91 matches
-
prietenul său - și ne onorăm a crede că și al nostru - Barbu Brezianu își aducea aminte de traseul triumfal în fiecare dimineață al Josephinei Baker, steaua music-hall-ului parizian - angajată pentru o stagiune la Cărăbuș - care trecea pe Calea Victoriei, într-o trăsurică în formă de paner, trasă de un struț și având drept veșmânt o centură de banane. Preșcolar, pe atunci, mi se promitea că voi fi dus să văd trăsurica, struțul mai ales, dacă, firește, voi fi cuminte și-mi voi
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
pentru o stagiune la Cărăbuș - care trecea pe Calea Victoriei, într-o trăsurică în formă de paner, trasă de un struț și având drept veșmânt o centură de banane. Preșcolar, pe atunci, mi se promitea că voi fi dus să văd trăsurica, struțul mai ales, dacă, firește, voi fi cuminte și-mi voi bea până la fund ciocolata cu lapte. Sceptic, ca tot românul - cauza fiind, după sinteza de care tocmai am vorbit, vechimea viței -, nu prea credeam, și poate tocmai de aceea
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
unui interviu acordat unei persoane al cărei nume nu ne este adus la cunoștință. "Era dormitorul nostru - precizează Picasso. - Vedeți umbra mea? Tocmai plecasem de la fereastră; vedeți acum umbra mea și lumina soarelui căzând pe pat și pe podea? Vedeți trăsurica de jucărie așezată pe comodă și micul vas de pe șemineu? Sunt din Sicilia și se mai află și acum în casă". Ai spune că asiști la un moment de evocare biografică, în timp ce Picasso proiectează imaginea tabloului pe un ecran, comentând
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
Emil Brumaru Ne vom iubi atît de mult Vom fi atît de triști și singuri Tu portocală eu adult Poftim un crin bolnav de friguri Și-o trăsurică-ți va purta Trupul bătut mărunt cu flori De păducel o sora mea Deasupra căreia trec nori Cînd păpădii se sparg și cad De ce de ce vrei să mă-nvingi La tine între sîni e cald Adio bate ora cinci Mai
Tamaretă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9375_a_10700]
-
formidabil, cehovian, al strângerii cioburilor pozei sparte de ofițerul beat în chipiu! O, ce strună lungă a vibrat în mine la această simplă, sfâșietoare, grațios-grotescă întâmplare capitală! Supa fierbinte liniștește..." Da, liniștește ceva imposibil de descris, poate trecerea, trecerea, trecerea trăsuricii timpului nostru. Cum îl înțeleg, acum, pe Sorin Titel! "Să-ți încălzesc puțină supă, spuse înduioșat unchiul Rubin". Ce-am putea face altceva? Dar Desideriu "...descoperi, în acea trecătoare clipă a trezirii din leșin, lumea cu splendoarea ei de nimic
Cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12890_a_14215]
-
va și evocă, cu strălucire, ăn Pe Argeș an sus, 1923). O epistola din 1902 (copilul Pillat avea, atunci, 12 ani) ai ăncunostiintează pe părinți: "Am luat deja cu Niculae două băi an Argeș. Eu am facut o plimbare cu trăsurica spre Valea Mare și am prânzit an câmpia domnișoarei Stos. La reăntoarcere am cules o mulțime de mânătărci și bureți lăptoși. Astăzi dimineață, tot cu trăsurica, am facut o plimbare prea frumoasă ajungând aproape de Valea Mare". Și, firește, nu lipseau
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
luat deja cu Niculae două băi an Argeș. Eu am facut o plimbare cu trăsurica spre Valea Mare și am prânzit an câmpia domnișoarei Stos. La reăntoarcere am cules o mulțime de mânătărci și bureți lăptoși. Astăzi dimineață, tot cu trăsurica, am facut o plimbare prea frumoasă ajungând aproape de Valea Mare". Și, firește, nu lipseau vacanțele la mare, de unde, ăn iunie 1902, ai scria bunicii. an iunie 1904 făcea excursii cu "otomobilul" cu unchiul Ionel Brătianu și alte personaje, timp de
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
-o într-un asemenea hal, pipăie sulurile acelea pline cu sânge, în timp ce Grégoire o șterge de sudoare și îi oblojește zgârieturile. Odată, sosește cineva în timp ce stăpânul chinuie iapa rotată; nu e Duplessis; e un tip mititel și rotofei într-o trăsurică, un țăran. Zice că vine din apropiere de Angers. Duplessis își face turneul obișnuit și se îndreaptă spre Nantes; nu poate să se abată din cale deocamdată; are totuși să-i transmită o scrisoare dlui de l'Aubépine. Iat-o
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
și noi înșine nu mai suntem copiii care-am fost. (Andreea, fata lui Emil Brumaru pe care acesta urma s-o ducă la grădiniță în toamna lui '80, e, dacă nu mă înșel, cu un an mai mică decât mine.) "Trăsurica" timpului lor, a timpului nostru, trece încet, dar inevitabil, purtându-și călătorii pe un drum ce se tot îngustează în zare, pe când ceilalți, rămași deocamdată acasă, știu că le va veni și lor rândul. Dincolo însă de această retrospecție, cu
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
și noi înșine nu mai suntem copiii care-am fost. (Andreea, fata lui Emil Brumaru pe care acesta urma s-o ducă la grădiniță în toamna lui '80, e, dacă nu mă înșel, cu un an mai mică decât mine.) "Trăsurica" timpului lor, a timpului nostru, trece încet, dar inevitabil, purtându-și călătorii pe un drum ce se tot îngustează în zare, pe când ceilalți, rămași deocamdată acasă, știu că le va veni și lor rândul. Dincolo însă de această retrospecție, cu
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
ambivalența lumilor în care trăia. Era veselă și diurnă în grafica pentru copii, dar misterioasă și nocturnă în grafica ei "serioasă", pe care a prezentat-o în expoziții prin toată lumea. Un neliniștitor, faustic Inorog erudit, o chagalliană Bunică și o Trăsurică amintind de Jugenstil și Viena, o Fată cu ceas (chipul - un orologiu baroc din vienezul "Muzeu al ceasurilor") și o Bufniță nepăsătoare de trecut și viitor (deși bufnița similară din grafica O altă Atenă se uită, totuși, către trecut...), câteva
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
Interesant este apostroful al doilea din versul 3. Cum se vede, în revistă este larg (cu spațiu; compară cu vr'o din versul 5, unde apostroful e strâns, fără spațiu sau blanc). Astfel rămâne până la Ibrăileanu, care îl înlocuiește cu trăsurica de unire: 'n toat-a ei făptură. Perpessicius, în 1939, strânge apostroful: 'n toat'a ei făptură - iar în 1972 pune cuvenita cratimă (apostroful s-a scos din scrierea limbii române prin reforma din 1953 și s-a înlocuit prin cratimă
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
cusut în jurul tău, sufletul tău nu simte distanța, nici față de zidul înlănțuirii tale, nici față de drumul dragostei tale, ești încă în cascada primejdiei, vrăbiuțele-soldat din ariergardă cad secerate de mâinile lungi ale maimuțelor lumii noi. șase în al doilea loc: trăsurica fină zboară din ce în ce mai jos, ajunge în bătaia mâinilor lungi, păroase și îndemânatice ale maimuțelor nancy ma, conduse în această urmărire de hanuman însuși, supranumit retragere regele crud. vrăbiuțele-soldat, încărcate de greutatea căpăstrului galben, au ostenit, trebuie să faci ceva, cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ta găsești, ca întotdeauna, o soluție cât de cât ingenioasă, scoți, din partea ascunsă a desagiifără-fund, aripa subțire de liliac-cu-nas-de-frunză primită în dar, o îmbraci de îndată, te înalți deasupra întregului stol, de unde poți zări drumul dragostei tale, cărăușele devotate ale trăsuricii de nuiele crude de alun sunt salvate și ele. nouă în al treilea loc: cu clarviziunea ta, conduci tu însuți stolul de vrăbiuțe-soldat, semnalizezi o răsucire către răsărit, după nu mai mult de patru kilobecuteci apare în față discul strălucitor
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
III era mînzul lui Ieroșka II, iar acesta din urmă - al lui Ieroșka I, adus din Rusia de contesa Benkendorf, "distinsa prezență a tribunei oficiale de la cursele de trap". Lucruri demne de interes aflăm și despre vehiculele cu tracțiune hipo: "Trăsurica cu două roți, joasă și largă, unde se pot îngrămădi doi sau trei oameni, se numește cacealcă. Nu șaretă! Șareta este ceva mai înaltă. Nu sulki! Sulkiul de curse pe roți de bicicletă are un singur loc. Nu americană! Americana
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
roți, joasă și largă, unde se pot îngrămădi doi sau trei oameni, se numește cacealcă. Nu șaretă! Șareta este ceva mai înaltă. Nu sulki! Sulkiul de curse pe roți de bicicletă are un singur loc. Nu americană! Americana este o trăsurică, e drept pentru un singur cal, dar cu patru roți. Cacealca nu e nici bihuncă. Bihunca este și ea o trăsură pe patru roți, pentru un cal, dar pe bihuncă stai călare ca pe o săniuță." îți vine să muți
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
spaniolă, italiană etc.), trecând, printr-o destul de firească evoluție semantică, de la un mijloc de locomoție mai vechi (cu cai) la înlocuitorul său modern, automobilistic. Firesc ar fi fost ca această schimbare semantică să fie copiată și în română, vechiul cabrioletă („trăsurică ușoară, cu două roți, trasă de obicei de un singur cal", DEX) devenind și denumirea unui tip de mașină. Probabil că așa s-a și întâmplat, în uzul curent, dar procesul nu a fost validat de dicționare, care nu au
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]
-
continuare) Condica limbii române a lui Iordache Golescu (manuscris din jurul lui 1832). În franceză, cabriolet e substantiv masculin; forma feminină din română s-ar putea explica printr-o analogie cu denumirile majorității mijloacelor de transport similare (seria cuprinde pe trăsură, trăsurică, birjă, brișcă, caleașcă, droșcă, șaretă etc.). În dicționarul său român-francez din 1893, Frédéric Damé considera că termenul românesc era neutru, înregis-trându-l în forma cabriolet. Cuvântul avea și varianta gabrioletă, pe care Alexandru Graur (Alte etimologii românești, 1975, p. 52) o
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]
-
și singura interpretare a temei. Pierrot este la Tournier tot un brutar, dar Colombina este, ea, spălătoreasă (în franceză, blanchisseuse are un prim sens derivat de la înălbirea rufelor, sens important în contextul povestirii lui Tournier). Își face apariția într-o trăsurică viu colorată Arlechin, care e zugrav de meserie. Îi zugrăvește Colombinei spălătoria. "O convertește la culoare", scrie Tournier. Colombina îl părăsește pe Pierrot pentru Arlechin și se face boiangioaică, cutreierând lumea pe unde o cheamă noua ei meserie. Venind iarna
Greierele și furnica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6706_a_8031]
-
munte, în toiul alegerilor, visul său politic și etic era împlinit! Și cu acest prilej el alină și suferința fiziologică și morală a coanei Zoițica, asemeni unui Mesia așteptat! Agamiță n-a căzut - venit din ceruri! - a sosit într-o trăsurică! Mesia, în trăsurica dusă pe umeri de bodigarzi - apostoli, fără clopoței la gât! - anulează timpul cătrănit de altădată, aducând, acum, în locul jalei și al plânsului politic, euforia muzicii de fanfară! Venind nu din cer, ci din timp, de la 48, vulturul
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
alegerilor, visul său politic și etic era împlinit! Și cu acest prilej el alină și suferința fiziologică și morală a coanei Zoițica, asemeni unui Mesia așteptat! Agamiță n-a căzut - venit din ceruri! - a sosit într-o trăsurică! Mesia, în trăsurica dusă pe umeri de bodigarzi - apostoli, fără clopoței la gât! - anulează timpul cătrănit de altădată, aducând, acum, în locul jalei și al plânsului politic, euforia muzicii de fanfară! Venind nu din cer, ci din timp, de la 48, vulturul mesianic schimbă osia
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
iar politica nu mai este o marfă! Și din moment ce comercializarea lor nu le schimbă valoarea de folosință!.. În finalul Scrisorii pierdute toate personajele sunt înnoite spiritual, egale în forța estetică a iraționalului amoros și a rațiunii sociale, obștești! Agamiță, din trăsurica sa pe rotile vorbește din toți porii, ca un sfânt decapitat, fără grija politicii și a propriului său succes evanghelizator! Toți cei din jur i se închină, așa cum i se închină și lui Ioan Botezătorul, cel rămas fără cap, și
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
securea propriei sale soțioare! Agamiță a eludat moartea venită cu ajutorul loviturilor de topoare, trăind în absența căsniciei! Din înstrăinarea de lume și de străinul din sine a făcut o nouă lege a iubirii universale, nu?.. Iar moartea sa somnambulică din trăsurica pe rotile este o Înviere!.. În locul morții dușmanilor politici, el le aduce tuturor cetățenilor fericirea! În orașul de sub munte, încremenit în proiect, el le aduce tuturor prometeicilor și prometeicelor Fericirea! Agamiță devine, astfel, repetăm, vulturul mesianic! Toți concetățenii Cetățeanului turmentat
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
acesta nu era de găsit nicăieri. A doua zi, Savițki a fost eliminat din gimnaziu. Pîhteev-Kakuev a primit trei la purtare, cu avertisment, și i-au fost chemați părinții la școală. Tatăl lui, un moșier mărunt, a apărut într-o trăsurică ușoară la care era înhămat un căluț nepotcovit. După ce vorbi cu directorul, își tîrî fiul la garderobă unde îi trase o bătaie zdravănă cu hățurile din pînză, în fața mulțimii de curioși din clasele superioare. Urletele micuțului Pîhteev- Kakuev au fost
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
Emil Brumaru Pupofilis, Chiromantis, Toate Doamnele galante-s! Din rouă freacă smîntîni Între coapse și-ntre sîni Și-n burice-adînci clocesc La melci oul boieresc. De aceea nu abdic, Pupofil, de la nimic, Deși mă apucă frica, Trece, trece trăsurica Mușuroiu-și bea furnica, Loboda-nfundă burlanul, Cade clipa, scade anul, Drumurile numai plante-s, Pupofilis, Chiromantis...
Cîntecel de zi-n scădere by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10289_a_11614]