67 matches
-
contemporanilor lui, paradoxal - fix aceleași cu ale contemporanilor noștri: „O, ce ciudă, cât mă mir, / D-al celor mari caractir! / Ce schimbate la ei firi, / Ce gusturi, ce diferiri! / Precum ceriul de pământ, / Așa ei de cei mici sunt. / Toți trândavi, toți lenevoși, / Nestatornici, furtunoși, / N-au ei fapte bărbătești, / Toți au minți copilărești, / Toți de mititei iubesc / Lucruri care nu-i cinstesc. / Toți, de când sunt băieței, / Înclinează lângă ei / Oameni care-i lingușesc, / Care-i laud' și-i slăvesc. / Totdeauna
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
nici nu se mai scoală, Scoli idei, scoli istețimea, Scoli oricare socoteală, Scoli adulții și puștimea... Scoli bărbații la răscoală, Scoli femeile la veghe, Scoli năvalnic, scoli domoală, Scoli de-antregul ce întreg e... Scoli din boală, bagi în boală, Scoli trândavii fără vlagă, Scoli din somn și sforăială, Scoli și firea cea mai bleagă Scoli cu scop sau amăgeală, Scoli aiurea, scoli anume, Scoli că vrei sau din greșeală, Scoli ce șade pe tânjeală... Scoli sfioși fără sfială, Scoli amanții și
SCOLI ŞI MORŢII... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Scoli_si_mortii_romeo_tarhon_1388044736.html [Corola-blog/BlogPost/347606_a_348935]
-
gândesc, Că toți ne disprețuiesc. - Fiindcă mă invidiază, Să afirme, ei cutează, Că-s urât, am părul rar, Și mă ponegresc: - Ades, auzi câte-un orb Că-s șarlatan, că sunt neghiob, Că-s greu de cap, un idiot, Un trândav și un netot. - Alții, fără minte multă, Chiar și vocea mi-o insultă! Ca mine, orator mai rar! Am eu voce de ? Pe lângă noi, în muzică, Filomela e-o nimică ... Ba n-admit asemănarea Nici cu privighetoarea. - Ai dreptate! Ai
LEUL, MAIMUȚA ȘI MĂGARII de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1494520581.html [Corola-blog/BlogPost/371360_a_372689]
-
sau prelungirea bolii ține de „preștiința lui Dumnezeu”68. Sfântul Ioan Scărarul ne încredințează că există două feluri de boli, în ceea ce privește rostul sau finalitatea lor: - boala pentru curățirea de păcate și cea venită pentru smerirea cugetului. Dumnezeu smerește trupul celui trândav la nevoință, printr-o nevoință mai dureroasă - boala 69. Prin aceasta se arată că adevăratul scop al bolilor trupului este sănatatea sufletului. Cu cât sufletul este mai afundat în patimi, cu atât sunt mai intense nevoințele și încercările sale, până când
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
ce s-ar zice Dumnezeu iubește cu adevărat omul muncitor care asimilează cunoștințe. Nu s-a întors nimeni din Rai spre a confirma că acolo nu se muncește. Eu găsesc că este puțin probabil dar popii, îi cred pe toți trândavi ca și ei și propovăduiesc „VEȘNICA ODIHNĂ” Referință Bibliografică: Iubesc, dar cum? / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1397, Anul IV, 28 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414495860.html [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
și un Zoltan Terner mereu nesătul de hrană mintală... Roni CĂCIULARU: Asta sună mai mult a laudă. Zoltan TERNER: Ai dreptate. Așa-i cum zici! De-aia nu-l pot suferi. Cade în prostească fudulie. E voinic la proiecte și trândav la fapte, se complace în comoditate, e neînstare să se hotărască la un singur drum, vrea să le încerce pe toate, împrăștiindu-se în toate vânturile. N-are destulă răbdare să ajungă la miez, la esență, la sâmbure. E fricos
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_om_nebun_si_atat_de_om_roni_caciularu_1328390687.html [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
astă noapte, sufletul tău va pieri ! Atâtea lucruri de le-ai strâns, ale cui oare vor fi ?" Ispravnicul Credincios Ferice de robul care, Stăpânu-l află lucrând Drept ! Îl va pune peste multe, că-i vrednic și înțelept ! Ispravnicul necredincios Cel trândav, ce-o mânca și bea și slugile le-o chinui, Prin bătăi, sau chiar cu viața, Stăpânului îi va plăti... Femeia gârbovă vindecată Pe o femeie gârbovă, ce-avea un duh de neputință, DOMNUL IISUS a vindecat-o, cu Milă
DE LA CEI 70 DE UCENICI, LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1487600517.html [Corola-blog/BlogPost/371747_a_373076]
-
nr. 1287 din 10 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Hai repede, în noaptea asta se formează drumuri din cele moi, ca niște fulare, luminate difuz prin pâcla lăptoasa de oglindă lunii spartă-n mii de fărâme. Ridică-te, nu mai trândavi în fotoliu împresurata de perne și motani rotitori - pune-ți pe cap pălăria de arlechin, încalță pantofii de cenușăreasa și vino să ne căutăm vechile umbre prin labirintul de ceață. Grăbește, nu-i vreme de stat la-ndoială, neliniștite-s
CHAGALL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Raul_baz_1405019091.html [Corola-blog/BlogPost/349127_a_350456]
-
robust, lucid, detașându-se de societatea în care trăiește și dominând-o, el prinzându-și personajele în insectarul său literar, pus la dispoziția noastră, spre a ne vedea semenii și spre a ne simți superioritatea. Căci răzând de oamenii aceștia trândavi, mincinoși, impostori, proști cu lustru „dă” deștepți, incapabili, fără orizont, unii perfizi, alții demagogi etc., descriși cu o cerneală vitriolantă, ne simțim superiori în normalitatea noastră. Și când spun „noastră” mă refer la cititorul român de aici, ca și la
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_codul_lui_m_roni_caciularu_1387106605.html [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
sau prelungirea bolii ține de „preștiința lui Dumnezeu”68. Sfântul Ioan Scărarul ne încredințează că există două feluri de boli, în ceea ce privește rostul sau finalitatea lor: - boala pentru curățirea de păcate și cea venită pentru smerirea cugetului. Dumnezeu smerește trupul celui trândav la nevoință, printr-o nevoință mai dureroasă - boala 69. Prin aceasta se arată că adevăratul scop al bolilor trupului este sănatatea sufletului. Cu cât sufletul este mai afundat în patimi, cu atât sunt mai intense nevoințele și încercările sale, până când
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
de literatură ebraică. Debutează literar cu o poezie în "Revista literară și științifică" în anul 1876. În anul 1877 demisionează de la institut, în urma unor comentarii antisemite ale lui Urechia, și publică la Roman satira "Domnul Kanitferstan, extras din jurnalul unui trândav" care este un pamflet corosiv la adresa lui Urechia. Participă la salonul literar condus de Titu Maiorescu sau la "Junimea", unde se împrietenește cu I.L. Caragiale și M. Eminescu. În anul 1878, pentru o scurtă perioadă, a fost membru al redacției ziarului
Ronetti Roman () [Corola-website/Science/315396_a_316725]
-
882, regatul revine la statutul de stat inclus în domeniile regilor francilor, devenind, în timp, odată cu dezvoltarea ducatului Aquitaniei și fărâmițarea feudală specifică epocii carolingiene, doar un titlu. Ultimul rege al Aquitaniei a fost numit Ludovic al V-lea cel Trândav de către fratele său Lothar, odată cu asocierea la domnie în 979, însă renunță trei ani mai târziu, pentru ca, în 986 să urce pe tronul Franței. Odată cu acesta Dinastia Carolingienilor se stinge iar noua familie ce succede la tron renunță definitiv la
Regatul Aquitaniei () [Corola-website/Science/299026_a_300355]
-
părere, el este cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii și mai ales cinstea de comandant împotriva turcilor, cu sfatul, înțelegerea și hotărârea tuturor creștinilor, de vreme ce ceilalți regi și principi catolici își petrec timpul numai în trândavii sau în războaie civile. Despre bătălia de la Vaslui: " Marți, în 17 ianuarie, Ștefan, voievodul Moldovei, înfrânse într-un mare măcel oastea de 120.000 de oameni a lui Mahomed, căruia îi dăduseră și muntenii ajutor, după ce le supusese țară. A
Jan Długosz () [Corola-website/Science/327752_a_329081]
-
Fiecare personaj era creat pe o singura idee- de unde și denumirea de personaj masca pornindu-se desigur și de la faptul că actorii jucau mascați. Dar dincolo de existența reală a măștii, exista construcția psihologică, cu o singură direcție de dezvoltate: Pulcinella - trândav, pungaș, mâncău; Brighella - intrigant, deștept, viclean, răutăcios; Arlecchino - pierde-vară, naiv, vesel etc. Scenariile commediei dell’arte aduceau întâmplări și personaje din viața de toate zilele, cu implicațiile sociale și politice ale zilei. Dar în ciuda schematismului lor, ele ofereau reprezentații spectaculoase
Commedia dell'arte () [Corola-website/Science/309104_a_310433]
-
lovindu-l pe Hiyoshi în șold. — Au! țipă băiatul, cu glas plângăreț. Era clar că lovitura îl duruse. Își schimonosi fața și se îndoi de mijloc, frecându-și șoldul. Grupul se destrămă, pentru a se strânge din nou în jurul lui. — Trândav bun de nimic! răcni omul care-l lovise. Zice că n-are talent și nu vrea să vină la instrucție. Hiyoshi se pomeni în mijlocul unei mulțimi care murmura, acuzându-l de îndărătnicie și insolență. — Ei, ei, făcu Shohaku, apropiindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
celor zise, că interesul național s-ar garanta mai mult realizîndu-se ideea de mai sus, decât sub oricari altă formă de emigrațiune. Nimic nu e mai admirabil decât naiva imperturbare a foii de bursă de a pretinde ca muncitorul cel trândav român să plătească până și cheltuielele de transport a acelor nemți cari n-au cu ce trăi în țara lor, și cari să vie să-l cucerească pe acelaș trândav pe cale economică. Trebuie în adevăr să avem un guvern și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cărămidă și praf. Oamenii se apucară să Își reîncarce arbaletele, printre strigăte de surescitare. Genovezii aceia nu păreau la Înălțimea faimei lor, Își zise Dante În sinea lui. Iar Comuna Își storsese din cămară și ultimul bănuț ca să Îi angajeze, trândavi afurisiți. Într-acestea, un huruit neașteptat curmă liniștea. Ceva se fărâma În vârful turnului, ca și când cineva Începuse să demoleze partea de sus. Mai Întâi, un nor de praf se umflă În Înalt, Începând apoi să coboare Încet-Încet. Apoi, Însoțită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
-mi petrec timpul cu oameni care nu caută să fie respectați. Numai că astfel de oameni cumsecade n-o să-și piardă timpul cu mine. (rând liberă Când mă pretindeam precoce, lumea a răspândit zvonul că sunt precoce. Când făceam pe trândavul, s-a zis că sunt trândav. Când mă prefăceam că nu sunt în stare să scriu un roman, lumea zicea că habar n-am să scriu. Când făceam pe mincinosul, îmi spuneau mincinos. Când făceam pe bogatul, au zvonit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
apropiere umană și de construcție a relațiilor sociale. Aceasta este mobilul și satisfacția omului pe această lume. Din acest motiv lenea este un mare păcat și o stare reprobabilă. Omul atinge sfințenia prin implicare și puritate, așa cum îi place divinității. Trândavul este o persoană aflată la marginea comunității 156. Sarcina unui bun creștin este aceea de a fi ascetic și de a munci pentru gloria lui Dumnezeu. Totul se întâmplă pentru Dumnezeu și în favoarea lui Dumnezeu, iar omul nu are altă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
oricine și participarea politică era pusă sub semnul unui anume statut social recunoscut de către colectivitate. În epocă, munca era recunoscută ca o activitate umană esențială, existând o lege a lui Dracon împotriva trândăviei, a cărei pedeapsă cu moartea pentru cei trândavi a fost modificată de Solon în pierderea drepturilor cetățenești și amendă 23. Autorii citați ne aduc aminte că în epocă a fost înfăptuită și o reformă monetară. Scopul său a fost acela ,,de a stimula comerțul atenian și pentru ca Atena
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ale omenirii, acestor mădulare iremediabil putrezite și cangrenate, acestei infecții, acestei ciume, acestei plăgi pe care capitalismul a lăsat-o moștenire socialismului, acestor dușmani ai muncitorimii. Război pe viață și pe moarte bogătașilor și slugilor lor, intelectualii burghezi; război pungașilor, trândavilor și vagabonzilor [...]. Să scăpăm pământul rusesc de toate insectele dăunătoare, de purici (vagabonzii), de ploșnițe (bogătanii) și așa mai departe. Ici vom băga în pușcărie vreo zece bogătani, vreo doisprezece vagabonzi, colo o jumătate de duzină de muncitori care trag
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ci și oblojirea rănilor; iar cea mai minunată lege de predicare nu-i numai mustrarea, ci și sfatul și mângâierea. Așa a poruncit și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Opitz, în Lesen und Flanieren. Über das Lesen von Stäten, vom Flanieren in Büchern. Autorul pune în paralel descrierea flaneurului cu teoria benjaminiană a lecturii. Flaneurul, sintetizează mai întâi Opitz, este un detectiv, în aceeași măsură în care este un trândav: el deține arta citirii urmelor (Spuren): „Ihm nämlich ist jede Spur verlässlicher Hinweis darauf, dass alles, Dinge wie Personen, seinen Abdruck in der Geschichte hinterlassen hat. Diese Geschichte will der Flaneur auffinden“. Această artă a flaneurului de a descoperi urmele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ci și oblojirea rănilor; iar cea mai minunată lege de predicare nu-i numai mustrarea, ci și sfatul și mângâierea. Așa a poruncit și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
dă raportul ce face el și la 44 de ani. De situat, l-am situat. Dacă ar fi să spun ce e poetul, conform poeziei lui, aș cita tot un vers care spune că "poetului îi șade bine să fie trândav, bleu și pur." Acesta este Emil Brumaru. Poetul căruia îi stă bine așa. E.B. De fapt, e o scrisoare către Șerban Foarță. Să știți că multe poezii sunt, în realitate, scrisori către prieteni. A.V. Poetului îi șade bine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]