92 matches
-
alb și frumos, cu umerii largi, cu mușchii bine dezvoltați, părea al unui atlet.” Urmează apoi o secvență dostoievskiană: „...I-am propus o plimbare la Copou cu trăsura, pe care el o primi surâzând. Îl puserăm între noi, într-o trăsurică lipovenească cu un cal și ridicarăm drumul printre casele boierești, cu curți mari spre Copou. Pe drum, Eminescu vorbi puțin dând numai câte un răspuns scurt și cumunte, având aerul că se gândește la ce-l întrebam și mai mult
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
nume. Dar asta nu era suficient pentru marele concurs. Calul și driverul trebuia dus pentru a se acomoda cu hipodromul lucru ce avea să se întâmple cu câteva zile înainte concurs. Gostatul nu dispunea de atelajul de concurs, adică acea trăsurică pe driver. Toate acestea cădeau în grija contabilului Nistor care fusese delegat de conducerea gostatului să se ocupe de acest eveniment. Armăsarul Cezar a fost dus la hipodrom încă de joi și aici avea să se familiarizeze cu pista hipodromului
SUMAN DRIVER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_suman_driver_mihai_leonte_1356164854.html [Corola-blog/BlogPost/351572_a_352901]
-
ne întrebăm,ce mai face prințesa Primăvara? O fi ajuns acasă la scumpul ei tătic? Sigur că a ajuns, pentru că Nor Alb și grupul său de flăcăi, nourașii albi, scăpați din crâncena bătălie cu luptătorii lui Nor Vânăt, au purtat trăsurica prințesei prin cer cu multă grijă. Mai ales că în preajmă zbura și căpitanul cu cei douăzeci-treizeci de soldați din gardă, scăpați și ei din bătălie ca prin minune. Când i-a văzut, lui Soare-Împărat îi venea să sară în
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425587008.html [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
Nu-mi pot auzi nici măcar gândurile! Nu mi-am dat seama unde am ajuns decât atunci când era deja târziu. Anemona se hotărî să îl ia pe căluțul de mare cu ea. Chiar avea nevoie de cineva care să îi tragă trăsurica pe care i-o dăruise Algus cu puțin timp în urmă. Perluță, căci așa îl chema pe căluțul salvat de ea, fu peste măsură de bucuros și mândru de noua sa îndatorire și făcu mai mult de atât chiar, își
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
Perluță, căci așa îl chema pe căluțul salvat de ea, fu peste măsură de bucuros și mândru de noua sa îndatorire și făcu mai mult de atât chiar, își aduse prietena pe nume Steluța să tragă alături de el minunăția de trăsurică de care erau prinse scoici roz, melci lucioși și perle scânteietoare. Încet, încet, viețuitoarele oceanului au început să se obișnuiască cu trăsurica Anemonei, iar Perluță și Steluța au devenit niște vedete printre căluții de mare. Cel mai mulțumit, însă, era
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
făcu mai mult de atât chiar, își aduse prietena pe nume Steluța să tragă alături de el minunăția de trăsurică de care erau prinse scoici roz, melci lucioși și perle scânteietoare. Încet, încet, viețuitoarele oceanului au început să se obișnuiască cu trăsurica Anemonei, iar Perluță și Steluța au devenit niște vedete printre căluții de mare. Cel mai mulțumit, însă, era Algus, căci fiica lui nu mai înota singură te miri prin ce colț de ocean din care să nu ajungă la timp
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
ce se petrece în fiecare bucățică de împărăție, cu toată armata lui de rechini și rețeaua lui de delfini-informatori. Într-una din zilele în care moțăia tihnit, în sala tronului apăru Marinică, cel mai bun delfin-informator. - Măria Ta, am găsit trăsurica Anemonei plutind spre țărm... fără cai și fără prințesă! Algus sări de pe tron, stârnind un uragan cumplit la suprafața oceanului. - Unde a dispărut fiica mea? - O căutăm, stăpâne, dar trebuia să vă spun că nu am reușit să dăm de
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
de pe tron, stârnind un uragan cumplit la suprafața oceanului. - Unde a dispărut fiica mea? - O căutăm, stăpâne, dar trebuia să vă spun că nu am reușit să dăm de ea sau de caii ei în zona în care am găsit trăsurica. Algus adună imediat toate viețuitoarele oceanului și le porunci să o caute pe Anemona. Întristați de dispariția prințesei lor, locuitorii regatului porniră să scotocească fiecare petic de ocean. După o căutare de trei zile fără rezultat, se întoarseră la îndatoririle
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
fie în stare să ceară mâna fetei mele? Toate viețuitoarele oceanului începură să râdă. Anemona îl luă de mână pe Arin și, cu binecuvântarea celor doi regi, în Oceanul Fără Sfârșit se încinse o nuntă strașnică. Perluță și Steluța purtară trăsurica mirilor, Marinică împreună cu delfinii-informatori anunțară în cele patru zări că Algus și Triton s-au înrudit prin nunta prințesei Anemona cu prințul Arin, în timp ce, închisă în turnul de piatră, bătrâna prezicătoare înțelese în cele din urmă că adevărul iese mereu
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
îngrozită Primăvara. De ce l-ați părăsit? - Se descurcă el! Nu mai avem timp, suntem împresurați! Să fugim cât mai repede, prințesă! Dădu semnale lui Nor Alb și luptătorilor săi rămași în viață, apoi, cu soldații din jurul său, luară pe sus trăsurica Primăverii zburând în mare viteză. Nor Vânăt și Vânturile Lățoase se luară după ei, suflând ca turbații. Alergau din răsputeri, biciuiți de suflarea acestora, dar după un timp, urmăritorii renunțară să mai alerge. Acum zburau în tăcere fără să se
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
Tăriceanu sau de Boc sau de Ponta sau de Iohannis sau de Dan Puric, următorul președinte al României. Contează că șandramaua statală e prost croita, baraca stă pe temelii shubrede, haisite, shui, și atunci se clatină într-una, ca o trăsurica pe un drum plin de gropi. Și în afară de faptul că facem încontinuu rating la televiziuni și le dam și lor o pîine amară să mănînce și gură lor ceva, ce s-ar face săracii pufoși fără acest subiect perpetuu, ar
Mirel Palada, înainte de întâlnirea lui Klaus Iohannis cu Victor Ponta: Șandramaua statală e prost croită by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103407_a_104699]
-
numeroase cuvinte care au pătruns și în limba română. Cea mai mare parte din ele se referă strict la cultura și tradițiile japoneze, ca de exemplu: "haiku", "karaoke", "origami", "sushi", "kimono", "karate", "go", etc. Un exemplu interesant este cuvîntul "ricșă" (trăsurică cu două roți, trasă de un om), care vine de la 人力車 "jinrikisha" (compus din "om", "putere", și "vehicul") și care a ajuns în limba română prin intermediul englezei ("rickshaw") și germanei ("Rikscha"). este caracterizat, în general, de folosirea unui stil cu
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
din vechiul muzeu, înființat în 1914. Aceste exponate reconstituie în special activitatea de cercetare a lui Vasile Ciurea. Aici sunt reprezentate aproape toate secțiile vechiului muzeu: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatică și fotografii. Tot aici se găsește „Trăsurica”, un exponat de mare valoare, executat de Leon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag și prezentat în 1937 în expoziția universală de la Paris. Celelalte exponate ale muzeului reliefează contribuțiile știintei românești în domeniul hidrobiologiei, prezentând fragmente din
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
1916; Din război, Gherla, 1916; O zi însemnată, București, 1916; ed. București, 1921; Cuvinte către oastea țării, București, 1918; Luncușoara în Păresemi, București, 1920; Popa Man, București, 1920; Povestiri, Sibiu, 1920; Chipuri de ceară, București, 1921; Robirea sufletului, Cluj, 1921; Trăsurica verde, București, 1921; Ceasuri de seară, București, 1921; ed. 2, București, 1926; Florile lui Gheorghiță Bogdănel, București, 1921; Păcatele noastre, Sibiu, 1921; Zilele din urmă ale căpitanului Pârvu, București, 1921; Scene, București, 1922; Spaima, Craiova, 1923; Dezamăgire, București, 1924; Diavolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
de canto cu Mendelssohn), dar nu o practica (spre deosebire de mama ei și de Alfred), nu avea nici un fel de alte aptitudini și doar se plimba cu un ponei ținut de căpăstru de nelipsitul John Brown, iar la bătrînețe într-o trăsurică trasă de îndrăgitul măgar Jacquot pe care îl mîna uneori singură. Nici un text scris sau vorbit de Victoria (cele mai multe dictate de Albert) nu se poate compara cu excepționalul discurs al Elisabetei de la Tilbury, ținut în fața oștii care se aștepta la
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
dacă vrem să ne rafinăm), una de prostituate de clasă, școli de menaj, școli de construcții, să facem training intensiv cu locuitorii (...) pentru limbi străine, construcții de pagini web pentru reclamă, cercetare calitativă, marketing, bune maniere comerciale, condusul grațios al trăsuricii sau saniei (școli vocaționale de vizitii), și să pregătim trupe de speriat turiștii de Haloween la puținele noastre castele și cetăți medievale.” Umorul care condimentează textele Mihaelei Miroiu este vecin cu autoironia, dacă nu este cumva chiar o formă de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lucrez, și a mă distra cu muzică. Locot. Schunda cânta frumos din ghitară. Altădată am fost invitată cu mama la masă la Comino, care locuia alături de casa D-lui Ciurea. Tot altădată plecam cu Dl. Comino și Aurel Băeșu, În trăsurica D-lui Comino, ca să pictăm toți trei priveliști de pe malul Moldovei. Aurel Băeșu mi-a făcut portretul după natură, eu cu o pălărie mare albă pe cap. Nu mai știu de soarta lui. În fața tuturor ofertelor, eu rămâneam indiferentă, dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Vasile Lovinescu (4 iulie 1866) Învățător-pomolog, publicist, a fost absolvent a 4 clase gimnaziale Fălticeni (1884) apoi Învățător la Lămășeni (1893-1900) și Rădășeni (1900-1925). În paralel Învățător agricol ambulant (1915), iar după 1925 consilier pomicol pe lângă Camera agricolă județeană Fălticeni (trăsurica cu cal alb). Colaborator la publicațiile „Albina”, „Câmpul”, „Vestitorul satelor”, „Cunoștințe folositoare” ... semnând V. Lovinescu Rădășeni. și-a popularizat realizările În domeniul pomicol prin conferințe, broșuri și lucrările: Monografia centrului pomicol Rădășeni (În rev. „Câmpul”, 1/1908, București, p. 11-30
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
română în limba franceză, s-a transformat în Verancea. Marți, 19 aprilie. Mihai și Carol vizitează bazarul atelierelor școlare. Regele a fost mulțumit de rezultatele învățământului practic. Mihai „a primit în dar mai multe obiecte de birou și o frumoasă trăsurică”. Miercuri, 20 aprilie. „Monitorul oficial” publică Înaltul decret regal prin care Carol al II-lea acorda „cu începere de la data prezentului decret, Înaltul patronaj Liceului Militar Nicolae Filipescu (de la mânăstirea Dealu - n.n.), unde se află înscris ca elev și iubitul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme în care una dintre forme, în raport cu singularul, este neregulată. Ambele observații (i, ii) merg în același sens, al tendinței de abandonare a tiparului regulat mai vechi în favoarea unei paradigme neregulate. Explicațiile pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme în care una dintre forme, în raport cu singularul, este neregulată. Ambele observații (i, ii) merg în același sens, al tendinței de abandonare a tiparului regulat mai vechi în favoarea unei paradigme neregulate. Explicațiile pentru pierderea poziției
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme în care una dintre forme, în raport cu singularul, este neregulată. Ambele observații (i, ii) merg în același sens, al tendinței de abandonare a tiparului regulat mai vechi în favoarea unei paradigme neregulate. Explicațiile pentru pierderea poziției "forte
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
întorcându-se cu peisaje lucrate împreună. Rareori plecam și eu cu dânșii. 414 N. Comino, pianist de mare talent, pe care George Enescu a vrut să l aducă la orchestra Filarmonicii din București. Era fiul latifundiarului Leon Comino, autorul celebrei trăsurici lucrate 35 de ani cu cuțitașul de buzunar și dusă în 1937 la Expoziția Universală din Paris, unde a figurat în Pavilionul României. Aurel Băeșu a realizat portretele magistratului și al tatălui său. Soția lui N. Comino era o bună
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dorea să-i fie adusă la scară o trăsură, un car, În sfârșit ceva pe patru roți, cu care să-și poată continua drumul, căci era nespus de grăbit. Tocmai cerea acestea, când la poartă opri vizitiul lui, Georg, cu trăsurica cea ușoară, pe care o folosise mereu În ultimii ani pentru călătorii mai lungi. — O, Solomon ești cu adevărat un om Înțelept, Își spuse bancherul Înseninat și se hotărî pe dată să guste ceva din minunile care se lăfăiau pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Ține totul cald, prietene Albin. știi bine că nu pierd niciodată ocazia să mă În frupt din minunile pe care le pregătești domnia ta. Dar deocamdată mă grăbesc grozav. Își scutură praful de pe straie și ceru să i se aducă grabnic trăsurica cea ușoară cu care călătorea, Întovărășit de un lacheu de casă mare, un tânăr arătos și Îngrijit, așa cum se vedeau deseori În casele distinse și care nu se clintea de pe capră, de lângă birjar. Bancherul Urs nu era acasă. Nici slugile
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]