1,203 matches
-
azi au, după părerea mea, probleme de caracter. Inclusiv ei îmi dovedesc că în societatea românească de azi criza e, în primul rând, morală. Uitați-vă cum arată televiziunile noastre. Vulgaritatea și prostul gust nu mai au nici un fel de trac. Mitocănia e curentă și fără complexe. Ca să nu mai vorbesc de secăturile și nulitățile care fac carieră în politică. Să tot fii optimist! Și, mă tem, domnule Alex. Ștefănescu, că degradarea valorilor e mai gravă decât dispariția lor. Când pierzi
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
terenul minat al "cuvintelor neaoșe", socotind că metoda lingvisticii comparate ne-a "răpit" cîteva mii de cuvinte atribuindu-le greșit unor limbi romanice. La origine ar fi o limbă a rumanilor (sic!) din care multe cuvinte au trecut la pelasgi, traci sau daci. O amplă "revistă a revistelor" se referă și la România literară, semnalînd procesul de întinerire a condeielor critice. " MEMORIA (nr. 3-4) publică un foarte cunoscut și actual text din Caragiale: Cum am devenit revoluționar și om politic. Știți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
întrebat ce înseamnă acest cuvânt și m-a sfătuit să nu denumesc romanul în germană, ci în română, Ziua excrementelor. Lucrul a rămas suspendat, ca o probă și l-am redescoperit acum. Am, ca întotdeauna când încep un roman, un trac îngrozitor. Asta până pornesc. Sigur că titlul e șocant, dar este interesant și, de fapt, un simbol al purificării morale, o problemă foarte actuală. O zi a purificării morale, personale și naționale. Oricum, titlul este provizoriu, nu m-am decis
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
Între spiritualitatea românească și cea bizantină ilustrată prin muzică. Exegetul afirmă că „originea tracă a muzicii sacre bizantine și românești este dovedită de străvechea structură modală a acesteia”. El mai afirmă totodată că „traco-bizantinii, la fel ca traco-dacii și toți tracii din Europa și Asia Minor au fost romanizați și creștinați În aceste vremuri apostolice și patristice”, iar „moștenirea lor muzicală comună o reprezintă muzica bizantină sacră”. În finalul cuvântării prezentate, George ALEXE subliniază: că „nu este greșit să afirmi - cred
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
la români poetului neliniștit. Din asemenea impresii, s-a alcătuit poezia De la Herodot cetire, care dă și titlul Întregului volum. Cuvântul dezbinare ar fi cel care sintetizează variațiile ideilor din toate patru catrene: „Herodot a scris cândva / Că străbunii noștri, tracii, / N-ar avea asemănare / De n-ar fi-nvrăjbiți ca dracii”. Ghilotina cuvântului „dracii”, deși stilistic cade nefericit În rostirea poeziei, definește pe deplin nu o stare, nu un fapt, ci o mentalitate. Versuri de o asemenea factură, doar aparent
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
cu sala plină, într-un spectacol de excepție, care merită văzut, degustat și aplaudat". În final Ochiul magic din săptămâna aceasta având în vizor o singură publicație, pe care am parcurs-o cu interes, din lipsă de spațiu și din trac mai ales, lasă pe dinafară câteva materiale excelente și semnături aproape celebre, referindu-se la cărți-eveniment. Ar fi de neiertat să nu le trec în revistă. La rubrica Puncte de vedere, Mircea Ghițulescu semnează Critica de acompaniament, la apariția în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
tunător: “Pesediști: «Păsat vă fac!/Încurcați pe-aicea treaba./ Și-mi mâncați pilaf degeaba -/Vă tai ciorba, vă dezbrac!»” Era în februarie și cred că Marte ăsta cam exagera cu dezbrăcatul, după ce că niște parlamentari - aleși dintre cei mai viteji dintre traci - se sacrificaseră acceptând să-și târască zilele mâncând fără jenă din coșul austerității guvernamentale. (i-am văzut la tv, și tv-ul nu minte poporul!). Iar după asta să mai fie acuzați și că mâncau pilaful degeaba ? Nu era drept, nu
De la extaz la agonie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13048_a_14373]
-
-mi ești, pădure A lui Dumnezeu? Dealurile mele De la Amărăști Se-oglindesc În stele. Suflete, trăiești? Gându-mi tot aleargă Peste munți și ape. Cu cât mai departe-s, Casa-i mai aproape. Herodot a scris cândva Că străbunii noștri, tracii, N-ar avea asemănare De n-ar fi-nvrăjbiți ca dracii. Însă, lor, să se unească Nicicum voia nu le-a fost. Zeii-n van Îi tot certară Că se ceartă fără rost. Noi, urmașii lor de sânge, Calea le-
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
sunt și cazuri în care caiutii, mai puțini la număr, sunt incluși în cete mari și sunt subordonați altor personaje, ei având, în acest caz, un rol secundar. Cerbul simboliză, în mitologia populară românească, puritatea și dreptatea iar la vechii traci era simbolul soarelui. În cadrul obiceiurilor de Anul Nou, impresionează fastuozitatea personajului. Asemănător măștii de capră, mască de cerb se compune tot din cap sculptat în lemn, ce are un maxilar mobil (clampanitor), si trup realizat dintr-un covor sau lăicer
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
care vor să ajungă de la porțile Babilonului la Marea Neagră), cunoscutul istoric grec Xenofon (427 î.Hr. - 355 î.Hr.) relatează despre „Jocul săbiilor”, un dans tracic care semăna izbitor cu Călușul actual „ După libații și cântarea paianului, cei dintâi s-au manifestat tracii, care au început să danseze cu arma în mână, în sunetul flautului, sărind în sus cu ușurință și agitând toți săbiile. În cele din urma, unul dintre ei l-a învins pe altul, și toți am crezut că acela fusese
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
a înmiresma Marea Grădină a Maicii Domnului nostru. Gabriel Artur Silveștri era conștient că Neamul nostru care făcea parte din prima Familie a lumii, din Zorii Creației, binecuvântata de Bunul Dumnezeu prin înseși numele care i le-a dat: pelasg, trac, scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
al Apuseniului și sentimentului național. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! MARIA OPREA, POETA EROU DIN APUSENI! Doamna Maria Oprea este simbolul contemporan al poeziei populare românești. dar și duhul păzitor al străvechiului nostru spirit, cel care l-a ajutat pe tracul Orfeu, cântăreț și poet să învingă trufia și furia zeilor din Grecia antică. Trăiește în Țara Zarandului ca o preoteasă dacică, poemele sale sunt învățături și incantații care pomenesc despre un popor drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
creion, am scris Lebeadkin în loc de Lebedev! Nu-i nimic, amîndoi îmi sînt deopotrivă de dragi. Plus tata lui Ganea, mitomanul fabulos, generalul Ivolghin. Scriu cu creioane și pe foi dictando anume. Poate așa o să fiu mai natural, o să-mi înlătur tracul. Dar să nu uit: nu-i delicios că toate cele trei fiice ale generalului Epancin sînt trupeșe și halesc pe sparte începînd cu micul dejun?! Le văd mari și cărnoase, transpirate și păroase! În prima mea vizită la dumneavoastră, la
Sunt îngrozit! Am patruzeci și unu de ani by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14405_a_15730]
-
Manualul bunului zodier) etc. Bradolin și Sulfinela este o parodie a prozei sentimentale, cu suport oniric și sacru. Jocurile de cuvinte sunt intens agreate: "vremea romanilor sau a romanelor sentimentale" (Omul exorbitant), "băgat într-o bagatelă invizibilă" (Autobiografie), " Nu știu: tracii aveau trac? Că fracii aveau frac." (Motto la Ispitele lui Moș Grămadă). Un Poem perplexează prin fractura sintaxei. "Pământul frumosului paratrăznet./ Bea lichior într-un stomac/ De unt. Eu mor." Poemul e dat în traducerea, desigur fictivă, a aceluiași Miron
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
zodier) etc. Bradolin și Sulfinela este o parodie a prozei sentimentale, cu suport oniric și sacru. Jocurile de cuvinte sunt intens agreate: "vremea romanilor sau a romanelor sentimentale" (Omul exorbitant), "băgat într-o bagatelă invizibilă" (Autobiografie), " Nu știu: tracii aveau trac? Că fracii aveau frac." (Motto la Ispitele lui Moș Grămadă). Un Poem perplexează prin fractura sintaxei. "Pământul frumosului paratrăznet./ Bea lichior într-un stomac/ De unt. Eu mor." Poemul e dat în traducerea, desigur fictivă, a aceluiași Miron Grindea. Traductologii
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
britanic), ironia fină, talentul literar, folosit cu măsură, dintr-un refuz structural al ostentației, toate sunt de fapt elemente componente ale unui profesionalism desăvârșit. Scriu de mai bine de trei decenii articole pentru România literară și încă simt un anumit trac când Gabriel Dimisianu, retras în altă încăpere a redacției, ca să aibă liniște, îmi citește articolul, înainte de a fi dat la tipar. Aștept cu emoție, dar și cu un sentiment de încredere verdictul său, de specialist în literatură. Excepție face acest
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
acasă Să nu cerșească milă prin vecini Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsati imperiului rusesc Aduceți Basarabia acasă Căci este plai cu suflet românesc Aduceți Basarabia acasă Pământ străbun din zestrea dacilor Aduceți Basarabia acasă Cu un trecut din vremea tracilor Aduceți Basarabia acasă E sora noastra care sângerează Aduceți Basarabia acasă Poruncă care binecuvântează Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați să moară prin străini Aduceti Basarabia acasă Și aruncați coroana ei de spini! Citește mai mult Aduceți Basarabia acasăAduceți Basarabia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
trecătoareîn zori se nasc dorințe din durereCând sângereaza razele de soare... XXIX. SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016. Să ne amintim de Eminescu În secolul de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Hyperboreos appellavere” și mai apoi pe monedele bătute de împăratul Aurelian cu mențiunea „Dacia felix”. Alexandru Odobescu asociază numele Arabiei de la Pontul Euxin cu partea a doua a numelui Basarabia, prima parte fiind legată de denominațiunea poporului bessilor (Revista Noi Tracii, nr. 4, decembrie 1974). În Iliada lui Homer se păstrează numele unui prinț pelasg, Rigmus (Rigmos), fiul lui Pirou din Tracia, cea cu pământul gras, erou care luase parte la război ca aliat al troienilor (Iliada XX, v, 484-5). La
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Istru”. Despre munții Caucaz de la nordul Dunării de jos ne vorbește B.P. Hașdău în lucrarea Istoria Critică a românilor, care citează nouă izvoare istorice și literare antice și medievale de-a lungul veacurilor XIII î.H - XII d.H. (Revista Noi Tracii, nr. 2, octombrie 1974 și nr.4 decembrie 1974). Pliniu amintește și de alte populații din stepele aflate la nordul Mării Negre și a Mării Caspice, având numele de rymozoli și de rami (lib. VI. 7. 2). La Ptolemeu găsim rymmoi
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
C. Lundius, Zam., V. 21). Într-un studiu din 2004 al Societății Române de Medicină Legală, intitulat „Analiza paleo-mtDNA și aspecte genetice ale populațiilor trace din S-E României”, G. Cardoș scrie: „Din surse arheologice și antropologice se știe că tracii s-au format de-a lungul unei perioade îndelungate de timp dintr-un amestec al populației aborigene cu grupurile umane nou sosite. Printr-o dezvoltare progresivă, aceste populații sau constituit în elementele de bază în timpul mileniilor III și II î
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
concrete că în cântecul popular românesc se întâlnesc toate scărilor pentatonice, inclusiv cele pe care teoreticienii anteriori nu le întâlniseră; - heptatonia cântecului popular românesc este precreștină și- și are reprezentare în civilizațiile antice, printre care un loc aparte îl ocupă tracii; - distingând cele două categorii de creații populare, ale grupului și ale individului, el „oferă prima explicație sociologică din folcloristica muzicală românească”; - acceptând atât influențele cât și preluările, Breazul afirmă că acestea nu pot altera ființa creației populare<footnote Ciobanu, Gheorghe
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzica noastră populară, în patru dintre cele cinci forme ale celui de-al doilea sistem; „- pentru demonstrarea vechimii folclorului muzical românesc G(eorge) Breazul a confruntat - după ce s-a documentat asupra a ceea ce afirmau vechii greci, cu privire la muzica și muzicalitatea tracilor - folclorul românesc cu cel al popoarelor sud - dunărene, ajungând la concluzia că originea colindelor, a cântecelor rituale și a celor ce însoțesc diferitele obiceiuri practicate de popor” trebuie căutată în „muzica orgiastică din cultul lui Dionisos și al lui Bachus
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
idee din anii ’80 a profesorului Florin Medeleț, reluată în anul 1994 de către același ilustru arheolog, în cursul anului 2003 a fost finalizat acest proiect de către muzeograful Alexandru Szentmiklosi. Expoziția încearcă să redea cât mai fidel obiceiurile de înmormântare ale tracilor timpurii de la sfârșitul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului. Defuncții erau așezați pe rug, îmbrăcați și împodobiți cu podoabele personale. În urma arderii, o parte din oasele defunctului erau alese cu grijă din cenușa rugului funerar și depuse în
Agenda2003-45-03-45-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281683_a_283012]
-
Pagină realizată de KARINA TUTINOI Documentare: muzeograf A. Szentmiklosi După 3 300 de ani, osemintele tracilor și-au găsit odihna O nouă expoziție permanentă la Castelul Huniade dezvăluie misterele „Câmpurilor de urne funerare din Banat“ „Asta le zise bătrânul(...) Merser-apoi în pădure și-aduseră-n vreme de nouă Zile puzderii de trunchiuri de lemn și-n a douăsprezecea
Agenda2003-46-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281703_a_283032]