704 matches
-
versuri, Bertoni D Albert Jumătate din mine, e-ascunsă Iară spiritul meu debordant În iubire vremelnic revarsă Suspine de blând mendicant Jumătate din mine se vede Prin ceea ce sunt și ce fac Iară inima-mi mare accede Spre culmile fără de trac Jumătate din mine, ascunde Durere, și sunt vinovat Că nimeni nu poate pătrunde În sufletul ce nu l-a aflat Jumătate din mine,-i văzută Atuncea, acum și oricând. De fiece om e avută Oferită de sufletu-mi blând Jumătate
JUMĂTATE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1486312779.html [Corola-blog/BlogPost/383021_a_384350]
-
în mod expres în persoana Marelui Apostol Pavel: Pavel este cât toată Mediterana. Dacă lumea în cursul ei istoric s-a închinat Idealului ca întrupare: înțelepciunea antică prin prooroci și profeți, chipului martiric, icoanei sfântului, ipostazei de erou-semizeu, de cavaler trac sau medieval, de erudit-enciclopedic, de pedagog creștin, de duhovnic mistic, de înaltă demnitate aristocrată, Sfințenia însă a rămas în toate ipostasurile ei doar sub chipul umano-divin, ca ideal al viitorului transcendent. Toate modelele sunt călăuzitoare creștinilor, dar de urmat trebuie
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
of past into the spring of tomorrow. .................. 17. I do not understand. Somehow, the joy of heart is more powerful. ................. 18. One day, her bracelet will be bright and silver while the next afternoon it could be Chinese pink. No trace of caducity on that arm, no story to be told by your wrist. ...................... 19. Beyond the Incas parking place there is a field of amaranth among your words: Greek treasure of white and blue summer. ................... 20. There is no right
SECOND PART de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Joie_de_vivre_second_part_mihaela_cristescu_1339237774.html [Corola-blog/BlogPost/358290_a_359619]
-
în neuitarea pietrei, încât se pune întrebarea legitimă: Cine este învinsul și cine învingătorul? Va rog să urmăriți în derulare, imaginile care ilustrează aceste statui! Straiul, sau portul popular cunoscut până în zilele noastre, își are originile în îmbrăcămintea strămoșilor noștri traci (daci și geți) și se identifică cu cel al popoarelor din Peninsulă Balcanică -aromani, vlahi, macedoromâni. O sursă valoroasă de informatie asupra continuității portului se regăsește în ținută domnitorilor, boierilor și a țărânilor alături de diverse documente și cronici pictate, jurnale
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
în inima poetului mistic ca o veșnicie transmisă de sufletul comuniune al Neamului Dacoromân în cerul Sfințiilor și Martirilor săi. În toată creația sa pulsează sublimul „Jertfei Dochiei”, mesianismul evanghelic al Întrupărării, dumnezeiescul Crucii hristice, frumosul Marianic al dăruirii, ataraxia tracă, idealismul ascetic bizantino-constantinopolitan, biruințele Marelui Ștefan, dârzenia neînfricatului Țepeș, martiriul lui Mihai Viteazul, Doina lui Eminescu, Coloana lui Brâncuși,cântarea Mariei Tănase... În harul poeziei sale a sălășluit Rugul aprins al Psaltirei dorului dacic, care i-a conferit suferința dumnezeirii
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1426587570.html [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
zile, drept pentru care se făceau sacrificiile animaliere. Această tradiție nu va fi întâlnită în obiceiurile popoarelor mongoloide, ci numai în India și în Europa doar la românii din spațiul dacic și a celor care odată formau teritoriul marelui neam trac. Tot acest ceremonial, de altfel sacru, este considerat ca veche sărbătoare a zeului hindus Shiva, sau Osiris la vechii egipteni, zeul soarelui, al luminii. Strămoșii daci sacrificau porcii, semn al dies irae, ca pe un animal ce putea hrăni soarele
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
cu S, M, N din Eșmun, eșmani, șaman amintite. Dar în ce limbă aceste sunete însemnau „piatră“? Numai în vechea indiană ASMAN avea sensul de „cer, piatră“, când cerul era văzut ca o „boltă de piatră“ (Gh. Mușu, Din lumea tracilor, B., 1981, p. 14). Așadar Iisus i-a schimbat numele lui Simon în „piatră“ (Kifa) pentru că doar în sanscrită consoanele s, m, n au sensul acesta, fără rezonanță negativă. Este foarte răspândit în scrierile sfinte fenomenul amfibologiei intenționale legat de
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1403590578.html [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
trăiesc oamenii acolo. Din interviurile ei, aflăm că atunci când a debutat, la vârsta de 14 ani, actrița și-a scris singură textul și a avut un mic spectacol în cadrul serbărilor școlare. În acele momente a simțit ataâ spaimă, cât și trac, emotți de la care au pornit gândurile de mai târziu legate de teatru. Un portret cultural istoric schițat și prezentat de Irina Staver Radio Național FM Chișinău
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/portret-cultural-istoric/ [Corola-blog/BlogPost/94355_a_95647]
-
aceeași stradă. În Muzeul de Istorie se află o colecție bogată de obiecte aparținând unor epoci îndepărtate, reprezentative pentru reconstituirea istoricului localității: lămpi, opaițe religioase, obiecte de adorație, vertrebe de mamuți, veselă pentru idoli din neolitic, veselă și ceramică, frescă tracă tombală de la Alexandrov, exponate tracice și celtice din epoca târzie a fierului, un model de altar, bazorelief în piatră, statuia lui Pan, replică, obiecte de cult din bronz, capul statuii lui Priest, decorații romane, torsul lui Dionisos, tablou fațadă templu
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Flavius Belizarie a fost, așa cum se știe, ultimul mare general al Imperiului Roman și era trac. După ce a eliberat Roma învingându-i pe goții din Italia (536-537) și reîntregind militar, pentru scurtă vreme, vechiul Imperiu Roman scindat, generalul Belizarie a primit din partea lui Iustinian titlul de GETICUS MAXIMUS. De ce GETICUS și nu GOTICUS, rămâne o enigmă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cine-erau-gotii/ [Corola-blog/BlogPost/94247_a_95539]
-
ale Daciei, în provincia care astăzi se numește Moldova, unde fură fie rebeli, fie supuși romanilor [...]. În anul 1762 î.Hr. migranții din Asia Minoră populară mai întâi Tracia, apoi Panonia și la sfârșit Germania, originea acestora din urmă fiind considerată tracă. Se deduce astfel, că originea primitivă a goților nu a fost germanică, ci tracă”. Aceeași idee o susține și Carlo Troya (1784-1858) care, în cartea sa, „Fasti Getici o Gotici” („Istorie getică sau gotică”), tradusă recent și la noi, pune
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cine-erau-gotii/ [Corola-blog/BlogPost/94247_a_95539]
-
supuși romanilor [...]. În anul 1762 î.Hr. migranții din Asia Minoră populară mai întâi Tracia, apoi Panonia și la sfârșit Germania, originea acestora din urmă fiind considerată tracă. Se deduce astfel, că originea primitivă a goților nu a fost germanică, ci tracă”. Aceeași idee o susține și Carlo Troya (1784-1858) care, în cartea sa, „Fasti Getici o Gotici” („Istorie getică sau gotică”), tradusă recent și la noi, pune semnul egalității între geți și goți, respingând apartenența goților la lumea germană: „acel neam
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cine-erau-gotii/ [Corola-blog/BlogPost/94247_a_95539]
-
a morții, dar, la traci și la irlandezi, fiind și PASĂREA FOCULUI REGENERATOR!) : „Vei da culoare ținutului tău, dar tu vei deveni alb, la fel cu părinții tăi. Și asta nu e tot! Veți merge la Marele Stejar (n.n.: simbolul trac al puterii divine a lui Zalmoxis), la ceasul când se îngână ziua cu noaptea și, pe ușa tainică ce se va deschide pentru voi, veți intra, pentru totdeauna, în lumea poveștilor. Acolo veți trăi de acum înainte, iar lumea în
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1484374343.html [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
iraniană: sat, soare, codru, iute, a merge, lângă, a țipa, pădure, cu semite: ca, la, moș, naș, mire, șubred (unele de la colonizarea romană sau din evul mediu). V. o altă categorie o reprezintă cuvintele atestate: petra în Petrodava, par în tracă para „sat“, cânepă la traci sau sciți. Așa cum spunea Sextil Pușcariu în multe cazuri e nevoie de căutare migăloasă în dicționare. Nu trebuie să avem idei preconcepute. Unii au încercat cu tot dinadinsul să găsească protoforme latine „creând“ îmbinări artificiale
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1455528923.html [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
a călăuzit dezvoltarea conștientă a omenescului. Cercetări recente, față de cele care s-au manifestat sub influența estului slav, care asociau etimologia termenului dragobete ca provenit din limba slavă, au indicat că acest cuvânt și-ar putea avea originea în limba tracă. Însă, mult folosit ca manifestare religioasă și de daci, pentru o divinitate celebrată în această perioadă a anului, a sfârșitului de lună a lui făurar, ca o divinitate al cărei nume nu s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui următoarea explicație: cuvântul trago, de origine dacă, a devenit cu timpul, în limba română, țap și simboliza puterea de procreare, forța vitală, fecunditatea, iar cuvântul pede ar putea fi tradus cu termenul românesc, picioare
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
jovială: băiete, de exemplu, este semnificativ în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. Lăsând la o parte numele zeului iubirii la daci nu putem ignora faptul că obiceiul nuntirii, în perioada menționată, nu ar fi existat la străbunii noștri traci. Că au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor, care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
noștri, care au studiat și fixat anumite teorii sub o influență nefastă câteodată, contrară firii lucrurilor ce puteau fi cu adevărat demne de cercetat înainte de anul 1990, aș opta mai mult pe legătura acestei sărbători ca fapt existențial în calendarul trac, preluat de daci, decât ca împrumut din limba slavă. Susțin prin aceasta și o veche legendă atribuită năvalnicului fiu al Dochiei și, anume, a dorinței lui de a o Femei gătite pentru sărbătoarea de Dragobete face pe aleasa Divinului Creator
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
cel al vestirii, nu putea să fie decât un obicei a unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum a unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire, era un obicei străvechi, menținut de la vechii traci, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie a iubirii, a dragostei fertile, a însemnat mult în tradițiile trace de s-a păstrat până astăzi, pe întreg teritoriul
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
prin pețire, era un obicei străvechi, menținut de la vechii traci, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie a iubirii, a dragostei fertile, a însemnat mult în tradițiile trace de s-a păstrat până astăzi, pe întreg teritoriul locuit de români. Ar trebui consemnat faptul că această sărbătoare și-a avut un rost al ei în sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci și cu o distanță remarcabilă
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci și cu o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului român. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Sigur este faptul că acest obicei este moștenit de la strămoșii traci, însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Parcă simțim și acum, așa cum simțeau moșii și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului român. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Sigur este faptul că acest obicei este moștenit de la strămoșii traci, însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Parcă simțim și acum, așa cum simțeau moșii și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în viață. Și accentuez, nu de viață, pentru că toți localnicii intrau într-
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
ale profesorului Ovidiu Oana-părău vor fi prezentate într-o locație deosebită. Față de ultima expunere în 2008 în București, numărul pieselor s-a dublat, ponderea celor noi revenind clopoțeilor antici [sec. XIV BC - sec III en], dintre care se evidențiază piesele trace, dacice, celtice și romane din spațiul antic al României. Un loc aparte îl ocupă piesele din ariile geografice Pre Persiene, din Lorestan, din Levant, din China pre Imperială, Asia, Egipt și Africa, dar și cele aparținând culturilor pre Columbiene. Vă
PROIECTUL UNEI LIMBI UNIVERSALE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1444373126.html [Corola-blog/BlogPost/342574_a_343903]
-
bărbatului ei”, scria Herodot. Istoricul și arheologul Ion Horațiu Crișan, un specialist în istoria dacilor, spune că sacrificiile umane la daci, în special ale femeilor, sunt atestate și de istorici latini, care spun că aceste obiceiuri erau comune tuturor triburilor trace, inclusiv geto-dacilor. Nici femeile - ne spune Pomponius Mela - nu au o fire slabă. Ele doresc din cale afară de mult să fie omorâte deasupra cadavrelot bărbaților morți și să fie îngropate împreună. Deoarece un bărbat are mai multe soții, pentru a
Istoria macabră a dacilor: femei și copii tăiați și îngropați sub case, sacrificii umane o dată la cinci ani, soții de căpetenii înjunghiate și arse pe rug () [Corola-website/Journalistic/102078_a_103370]
-
piară și i-a creat pe Blajini. Aceștia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltă și apoi l-a făcut pe om. Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limba traca, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfanțul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezenta în antichitatea dobrogeana, olteneasca și transilvana. Paștele Blajinilor este o tradiție netipiconală În unele zone ale țării, preoții sunt chemați să săvârșească în lunea după duminică Tomei o slujbă
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]