10 matches
-
era chiar nebun sau făcea pe nebunul. Toată lumea îl socotea dus cu pluta. Asta făcea să i se treacă cu vederea toanele și dintr-o parte și din alta, adesea fiind distractiv. Mă întrebam mereu dacă nu-și ascundea sub trăsneală neputința de a fi rău. Nu vorbea. }ipa. Adică vorbea țipând. Tipul avea toane și comportarea lui era variată și imprevizibilă. Într-o dimineață, după micul dejun (mălaiul mai mult sau mai puțin fiert, la care i se spunea terci
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
hotărâseră de mult că Tom și Anthea Eastcote „erau făcuți unul pentru celălalt“. Ce gândeau însă acești doi tineri era o taină. Tom își mai atrăsese faima, și chiar popularitatea, datorită legendei „Neajutoratei Fiona“, și a amintirilor despre farmecul ei, „trăsneala“ ei, felul ei de a fi vesel și fericit, și tragica ei moarte timpurie. Într-adevăr, după o meritorie carieră la Școala Generală din Ennistone, Tom reușise să intre într-un distins colegiu londonez, unde se descurca, pare-se, destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îi era, pentru că în lipsa lui n-avea cine să-i îngrijească de casă...” (I. Creangă, 167), • adjective: „Ei se arătaseră lacomi de învățătură, plăcuți la vorbă și meșteri în condei, isteți și destoinici, dar fără șir în ce făceau, cu trăsneli toți și cu toane...” (M.Caragiale, 110), • adverbe (locuțiuni adverbiale) (prin intermediul unui verb): „Astfel mie îmi pare să fi observat că Slavici a început să scrie mai rău în ce privește literatura, mai bine în ce privește politica.” (M. Eminescu, Despre cultură, 247) Tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai aiurea ca angajații să-l ierte la fel de ușor și pe colegul lor cel diabolic, dar probabil că momentul e o parodie la finalurile fericite ale sitcomurilor americane. întrebarea e cît de comice sînt toate acestea. Răspunsul e : nu foarte. Trăsnelile de sitcom ale diferiților angajați (unul vrea mereu să fie luat în brațe, altul sare tot timpul la bătaie) sînt destul de amuzante, ca și situațiile clasice de farsă (momentul în care marele șef o găsește pe nevastă-sa la el
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
grijă. Are conul Georgică destule ironii și pentru așa ceva: "Mulți boieri moldoveni, după studii strălucite, se cufundau în moleșeala vieții de moșie. Rosetti Tețcanu (tatăl Marucăi Enescu) se încuia în biroul său pentru a face pasiențe, știa vreo cincizeci. Această trăsneală am constatat-o la mulți moldoveni de toate categoriile. în seama cui trebuie pusă? A influenței ruse, sau poloneze? Dar ifosele de boierie, praful în ochi? Cred că ne vin din Polonia, după cum instabilitatea, violența și talentul narațiunii, pe care
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
din județul Harghita, poate îi dăruiți un miel - se oblișnuiește... Domnul senator Radu Berceanu: ,Ghiveci național" este , într-adevăr, definiția dvs. pentru ,Moțiunea de cenzură". De unde aveți dicționarul? Coriolan Vraiște, Cluj-Napoca. Propunerea dvs., (după ce ați văzut la televiziune cam ce trăsneală va avea loc după 1 iulie), de a se afla în circulație monezile: leul nou, leul vechi, euro, dolarul american, iar în Harghita și Covasna și forintul, mi se pare interesantă... Domnul Mihai Stoica, F.C.Steaua. Din declarația dvs. de la
Frunzăverde, cu crengi cu tot... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11573_a_12898]
-
l-ar fi pedepsit ca pe cel care le furase focul, dându-l la vulturi, să-i ciugulească măruntaiele. Dar așa-i când omul știe să-și nimerească până și secolul... 15: Când vreun scriitor scrie ceva mai trăsnit; când trăsneala nu-i pricepută imediat - căci regula cere ca orice trăsnaie să fie pricepută imediat, altfel e jale; când vreun poet rimează altfel decât toți poeții; când vreun dramaturg iese din serie și aduce finalul înaintea introducerii; când vreun bărbat aduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
nu i-aș fi vorbit despre ceea ce nici eu nu știam. Nici nu ar fi avut rost. Tata nu era amator de artă. Arta era un fel de desert pentru el. Nu se omora după desert. — Păi, vezi... ce sunt trăsnelile astea? Nu știi ce să mai născocești, să te distrezi, să-ți mai treacă plictiseala. Ai dreptate, doctore. De fapt, pentru altceva am venit. — Aha, deci tot ai venit pentru ceva. Da, n-am putut spune de la început, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
colaborare cu Paul B. Marian); B. Traven, Răscoala spânzuraților, București, 1945; Lewis Carroll, Alice în țara minunilor, București, 1946; Graham Greene, Destine încrucișate, București, 1946; Louis Golding, Magnolia Street, București, 1946; James Hilton, Nu suntem singuri, București, 1946; Stephen Leacock, Trăsneli, București, 1946; Clare Sheridan, Nuda veritas, București, 1946; Erskine Caldwell, Pământ tragic, București, 1948 (în colaborare cu Vintilă Russu-Șirianu); Chun-Chan-Yen, Vântul - Shih-Ming, Sentința, București, 1949; Gordon Kahn, Hollywood contra Hollywood, București, 1949 (în colaborare cu P. Voina); V. Liubimova, Bulgăre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
Câte „o fabulă de actualitate”, niște schițe după natură, evocarea unor „figuri dispărute” constituie antrenamentul lui de portretist. Cu o îngustă percepție a literaturii moderne (și, în genere, a curentelor noi în artă), el nu vede în gesturile necanonice decât trăsneli și „nerozii”. Criteriul pare să fie acela al unui realism destul de strict. În ceea ce privește „chestiile teatrale”, se dovedește a fi, în pofida înclinației obișnuite spre rostirea mucalită, un cronicar serios. Cu meticulozitate, el povestește analitic subiectul, cântărește „valoarea dramatică” și „valoarea tehnică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]