704 matches
-
a călăuzit dezvoltarea conștientă a omenescului. Cercetări recente, față de cele care s-au manifestat sub influența estului slav, care asociau etimologia termenului dragobete ca provenit din limba slavă, au indicat că acest cuvânt și-ar putea avea originea în limba tracă. Însă, mult folosit ca manifestare religioasă și de daci, pentru o divinitate celebrată în această perioadă a anului, a sfârșitului de lună a lui făurar, ca o divinitate al cărei nume nu s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui următoarea explicație: cuvântul trago, de origine dacă, a devenit cu timpul, în limba română, țap și simboliza puterea de procreare, forța vitală, fecunditatea, iar cuvântul pede ar putea fi tradus cu termenul românesc, picioare
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. 2. Semnificația sărbătorii de Dragobete, la români Lăsând la o parte numele zeului iubirii la daci nu putem ignora faptul că obiceiul nuntirii, în perioada menționată, nu a existat la străbunii noștri traci. Că au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
noștri, care au studiat și fixat anumite teorii sub o influență nefastă câteodată, contrară firii lucrurilor ce puteau fi cu adevărat demne de cercetat înainte de anul 1990, aș opta mai mult pe legătura acestei sărbători ca fapt existențial în calendarul trac, preluat de daci, decât ca împrumut din limba slavă. Susțin prin aceasta și o veche legendă atribuită miraculosului fiu al Dochiei și, anume, a dorinței lui de a o face pe aleasa Divinului Creator să se îndrăgostească lumește. Fecioara Maria
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire, era un obicei străvechi, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie a iubirii, a dragostei fertile, a însemnat mult în tradițiile trace de s-a păstrat până astăzi, pe întreg teritoriul locuit de români. Ar trebui consemnat faptul că această sărbătoare și-a avut un rost al ei în sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci cu o distanță remarcabilă față de
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
în sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci cu o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului nostru. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Cert este că obiceiul este moștenit de la strămoșii noștri însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Putem spune că simțim acum așa cum au simțit și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în toate
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
trei teorii în ce privește semnificația cuvântului Crăciun. În primul rând, ar proveni din limba latină, din calatio, calatione, care înseamnă sărbătoare, apoi, din limba slavă, din crăciun, caraciun, care înseamnă a omorî, a ucide și, nu în ultimul rând, din limba tracă, din etimonul crăciun, având sensul de buturugă. Biblia ne spune că, de peste două mii de ani, Cel ce este Se naște în seara de Crăciun, Cel ce este Se face ceea ce nu era. Este Dumnezeu și Se face om, fără să
BETLEEMUL DIN NOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Betleemul_din_noi_stefan_popa_1387722725.html [Corola-blog/BlogPost/363527_a_364856]
-
dovadă a vechi¬mii și continuității graiului străbun daco-get până în idio¬mul românesc de astăzi. În limba strămoșilor băștinași, cuvantul trebuie să fi sunat [kudra] și să fi însemnat „mun¬te“. Găsim întemeiata și ipoteza lui Gh. Mușu, Din mitologia tracilor, p. 83, care deduce rom. codru „pădure“ din i.e. *kadh „acoperământ, înveliș“. Evoluția de la „munte“ la „pădure“ este firească și e întâlnită și în alte familii de limbi. Ar fi posibil ca inițial să fi existat două cuvinte cu sensuri
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS Un titlu care denotă un crez masculin, știut fiind că eroul trac, Spartacus, a copleșit istoria, conducând răscoala sclavilor din anul 73 î.e.n, cu urmări devastatoare în istoria Imperiului Roman dar și ca muză inspiratoare artiștilor de două mii de ani până în prezent. Autoarea Melania Atanasiu Briciu, demonstrează forță de caracter
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1427635001.html [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
11 martie 2014 Toate Articolele Autorului 10/11 Martie 2014 Nu cred că voi putea înțelege vreodată Aici pe pământ și dincolo de stele Din toată copilăria mea înlăcrimată, De ce te legi mereu de opincile mele! În Țara aceasta de obârșie tracă Nu am venit ca un dor de haiduc, De-atâtea ori mi-ai spus, „opincarule, pleacă!” Din casa mea unde ai vrea să mă duc? Strămoși mei, care știu, te înspăimântă Și întunecă vederea ochilor tăi, În opincile-acestea, ca lacrima
OPINCILE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Opincile_mele_nicolae_nicoara_horia_1394568964.html [Corola-blog/BlogPost/353518_a_354847]
-
Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1348 din 09 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Maica Teodosia - Zorica Lațcu Singura Icoană feminină a Gândirii românești-ortodoxe și-a tors din Voronețul cerului cugetele simțirii românești, dospita și dorita pâine a sufletului trac, iar din unduirea apei gândurilor străbunelor Sibile, rodul trăirii sale mistice pentru Fecioară, Dumnezeu și Neam: RUGĂCIUNE PENTRU NEAM Rugăciunea mea întreagă, tămâiere-n ceas de seară, / și jertfirea bucuriei și-a durerilor mereu, să se înalțe către Tine, ca
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
ființă feminină de origine evreiască. În Iliada lui Homer, participarea femeilor la jocul sorții se făcea prin Moarte, sau Glorie și Onoare. Încă din perioada lemuriană, atlanteeană și post atlanteeană, apoi în perioada elenistică și în protoistoria poporului român, femeile trace și geto-dace participau cu dăruire și curaj, cu o totală supunere la hazardul războaielor cosmice, între Atlanți și Lemurieni, între troienii-traci și spartani, apoi între daci și romani. Mă gândesc, totodată, cât de uimitor este faptul că au existat odată
AGONIA UNIUNII EUROPENE (5) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_agonia_u_constantin_milea_sandu_1390760155.html [Corola-blog/BlogPost/347557_a_348886]
-
da ani negativi de pușcărie? Zi cum vrei să-i zici. Eu vreau să-ți mulțumesc pentru că mi-ai dat „bună ziua”. Poți oare să mă oprești? Ei bine. Bietul Președinte este oprit. De protocol. Cât timp mai era doar Primar, tracă meargă. Se puteau întâlni „întâmplător” pe culoarele primăriei unde nimic nu-i împiedica să-și strângă mâinile, în ușă. Dar pe culoarele Președinției nu ai nimic de căutat După ce juriștii și protocolarii de curte au frământat în multe „samituri” și
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429869787.html [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
să-și cunoască glia! Nu vă temeți să cunoașteți cine și de când am fost / Numai cunoscând trecutul putem da vieții un rost. / „Nu suntem urmașii Romei”, căci am fost și suntem daci / Noi avem în vine sânge din strămoșii noștri traci. Noi suntem născuți odată cu pământul nemuririi / Și ne-am războit prin veacuri cu tâlharii și vampirii / S-apărăm pământul sacru ca și legile nescrise / De hoarde năvălitoare cu legile interzise.” Și aceste poezii sunt cele care reflectă firea adevărată a
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
și ne arată pe ecranul minții noastre (al conștiinței celor care vor citi cartea) atât calitățile care au făcut din acest popor un mare creator de cultură cât și bolile de care a suferit în istorie, moștenite de la strămoșii noștri traci, care l-au condamnat să aibă destinul nefericit de victimă a Istoriei. Ștefan Dumitrescu este un fel de Dostoievski și de Yung al poporului daco-român, un analist de o finețe și profunzime remarcabile al istoriei și al universului nostru interior
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_cantuniari_1436600259.html [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ . Luceafăr blând al devenirii noastre Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi. Citește mai mult Să ne amintim de Eminescuîn secolul de lupte răvășitDin traci s-a înălțat către zenitLuceafărul poporului român ținuturilor dacice stăpân.Plecarea lui în lumi necunoscuteA-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glieSă ne jertfim, să nu fim colonie.Chemat de Zeu să lumineze-n haosEl
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
care istoricii nu "încearcă" să amintească! Despre zeița traca Bendis, o variantă ...mai nimic! Însă e greu de acceptat (eu sper a se rezolvă!) această, devenită dilemă... trebuie cunoscut că informațiile în legătură cu Astronomia, Cosmogonia sau Medicină vin de la poporul vechi "TRAC" și sunt împrumutate de poporul nou "GREC"! Vechimea acestor popoare se poate dovedi studiind "Iliada! Homer (secolul IX i.Hr.)! Acolo s-a pomenit despre traci și despre imensitatea neamului lor (frigieni, bithini, mirmidoni, dardanii etc.). Cât despre greci, marele aed
ZEI DESPRE CARE ISTORICII NU ÎNCEARCĂ SĂ AMINTEASCĂ! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1481364663.html [Corola-blog/BlogPost/371492_a_372821]
-
lui Bendis sau Mendis există pe țărmul vestic al Hebrului. Ulterior, alt templu este menționat lângă Ptolemais, în Egipt. De asemenea, cultul ei este atestat în Asia Mică, în Bithinia." Pe reliefuri și statuete mici, Bendis este reprezentată purtând vesminte trace și cu un coif ascuțit (frigian). Adesea are o Sulița în mâna stângă și o cupă sacrificială în mâna dreaptă. Însă pe diverse monezi ea apare fie ținând două sulițe și un pumnal, fie purtând două torțe sau o torța
ZEI DESPRE CARE ISTORICII NU ÎNCEARCĂ SĂ AMINTEASCĂ! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1481364663.html [Corola-blog/BlogPost/371492_a_372821]
-
Să veniți, îi lume bună Pregătirile-s în toi! Înțolit la patru ace Graurele-i... dirijor! Contrabas, oare vă place? Bărzăun, într-un picior! Se chinuie-n vocaliză Un broscoi bubos, pe lac! Chitarist, cu mare priză Greierele, n-are trac! Solistă-i... privighetoarea! Soprană... o frunză lată! Libelula-i... spectatoarea Străvezie, decoltată! Șef-decor e... Licurici! Luminează-ntreaga scenă. De-l înțeapă, vreun arici Tot zăvoiul e în... beznă. - De-i concert în poieniță Să fie vreo sărbătoare? Întrebă o garofiță
CONCERT ÎN POENIȚĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1493046656.html [Corola-blog/BlogPost/375807_a_377136]
-
bogat decât invers. Autorul subliniază că, în realitate, o bună parte din limba vorbită de daci și romani era comună, provenită dintr-o epocă mult anterioară, din același spațiu cu cel locuit de geto-daci. Izvoare antice spuneau că Traian era trac iar războiul dintre cele două popoare a fost unul fratricid. Afirmația lui Petru Maior, de acum două sute de ani este edificatoare: „...ne-am obișnuit a zice că limba românească e fiica limbii latinești,...totuși de vom vrea a grăi oblu
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
them up every morning, like an alarm clock. Everything was going on well until one day a child disappeared. The whole tribe looked for him everywhere. The next day, two women who were washing fruits în the river vanished without trace. The situation started to get worse ... On the third day, ăn ugly monster, like a Pteranodon from the Jurrasic Period, made an unexpected appearance at the tribe's câmp. The creature, with a Godzilla look, was Muntha, the kangaroo feaster
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
să devină cuvinte-doruri după chipul și asemănarea frumuseții omului iubitor. Literele artist-meșteșugite par niște păpădii aprinse în candelabrul cuvântului, care dau inimii și sufletului sensibilitatea duioșiei. Fiecare cuvânt al Limbii dacoromâne este tors din splendoarea Fecioarelor dace, din profeția Sibilelor trace, din iureșul Codrilor milenari, din smerenia Ierbii, din freamătul Apelor, din cremenea Carpaților, din semeția Brazilor, din doina Cucului, din ciripitul zglobiu al Rândunelelor, din cinul monarhic al Albinelor, din spicul de Grâu pecetluit în Pâinea cea de toate zilele
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
bază a istoriei limbii române. Pe temeiul cercetările întreprinse în ultimile decenii, în special de I.I.Russu- cercetări care se întemeiază și pe comparația cu limba albaneză, moștenitoare a vechi limbi ilire, care, la rându-i, era înrudită cu limba tracă, deci și cu limba dacică s-au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
prietenilor apropiați, ai cunoscuților. Prețioase ne sunt realizările. Așadar, vă invit ca împreună să realizăm primii pași spre a sprijini o bună educație, o șansă acordată în primă fază concretă tinerilor Români (îmi place să îi numesc Daci, ba chiar Traci - am sentimentul ca Europa și lumea sunt o mare Tracie, o pastilă propie ce vine pentru întămpinarea educației), acestor tineri minunați cu un extraordinar potențial ce se află în liceele noastre. Sunt tinere vlăstare în liceele noastre ce acordându-le
O DIFERENŢĂ – PROIECTUL PILOT ZBURD de RADU ROBERT ZACIU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Radu_robert_zaciu_o_diferenta_pr_radu_robert_zaciu_1346661466.html [Corola-blog/BlogPost/343750_a_345079]
-
a suferit numeroase transformări, iar în ceea ce privește lexicul și după numeroase împrumuturi”.(pag.28). Mai departe spune că: • „identificarea elementelor tracice și dacice care au pătruns în limba română este foarte îngreuiată de faptul că nu cunoaștem mai nimic din limba tracă și dacă. Cu atât mai dificilă este separarea cuvintelor traco-dacice care au pătruns în limbă pe vremea când româna era un dialect al latinei populare...” Și se lansează într-o explicație sofisticată ca să ne arate cum au pătruns „neologismele latine
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]