1,201 matches
-
să se sape dedesubt, cu slove latinești, următoarea inscripție: < > (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 11) Statuia Eliberatorului Constantin cel Mare așezată în piețele Romei purta în augusta mână învingătoare, Crucea Mântuitorului Hristos. Împăratul Constantin oferă tracului Miltiade-episcopul Romei, ca viitoare reședință apostolică, palatul Lateran. După trei ani de la celebra biruință divină și augustă de la Pons Milvius, senatul roman i-au ridicat biruitorului un Arc de Triumf pe care au inscripționat cuvintele următoare: Senatul și poporul roman
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
al Apuseniului și sentimentului național. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! MARIA OPREA, POETA EROU DIN APUSENI! Doamna Maria Oprea este simbolul contemporan al poeziei populare românești. dar și duhul păzitor al străvechiului nostru spirit, cel care l-a ajutat pe tracul Orfeu, cântăreț și poet să învingă trufia și furia zeilor din Grecia antică. Trăiește în Țara Zarandului ca o preoteasă dacică, poemele sale sunt învățături și incantații care pomenesc despre un popor drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
străbună. Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut cu vechi temei. Limba mea-i din neam de daci, Mândri și oșteni și traci. Citește mai mult Pământul meu de țarăLimba mea cea de-o ființă-i,Scump tezaur, suferință.Limba mea ca o comoară,E pământul meu de țară.Limba mea cu glasul dulce,Drag cuvântul mi-l aduce.Limba mea e cea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
străbună.Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor.Limba mea are un nume,E durere și renume.Limba mea vechi obicei,S-a născut cu vechi temei.Limba mea-i din neam de daci,Mândri și oșteni și traci.... XIII. INTRE CEI CE N-AU O PÂINE, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016. Printre gânduri trecători Strada vieții -mi dă fiori, Doi copii ca două flori Întind mâna, cerșetori. Aveau haine ponosite Mâinile
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
a înmiresma Marea Grădină a Maicii Domnului nostru. Gabriel Artur Silveștri era conștient că Neamul nostru care făcea parte din prima Familie a lumii, din Zorii Creației, binecuvântata de Bunul Dumnezeu prin înseși numele care i le-a dat: pelasg, trac, scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
printre căsuțele din lemn și paie ale hanului Poro din Histria. Era un loc bine întreținut unde poposeau cei mai aleși călători din Pontus Axeinos. În mijlocul căsuțelor se înălța o casă nu prea mare, din cărămizi coapte bine în cuptoarele tracilor. Acest loc de popas avea un gard mare din lemn masiv, înnegrit de vreme, ce amintea de lagărul Burneshei. -Aela! Climene! se auzi vocea iritată a prințesei amazoanelor. Vă caut de ceva timp. Talestri se apropie de prietenele ei și
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
draga mea prințesă, zise Aela. Tu ești obișnuită cu un anumit statut în țara noastră, dar deja suntem pe pământuri străine și e cazul să fim mai atente. -Nu sunt atât de străine pământurile, zise Talestri. Suntem încă pe teritoriul tracilor... -E cazul să merg să mă îmbrac de petrecere, o întrerupse Aela. Cei trei soldați babilonieni pe care îi cunoaștem vor veni în seara asta. Apropo, ăștia doi, impertinenții... doar n-or fi tot babilonieni. -Ce-mi pasă mie! răspunse Talestri
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
devine agresor: „Vino, dracului, la catedră” Când AL TREILEA PĂRINTE devine victima elevilor. „Peste ani, mă întâlnesc cu ei pe stradă...” AL TREILEA PĂRINTE. Învățătoarea condamnată revine la clasă. „Copilul meu e cu psihicul la pământ” AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România Singurătatea profesorului român:de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
o grădină botanică care este un unicat în Europa centrală și de est, mai ales prin cactușii săi. Balcik-ul este una dintre localitățile bulgărești cu o mare întindere istorică, el fiind acreditat cu o vechime de peste 2600 ani, de pe timpul tracilor, fiind un succesor al localității tracice Kruni (care în limba greacă însemna "izvoare") și al orașului grecesc antic Dionyssopolis, nume dat după cel al zeului Dionyssos. Încă de pe timpul luptelor dintre Cezar și Pompei, acest teritoriu a fost administrat și
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
cărților acestei noi voci în lirica românească pentru că am observat o ascendență valorică de la vol. "43", din anul 2014, la cel foarte recent apărut - "Împlinire prin iubire", în 2015. Stângăciile începutului în poezie sunt inerente oricărui creator, fac parte din tracul ieșirii în lume, în fața cititorului, de la care, autorul așteaptă feed-back-ul cu mare emoție. Primul volum de poezie, "43", este escortat de trei prezentări de întâmpinare, însă al doilea reduce din expansiune, lăsând prefațarea sub condeiul scriitorului Marian Malciu, vicepreședinte al
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
lui generali. Probabil de asta au și hotărât să mă ucidă! Constatarea faptului că deși devenise împăratul lumii era gol în fața morții ca un neofit aproape de botezul crucii avu darul să-l încredințeze de nemurirea sufletului la fel cum obișnuiau tracii să îi spună. Poate că eu voi muri dar voi lăsa lumi cel de pe urmă lucru al meu: Visul împlinit al lui Aristotel! Lacrimile din ochi îl înțepau. De cum le permise să curgă mintea îi deveni limpede ca un izvor
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
de ani de la căderea Comunismului, sunt pe cale să se dezintegreze și să dispărem din istorie ... Fapt care nu s-a mai întâmplat în istoria neamului daco-român. Este greu de explicat cum poporul acesta daco-român, milenar, ridicat din marele neam al tracilor, unul dintre cele mai mari neamuri ale antichității, alături de inzi, de chinezi, de egipteni, a rezistat tuturor încercărilor și furtunilor istorice, reușind, este adevărat, cu greu, chinuit și umilit, să supraviețuiască mii de ani, ca să dispară apoi, așa deodată, într-
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
romanii, dar și popoare migratoare, care au colonizat o mare parte din Europa: goții, hunii, avarii, slavii, pecenegii, cumanii, turcii, tătarii etc. Românii au fost urmașii vechior traci, numiți de istoricul antic Herodot “cei mai viteji și cei mai numeroși”. Tracii erau răspândiți în aproape toată Europa. O ramură a tracilor, dacii, au fost cuceriți de romani și din îngemănarea celor două popoare s-a născut poporul român. Cel puțin așa se crede deocamdată! Bizantinii au numit urmașii daco-romanilor „vlahi”, „volohi
COLONIZAREA VALAHĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_coloniz_alexandru_stanciulescu_barda_1346633869.html [Corola-blog/BlogPost/343894_a_345223]
-
parte din Europa: goții, hunii, avarii, slavii, pecenegii, cumanii, turcii, tătarii etc. Românii au fost urmașii vechior traci, numiți de istoricul antic Herodot “cei mai viteji și cei mai numeroși”. Tracii erau răspândiți în aproape toată Europa. O ramură a tracilor, dacii, au fost cuceriți de romani și din îngemănarea celor două popoare s-a născut poporul român. Cel puțin așa se crede deocamdată! Bizantinii au numit urmașii daco-romanilor „vlahi”, „volohi” sau „valahi” și așa au rămas în documente și în
COLONIZAREA VALAHĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_coloniz_alexandru_stanciulescu_barda_1346633869.html [Corola-blog/BlogPost/343894_a_345223]
-
acasă, Să nu cerșească milă prin vecini! Aduceți Basarabia acasă, Nu o lăsați imperiului rusesc; Aduceți Basarabia acasă, Căci este plai cu suflet românesc. Aduceți Basarabia acasă, Pământ străbun din zestrea dacilor; Aduceți Basarabia acasă... Cu un trecut din vremea tracilor. Aduceți Basarabia acasă, E sora noastră care sângerează; Aduceți Basarabia acasă, Porunca care binecuvântează. Aduceți Basarabia acasă, Nu o lăsați să moară prin străini; Aduceți Basarabia acasă Și aruncați coroană ei de spini! Aduceți Basarabia acasă, Nu o lăsați furată
27 MARTIE 1918-2017, UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1490604737.html [Corola-blog/BlogPost/379446_a_380775]
-
loc important îl ocupă coloniștii aduși de imperiu în Dacia. Nu zicem “romani “ fiindcă dacă e să luăm cuvintele în sensul lor propriu, romani adevărați, adică locuitori ai Italiei, după cum am văzut au fost prea puțini. Au venit, în schimb, traci, illiri, panoni, răsăriteni, vorbind limba română. Au mai venit: greci, în măsură mai mică. Toți acești coloniști nu au depășit ca număr pe locuitorii autohtoni, pe daci. Am făcut această incursiune în istorie pentru a exemplifica faptul că limba română
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
din afara granițelor țării: 90 de ani de la întregirea Regatului, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2008. Autor prolific, Ionel Cionchin a elaborat peste 1200 de studii și articole de specialitate, atât în revistele din țară, cât și în cele din străinătate: Noi, tracii, Orizonti culturali italo-rumeni / Orizonturi culturale italo-române, revistă interculturală bilingvă (Italia), Fiii Daciei, Dacia Magazin (SUA), Cuvântul românesc (Canada), Libertatea, Tibiscus, Curcubeul timocean și Floare de latinitate (Serbia), Timpul (Bulgaria), Clio, Heliopolis, Orizont, Agora, Lumina Divină, Columna 2000, Coloana Infinitului, Renașterea
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
neamului românesc, istoricul profesor Ionel Cionchin și-a dedicat întreaga viață culturii și civilizației străvechiului popor al traco-geto-dacilor, ai căror urmași peste milenii sunt românii. Încă înainte de 1989 publică în periodice naționale și internaționale, în reviste de prestigiu mondial, «Noi, tracii», Roma, editată de Iosif Constantin Drăgan. Un rol deosebit în aceeași direcție l-a avut doctor Napoleon Săvescu, care, începând din anul 1998 a înființat la New-York Societatea Internațională Reînvierea Daciei, cu scopul bine gândit și mărturisit de a încuraja
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
daco-getă «Caput Bubalis», în «ORIZONT», Timișoara, 1986 (anul XXXVII), nr. 41 (1025), p. 6; «Marea victorie» a geto-dacilor împotriva romanilor, în «ORIZONT», Timișoara, 1986 (an XXXVII), nr. 46 (1030), p. 6; Aspecte privind războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, p. 15-20; Războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, pp. 15-21; Podu la Denta - o așezare dacică în Banat, în «NOI TRACII», Roma, 1991, nr. 196, p. 20-23; Valaco-pelasgica - limba primilor
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Marea victorie» a geto-dacilor împotriva romanilor, în «ORIZONT», Timișoara, 1986 (an XXXVII), nr. 46 (1030), p. 6; Aspecte privind războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, p. 15-20; Războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, pp. 15-21; Podu la Denta - o așezare dacică în Banat, în «NOI TRACII», Roma, 1991, nr. 196, p. 20-23; Valaco-pelasgica - limba primilor scribi ai omenirii, Editura Ando Tours, Timișoara, 1996, 80 p.; Geto-dacii de neam valac
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Aspecte privind războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, p. 15-20; Războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI TRACII», Roma, 1990, nr. 191, pp. 15-21; Podu la Denta - o așezare dacică în Banat, în «NOI TRACII», Roma, 1991, nr. 196, p. 20-23; Valaco-pelasgica - limba primilor scribi ai omenirii, Editura Ando Tours, Timișoara, 1996, 80 p.; Geto-dacii de neam valac/pelasg, Editura «Ando Tours», Timișoara, 1997, 172 p.; Columna lui Traian, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
conștiința morală a creștinului. Împăratul Constantin cel Mare a catehizat Statul aducându-l în Biserică, în timp ce Apusul a laicizat Biserica transformând-o în Stat. Marele Constantin primește credința direct de la Dumnezeu, o mărturisește, i se dăruiește ființând în Biserică. Ca trac și-a asimilat conștiința geto-dacă, a înaintașilor punând bazele unei înfloritoare culturi și civilizații creștin-ortodoxe. Toate virtuțiile sale excepționale și responsabilitatea plenară a desăvârșirii lor i-au conferit aureola celui mai mare Comandant al istoriei și aura de Apostol al
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
care vor să ajungă de la porțile Babilonului la Marea Neagră), cunoscutul istoric grec Xenofon (427 î.Hr. - 355 î.Hr.) relatează despre „Jocul săbiilor”, un dans tracic care semăna izbitor cu Călușul actual „ După libații și cântarea paianului, cei dintâi s-au manifestat tracii, care au început să danseze cu arma în mână, în sunetul flautului, sărind în sus cu ușurință și agitând toți săbiile. În cele din urma, unul dintre ei l-a învins pe altul, și toți am crezut că acela fusese
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul by http://uzp.org.ro/calusarii-de-la-jocul-tracic-al-sabiilor-de-pe-vremea-lui-xenofon-pana-la-dansul-ritualic-cu-bate-baba-novac-calusarul/ [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
un nou trup material, iar moartea ELIBERAREA SPIRITULUI către CREATOR). CITAT : „ Ion Horațiu Crișan prezenta în volumul *Spiritualitatea geto-dacilor* (publicat în 1986) o relatare impresionantă a istoricului Herodot despre comportamentul emoțional al strămoșilor față de viață și moarte. Vorbind despre trauși, traci care locuiau în Munții Rodope, ne spune că: *Rudele stau în jurul nou-născutului și plâng nenorocirile ce va trebui să le îndure acesta, o dată ce a venit pe lume. Sunt pomenite atunci toate suferințele omenești. Când moare cineva, traușii îl îngroapă glumind
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1452897452.html [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
formația liceului și a participat la multe concursuri. În 1966 a debutat la Televiziune, reprezentând Banatul, la emisiunea „Antena este a dumneavoastră”.A venit timpul să-și purifice corzile glasului, să-și netezească drumul spre splendorile spectacolului muzical. După descătușarea tracului debutului are loc eliberarea frumuseții și harului spre rampa muzicii ușoare românești, la Conservatorul „Gheorghe Dima”din Cluj, secția Pedagogie, unde, în perioada 1967-1972 a studiat cu Romeo Ghircoiașu (istoria muzicii), Ioan Husti și Constantin Râpa (teorie-solfegiu), Tudor Jarda (armonie
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]