89 matches
-
vreme de șase milenii. Începuturile locuirii umane în această zonă, aflată la confluența Oltului cu Dunărea, datează din epoca neolitică, perioadă în care s-au așezat cele dintâi comunități aparținând culturii Vădastra II. Mărturiile de cultură Sălcuța, urme ale așezărilor traco-dace de la Sucidava, ale cetății și necropolelor daco-romane din aria Celeiului, vorbesc despre o vatră străveche care își dezvăluie treptat misterele. MIRACOLUL ISTORIEI Pe malul stâng al Dunării, în partea de sud a orașului Corabia, în cartierul numit Celei, se află
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cetatea_sucidava_si_fantana_miraculoasa.html [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
față“ ~ oku „ochi“, hepta și septem (în lat.) Să fie un reflex protodacic? Dar lupus pe latină cu p față de lukos grecesc, împrumut din oscă, cum spun specialiștii, nu poate fi o dovadă a influenței osco-umbriene de aproape înrudită cu traco-daca? De altfel în mai multe limbi cer=piatră, ca și asman în sanscrită: -engl. heaven „cer“~ aram. 'even „piatră“; asiro-babil. anu față de egipteanul „piatră“; iranic minu „cer“ și „piatră“, breton men „piatră“; scit. abra „cer“, țig. bar „piatră“; arab. sama
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1481620137.html [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
său, cea de zămislire a culturii, cea de continuator al Creației divine. Acesta este geniul ori sacerdotul cerului de pe pământul Patriei sale. Toate însușirile spiritului său sunt luminate, inspirate, îndrumate de harul dumnezeiesc, care-i dau totală strălucire aristocrației sale traco-dace. Cel ales, Geniul, aristocratul spiritului este așadar, Sacerdotul mistic, slujitorul Cultului ortodox, ca viață și misiune a Bisericii lui Hristos, care se cuminecă culturii noastre creștine, împărtășindu-se apoi tuturor, aflați în pantheonul spiritual universal. Grație Bisericii Ortodoxe naționale se
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
informații din Basarabia; culegător: V. Buzilă). În unele zone ale țării, mărțișorul nu se punea la 1 martie, ci atunci cand apărea pe bolta cerească Craiul Nou (luna nouă). Originea acestei sărbători ar fi, după unii etnologi, română, iar după alții traco-dacă. Întâlnită numai în sud-estul Europei și în Italia, sărbătoarea are ca punct de plecare străvechi practici rituale, făcând parte dintr-un scenariu amplu și complex care urmărea înnoirea anului primăvară, la nașterea și moartea simbolică a Babei Dochia, întruchipare a
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
decât latina?; 3. în tradiția școlii românești, elevul a avut, de câteva decenii încoace, o oră de latină la clasa a VIII-a, iar eventuala ei înlăturare ar fi o măsură antinațională. Pe tracomani, adică pe ăia care cred că traco-daca a fost buricul tuturor limbilor și că românii nu datorează nimic romanilor și limbii latine, nu-i iau în serios. În tot acest cor răgușit al patrioților îngrijorați am remarcat excepția fericită a vechiului meu prieten Dr. Ștefan Colceriu, care
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice by https://republica.ro/de-ce-sunt-impotriva-orei-de-latina-la-clasa-a-viii-a-consideratii-practice [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
înfrățeau sau se însurățeau dădeau un ospăț pentru prietenii lor, care se legau între ei să se înfrățească și ei la rândul lor cât mai curând posibil. Fraternitatea rituală de tipul înfrățirii și însurățirii a fost un rit străvechi la traco-dacii nord-dunăreni, cât și la traco-dacii sud-dunăreni (moesi, odrisi și iliri). ” (Petru Caraman-Sur l’origine thraco-illiriene de la fraternisation rituelle chez les Roumains. București, 1980, p. 215-217) Prințul Dragobete, spune o legendă mai veche era fiul Prințesei Dochia-moștenitoarea Marelui rege Decebal. El
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
un ospăț pentru prietenii lor, care se legau între ei să se înfrățească și ei la rândul lor cât mai curând posibil. Fraternitatea rituală de tipul înfrățirii și însurățirii a fost un rit străvechi la traco-dacii nord-dunăreni, cât și la traco-dacii sud-dunăreni (moesi, odrisi și iliri). ” (Petru Caraman-Sur l’origine thraco-illiriene de la fraternisation rituelle chez les Roumains. București, 1980, p. 215-217) Prințul Dragobete, spune o legendă mai veche era fiul Prințesei Dochia-moștenitoarea Marelui rege Decebal. El apare sub înfățișarea unui Făt-Frumos
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
comoara aceea, ba chiar mai adânc.” Constantin Brâncuși - Rădăcinile l-au legat întotdeauna pe Brâncuși de pământul străbun. Se pare că totul a fost predestinat. Începând cu numele său, Brâncuși, fiind considerat de specialiști a fi un cuvânt de origine traco-dacă, provenit de la “brânc”, păstrat și în greaca veche, care însemna “dârz”. O spune și Alecu Russo în lucrarea sa “Limba traco-geților”. Încă din planurile lui Brâncuși din 1936 trebuia să apară opera, care să povestească întreaga istorie a neamului, cu
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
15 ianuarie îl sărbătorim pe marele poet Mihai Eminescu ... Puțini știu însă că Mihai Eminescu nu este numai cel mai mare poet dat de acest pământ, ci unul dintre cele mai mari spirite creatoare pe care le-a dat neamul traco-dacilor. Profesorul Ovidiu Drimba afirmă despre Mihai Eminescu că este cea mai mare minte pe care a ivit-o acest pământ de la Deceneu până azi. Ceea ce este foarte adevărat. Într-un eseu bine argumentat al nostru, intitulat „ Mihai Eminescu - un Iisus
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_veronica_micle_mi_stefan_dumitrescu_1358235968.html [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
mai nobilă și veche Pe moșia strămoșească. Limba noastră-i încântare, Are gust de viță vie Și de România Mare În podgorii pe vecie. Limba noastră de dulci muguri Are gust de busuioacă Distilată din vechi struguri Copți pe glia traco-dacă. Limba noastră-i seva noastră, Are gust de boabă-amară Ce în dulce grai se-ncastră Și în slova seculară. Limba noastră e-o licoare, Are gustul din buchetul Ce îl plânge și îl doare Pe sfinția sa, Poetul.
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_romeo_tarhon_1377150874.html [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
caballus se crede că e de origine celtica, noi l-am explicat prin kamal/kamel „cămilă“ (< kam „soare“) cu țig., nagameză (India), vezi și lit. kumele „iapa“ și cecen emkal „cămilă“! Teoretic ar fi putut există și un *kal în traco-dacă kala „soarele“ hawaian, cf. sl. kolo „roată“ (soarelui), finl. kal „a fulgera“, v. ind. kal „a merge“, alb. kalë „cal“ etc. În final alte argumente: „Calul cu două capete reprezintă Soarele“ (Serghei V. Riabcikov, A New Key to the Proto-Indian
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1418806490.html [Corola-blog/BlogPost/369864_a_371193]
-
15 ianuarie îl sărbătorim pe marele poet Mihai Eminescu ... Puțini știu însă că Mihai Eminescu nu este numai cel mai mare poet dat de acest pământ, ci unul dintre cele mai mari spirite creatoare pe care le-a dat neamul traco-dacilor. Profesorul Ovidiu Drimba afirmă despre Mihai Eminescu că este cea mai mare minte pe care a ivit-o acest pământ de la Deceneu până azi. Ceea ce este foarte adevărat. Într-un eseu bine argumentat al nostru, intitulat „ Mihai Eminescu - un Iisus
ŞTEFAN DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
15 ianuarie îl sărbătorim pe marele poet Mihai Eminescu ... Puțini știu însă că Mihai Eminescu nu este numai cel mai mare poet dat de acest pământ, ci unul dintre cele mai mari spirite creatoare pe care le-a dat neamul traco-dacilor. Profesorul Ovidiu Drimba afirmă despre Mihai Eminescu că este cea mai mare minte pe care a ivit-o acest pământ de la Deceneu până azi.Ceea ce este foarte adevărat. Într-un eseu bine argumentat al nostru, intitulat „ Mihai Eminescu - un Iisus
ŞTEFAN DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
ex-voto-uri sau prin amulete calitățile apotropaice ori medicale ale zeului soarelui. Căci întocmai ca și Apollon celticul, Zamolxis geticul erau un zeu iatros.“ Cuvânt care înseamnă vindecător, tămăduitor.( Vasile Pârvan, Dacia, București, Editura Științifică, 1967, p.79.). Desigur că mitologia traco-dacilor nu are numai o singură divinitate, Zalmoxis fiind însă divinitatea principală în jurul căreia graviteau ceilalțI zei ai pantheonului traco-dacic, lucru dovedit și de săpăturile arheologice care atestă caracterul politeist și urano-solar al religiei daco-getice, așa cum sublinia Hadrian Daicoviciu în Dacia
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1419685401.html [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
culmile culturii la Tărtăria sau Boian, încât acest ținut e axa întregului spirit uman... Orice cultură-nvederează etape-n viețuire clare: Matură-i după tinerețe și pruncie, apoi decade și la urmă moare! De ce-au pățit alte popoare nici traco-dacii n-au scăpat - cultura lor s-a stins încet, după-apogeu-nregistrat. (Urmașii lor, postdecembriștii, nu doar că n-o pun în valoare, dar fură fără pic de jenă din splendidele ei odoare...) O mie de ani și mai bine, cât vremi
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1491897301.html [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
dar e insuficient pentru un popor așa de mare. Poate că mâine vom avea un Papă român, cum am avut atâția împărați români de origine traca și dacă... Titus SUCIU: ... din 87 de împărați români, 43 au fost de origine traco-dacă. Viorel ROMÂN: Eu înțeleg că la București ideile acestea sunt greu de acceptat, cred că nici nu sunt înțelese, ortodocșii moldo-valahii trăiesc într-o lume clientelara neobizantină, neofanariota ruptă de Occident. Bucureștenii, sau valahii dacă îmi permiteți, sau Țară Românească
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1492038375.html [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
ca derivat din nomen dei "Perun". Pe lânga atestarea formei trace Paparion, un alt argument în favoarea ipotezei originii tracice este și raspândirea formelor doar la slavii de sud și în română, respectiv în areale cu o importantă influență tracă ori traco-dacă. Cultul zeiței Dodola în mitologia sud-slavă arată multe aspecte similare cu păpăruda. În riturile se participau fete tinere de 12-16 de ani ("dodolitsy") înpodobite cu flori. Are legături nordice (vezi și pe Ярило sau pe Кострубоньки sau pe чучела Масленицы
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
de aici provine și cuvântul mușețel). Nu sunt, de altfel, singurele antroponime de origine autohtonă care au supraviețuit până în epoca modernă. Și bulgara și sârba (aceasta din urmă în măsură mai mică) au păstrat antroponime autohtone de origine tracă ori traco-dacă. Teama de a studia moștenirea autohtonă, pe motivul că ne îndreptăm spre Barbaricum, nu spre moștenirea latină, ar trebui înlăturată. Este probabil că analizele ADN vor confirma, nu vor infirma, că și Basarabii și Mușatinii continuă familii străvechi autohtone și
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
mergând până în preajma anului 1000) Cercetătorii sunt de părere că „horele” din cultura Cucuteni (cca. 3700-2500 î.Hr.) sunt cele mai vechi izvoare nescrise care indică practicarea unei muzici însoțitoare în ritualul dansului. Atestarea unor practici muzicale în societatea antică a traco-dacilor ne-a parvenit mai ales prin însemnări grecești sau latinești (în vremea Daciei romane). De aceea, genurile muzicale și instrumentele de care se vorbește sunt, de cele multe ori, echivalate prin concepte similare din patria autorului. Autorii identifică genuri muzicale
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
cuvintele moștenite din latină și unele împrumuturi din limbile vecine, o atenție deosebită este acordată cuvintelor autohtone, atestate în texte slavone și latine medievale începând cu secolul al X-lea. Contribuția lui M. la studierea fondului lexical moștenit din limba traco-dacă este importantă, acest subiect constituind un punct de interes special în ultimul timp: "Les plus anciennes attestationes des mots roumains autochtones (X siècle - 1520)", „Thraco-Dacica”, XII, 1996, nr. 1-2, "23-71" și "Les plus anciennes attestations de certains mots probablement autochtones
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
concluzie definitivă și în cealaltă privință. Nu există din punct de vedere lingvistic decât o singură certitudine : limba română provine din romanizarea populațiilor antice din bazinul Dunării de jos care, așa cum ne-o spun Herodot și ceilalți autori antici, erau Traco-Dace, iar ulterior această limbă a fost influențată de limbile slave, greacă, maghiară și altele. Este de altfel singurul punct care nu este contestat de nimeni. Controversele privesc nu atât procesul lingvistic și etapele sale, cât teritoriile unde acest proces s-
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
patrimoniului cultural mondial UNESCO. Nu se cunoaște pronunțarea din limba dacică în mod cert și nici sensul cuvântului. Atât Constantin Daicoviciu în lucrarea "Ulpia Traiana", cât și Liviu Mărghitan în "Civilizația geto-dacilor" prezintă teoria profesorului Ioan I. Russu (în "Limba traco-dacilor", cap. 5) care spune că numele este compus din două elemente de bază: "zermi" (stâncă, înălțime) și "zeget" (palisadă, cetate), din indoeuropeanul "*gegh-" „creangă, stîlp (pt. palisadă)”, terminându-se cu un determinativ și având înțelesul de „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
până la acceptarea totală a autenticității originii dacice a numelor. Din punctul de vedere al studiului botanic și de medicină naturistă este important să se determine care sunt plantele medicinale confirmate prin cele două lucrări antice ca fiind folosite în lumea traco-dacă. Analiza listei conduce la concluzia, provizorie, că cele două lucrări se referă la un număr de 53 plante, genuri sau specii distincte. Dintre acestea au fost identificate cu destulă siguranță un număr de 50 de plante (genuri sau specii). Comentarii
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
din nordul Dunării, și anume din Dacia Romană și include cel puțin 10-15 dintre aceste denumiri în repertoriul lexical etimologic traco-dac (respectiv explicabile „total sau în parte, cu siguranță sau cu oarecare probabilitate, prin etimologii ce prezintă trăsături fonetice 'satem' traco-dace și un oarecare sens” ("L. t.-d.", ed. a II-a, 1967, p. 47)) din lucrarea "Limba traco-dacilor" (pp. 89-130). Existența variantelor de redare în scris a numelor dace de plante poate avea, în principal, următoarele cauze: Existența prezumtivelor greșeli
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
lexical etimologic traco-dac (respectiv explicabile „total sau în parte, cu siguranță sau cu oarecare probabilitate, prin etimologii ce prezintă trăsături fonetice 'satem' traco-dace și un oarecare sens” ("L. t.-d.", ed. a II-a, 1967, p. 47)) din lucrarea "Limba traco-dacilor" (pp. 89-130). Existența variantelor de redare în scris a numelor dace de plante poate avea, în principal, următoarele cauze: Existența prezumtivelor greșeli de transcriere nu poate fi exclusă. Totuși, pentru lucrările cu scop medical, copiatorii trebuiau să dea o atenție
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]