trîndăvind, uitîndu-se la Milionarii de la Miezul Nopții sau citind Libertatea. Asta numai viață nu e, își spunea privind la sacoșele imense de rafie pline cu boarfe, marfă de bișniță, din ce am ajuns să-mi cîștig existența, își plîngea de milă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
liceu și a cerut schimbarea oficială a prenumelui său din Arnold în Ba-ba-lu! Mandel, care sugea câte șase cutii de bere deodată! Miracol! Cu neputință! Cum e omenește posibil să nu-și fi încasat pedeapsa meritată? Ani în șir a trândăvit, neștiutor, la intersecția Chancellor Street și Leslie Street, aplecat ca un mexican deasupra tobelor sale bongo, cu coada lui de rățoi ațintită spre ceruri - și nimeni și nimic nu-l doborâse nicicum! Și iată-l acum, are treizeci și trei de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
trezim, domnilor, să pipăim cu degetele în jur, să ne uităm bine pe ce lume trăim. Marele Balbo este dovada vie că alții s-au trezit deja, că alții iau în serios lumea reală în care există, că nu mai trîndăvesc în euforia victoriei, ci își dau seama că greul abia vine. Italia a devenit deja o mare forță. E formidabil, Italia, care niciodată n-a contat, nici pe uscat, nici pe mare, nici în văzduh, a ajuns, în nici un deceniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Eleanor. Dar tocmai făcuseră o saună-n doi. — Sauna? Vrei să zici în pielea goală? — Întocmai. — Futu-i mama mă-sii! îi scăpa lui Șam, cu un amestec de uimire și invidie. — Când am intrat în casă, i-am găsit trândăvind în halate de baie. Ea avea un umăr dezgolit, pentru că tocmai îi arăta un tatuaj. — Ce tatuaj? întreba Șam. Are vreo importanță? se enervă Eleanor. Era un fluture. — „Plutește că un fluture, înțeapă că albina.“ — Mai curând că un scorpion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
cu marfă. O dureau genunchii, gleznele, îi venea să-și arunce cît colo pantofii cu toc și s-o ia pe scări în sus în ciorapi. Nu putea să nu se gîndească la Părințel, care o aștepta sus la căldurică, trîndăvind, uitîndu-se la Milionarii de la Miezul Nopții sau citind Libertatea. Asta numai viață nu e, își spunea privind la sacoșele imense de rafie pline cu boarfe, marfă de bișniță, din ce am ajuns să-mi cîștig existența, își plîngea de milă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fundu pe jăratec. Că prea tare de virtute n-am fost, asta-i drept... Dar cinstit și drept am fost întotdeauna! Eu mă zbat pentru un ban de internat și muncesc de mă spetesc din noapte-n noapte iar podoaba trândăvește și pe deasupra îmi spune că are două carogențe, așa, sub formă de laudă... Și parcă aștepta să-l mângâi pe creștet ori să-l strâng în brațe pe dragul mamei de fecioraș! Că întotdeauna i-ai luat apărarea și de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
dar uneori este dezastruoasă. Într-un târziu s-a trezit din visare, și o prepeliță care s-a adăpostit la umbra unui brusture crescut în iarbă deasupra șipotului i-a grăit fetei: -Știu că zânele se ocupă de ceva, nu trândăvesc ziua în amiaza mare. -Dar eu nu sunt zână, răspunse Magnolia prietenoasă. -Ascultă, pe mine nu mă duci cu una cu două, nu știu ce cauți prin partea locului, dar cu lucruri bune nu te ocupi. -Dar ce crezi că fac micuță
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
perlată chestiune de Vatto, Se pricep a o substitui cu o mică tabacheră. Și se răzbună pe el, posibil, doar pentru că acolo Nu se minte, nu se strâmbă cu-aplomb de hahaleră. Unde minte și tămâiază, rânjind, confortul Și trântorii trândăvind se târăsc mișelește, El sora dumitale, ca pe o bacantă de pe amforă, O ridică de la pământ și în vers o oploșește. Și topirea Anzilor o va revărsa în sărut, Și dimineața din stepă, pe care o domină Stelele ce ard
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
select al Madridului, lângă piața Paja, la doi pași de Palatul Regal. La o aruncătură de băț de zarva continuă din centrul orașului, trăiam printre rufe puse la uscat, în miros de leșie, printre vocile vecinelor și câteva pisici ce trândăveau la soare. Urmam o școală rudimentară, care funcționa într-un mezanin din apropiere: pe băncile ei, concepute pentru doi, stăteam câte patru copii, certându- ne și înghiontindu-ne ca să spunem pe de rost și cât ne țineau bojocii Cântecul piratului
María Dueñas - Iubirile croitoresei () [Corola-journal/Journalistic/5689_a_7014]
-
fi rumegat,/ Pe înserate,/ Pe copitele îngenunchiate./ În jugul brațelor tale/ Aș urca greul cerurilor goale/ Și munții lunii până-n pisc./ Am rămâne în lună, pe disc,/ Să arăm văile de tibișir,/ Să semănăm lămâiță și calomfir./ Culcă- mi-te trândăvă pe coarne,/ Fă-te jugul meu de carne,/ Stăpâna mea, frumoasă ca aurul,/ De care tremură taurul.” Am rămas vrăjit. I-am înapoiat custodelui ediția împrumutată și am renunțat la gloria „comunicării” despre scrisorile lui Ion Ghica. Ajungând curând acasă
G. Pienescu: „Colaborarea cu Tudor Arghezi (...) a fost una din marile împliniri ale vieții mele“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/5824_a_7149]
-
hibernare și se zbenguie fericite prin verdeața proaspătă a pădurilor în extaz. Femelele tuturor speciilor de animale își nasc puii și îi hrănesc cu un soi de dragoste instinctuală. „Dumnezeu n-a creat toate aceste lucruri ca să le lase să trândăvească...Astrele și planetele nu sunt tândave; marea se zbate de la un țărm la altul...; pământul de asemenea nu lenevește...Ceea ce se consumă firesc în el, pământul îl reîmprospătează și îl face din nou...Toate se muncesc ca să nască ceva...” (A
PRIMĂVARĂ, MAMĂ ŞI MOARTE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385273_a_386602]
-
umeri. Natura îl făcuse bufon. De fapt era pictor, dar picta foarte prost. Îl cunoscusem la Roma și încă nu-i uitasem tablourile. Avea un entuziasm sincer pentru banalitate. Sufletul lui palpita de dragoste pentru artă și picta modelele care trândăveau pe scara lui Bernini din Piazza di Spagna, fără să fie impresionat de pitorescul lor evident. Iar atelierul lui era plin de pânze pe care făcuse portrete de țărani cu ochi mari și mustăți lungi, cu pălării ascuțite, copii ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
trăiască aici de azi pe mâine? Dante nu putea decât să fie de acord, văzând confuzia ce domnea În jur. Zeci de necunoscuți se Îmbulzeau, Încercând să-și găsească un locșor pentru pânza pe care să-și expună mărfurile, sau trândăveau În căutare de aventuri. Cu doar câțiva ani În urmă, i-ar fi putut striga pe nume pe fiecare din locuitorii din cartierul său, precum și pe o bună parte din aceia ai Întregii Florențe. Acum, Însă, după expansiunea orașului din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să zărească acel tărâm. Tom, Amory și Alec ajunseseră impas. Se părea că nu mai reușesc să aibă nici o experiență comună nouă, fiindcă Tom și Amory fuseseră la fel de orbește ocupați cu treburile lor din comitete și comisii pe cât de orbește trândăvise Amory, iar lucrurile pe care le-ar fi putut discuta de-a fir-a-păr - colegiul, personalitățile contemporane și așa mai departe - le disecaseră și răsdisecaseră În nenumărate conversații În timpul prânzurilor frugale. În seara aceea au vorbit despre cluburi până la douăsprezece noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
silabe, rezumat la un sistem de mișcări născânde, dansul negru al seratei iudee la care s-a tremurat (dacă e constructivist) ori bețivana sârbă la care a chiuit (dacă e rural și folcloric). Optimismul de redacție și cafenea, robustețea profesională trândăvesc tot mai late în pajiștile unei preafrumoase limbi. Iar drumurile de țară scârțâie de coviltirile prozei tradiționaliste, oloage și infantile ca un ultim mereving. Poezie leneșă, iarăși: jalnica, cerșetoarea cantilenă a nomazilor ultimi-simboliști. Palidă ca un altoi neprins; oribilă, tremurătoare
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cea mare a lui era însă lenea, o lene care i-a pătruns la un moment dat în toată ființa și l-a făcut incapabil să mai realizeze ceva pe lumea asta. A fugit în lume de mic copil, a trândăvit, a hoinărit până a ajuns să capete înfățișarea de care nu s-a mai putut despărți niciodată. Iar mutra sa de acum părea că i se potrivește foarte bine. Umbla prin lume cu chip oropsit, cerșea, se certa cu câinii
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]