89 matches
-
controversată - strugure. Hasdeu și alți lingviști l-au considerat ca provenind din greacă (unde ar fi fost totuși legat de latină); au mai existat și alte ipoteze; în ultima vreme, profesorul Gr. Brâncuș a susținut cu fermitate ideea unei origini traco-dace a cuvântului: această explicație se potrivește cu informațiile despre cultura viței de vie în Dacia, în epoca preromană. Strugure apare așadar în Dicționarul Academiei (DLR) ca provenind din traco-dacă, deși DEX-ul a păstrat, reticent, mențiunea "etimologie necunoscută". Oricum, pînă
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
vreme, profesorul Gr. Brâncuș a susținut cu fermitate ideea unei origini traco-dace a cuvântului: această explicație se potrivește cu informațiile despre cultura viței de vie în Dacia, în epoca preromană. Strugure apare așadar în Dicționarul Academiei (DLR) ca provenind din traco-dacă, deși DEX-ul a păstrat, reticent, mențiunea "etimologie necunoscută". Oricum, pînă și strugure a fost concurat de sinonime de origine latină: auă și poamă. Auă provine din latinescul uva "strugure", e atestat în româna veche, dar a ieșit din circulație
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
să notez doar cîteva observații marginale asupra ultimelor volume apărute. Se observă, de pildă, o schimbare de perspectivă în interpretarea etimologică: la țap (Tomul XII, partea 1, Litera Ț, 1994), sau la vatră (1997) explicația e tranșantă: "cuvînt de origine traco-dacă. Cf. alb. (...)." Volumele anterioare optau, prudent - a se vedea mazăre, mînz, searbăd - pentru o simplă trimitere, cu confer, la albaneză (strategie păstrată și de DEX); în seria veche (v. barză, brad), albaneza era pur și simplu indicată ca sursă a
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
dar e insuficient pentru un popor așa de mare. Poate că mâine vom avea un Papă român, cum am avut atâția împărați români de origine traca și dacă... Titus SUCIU: ... din 87 de împărați români, 43 au fost de origine traco-dacă. Viorel ROMÂN: Eu înțeleg că la București ideile acestea sunt greu de acceptat, cred că nici nu sunt înțelese, ortodocșii moldo-valahii trăiesc într-o lume clientelara neobizantină, neofanariota ruptă de Occident. Bucureștenii, sau valahii dacă îmi permiteți, sau Țară Românească
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
dintre cele patru îndeletniciri fundamentale ale omului. A devansat hrana-pradă, lupta și sexul, rîdea Fluturel de Lucian, care alesese, între Academia "Ștefan Gheorghiu" și Spital, Spitalul. Mai rîdeam de Angela Chișcă și de versificările ei (prin decret) despre "originea noastră traco-dacă". Mai rîdeam, încă mai rîdeam, deși nu se mai lucra cu literă corp opt drepte, ci cu corp opt drepți. Rîdeam de proza lui Bucălău, tehnoredactorul. Ce subiect inflamant își alesese! Viața unui crescător de porci, fost crescător de cai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la curent cu toată literatura vremii, asupra latinei populare, în special asupra celei de la baza românei". Profesorul ieșean crede, totodată, că lucrarea are și unele limite, între ele faptul că Densusianu nu s-a gândit și la descoperirea unor elemente traco-dace în limba română. O altă serie de considerații, semnate de G. Giuglea, Gh. Ivănescu, D. Șandru, Anton Balotă, I. C. Chițimia, Gh. Vrabie, Marin Buga, Ioan Șerb privesc contribuția lui Densusianu în domeniul dialectologiei și al folcloristicii, toți relevând că savantul
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
mai nobilă și veche Pe moșia strămoșească. Limba noastră-i încântare, Are gust de viță vie Și de România Mare În podgorii pe vecie. Limba noastră de dulci muguri Are gust de busuioacă Distilată din vechi struguri Copți pe glia traco-dacă. Limba noastră-i seva noastră, Are gust de boabă-amară Ce în dulce grai se-ncastră Și în slova seculară. Limba noastră e-o licoare, Are gustul din buchetul Ce îl plânge și îl doare Pe sfinția sa, Poetul.
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
15 ianuarie îl sărbătorim pe marele poet Mihai Eminescu ... Puțini știu însă că Mihai Eminescu nu este numai cel mai mare poet dat de acest pământ, ci unul dintre cele mai mari spirite creatoare pe care le-a dat neamul traco-dacilor. Profesorul Ovidiu Drimba afirmă despre Mihai Eminescu că este cea mai mare minte pe care a ivit-o acest pământ de la Deceneu până azi. Ceea ce este foarte adevărat. Într-un eseu bine argumentat al nostru, intitulat „ Mihai Eminescu - un Iisus
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
15 ianuarie îl sărbătorim pe marele poet Mihai Eminescu ... Puțini știu însă că Mihai Eminescu nu este numai cel mai mare poet dat de acest pământ, ci unul dintre cele mai mari spirite creatoare pe care le-a dat neamul traco-dacilor. Profesorul Ovidiu Drimba afirmă despre Mihai Eminescu că este cea mai mare minte pe care a ivit-o acest pământ de la Deceneu până azi.Ceea ce este foarte adevărat. Într-un eseu bine argumentat al nostru, intitulat „ Mihai Eminescu - un Iisus
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
față“ ~ oku „ochi“, hepta și septem (în lat.) Să fie un reflex protodacic? Dar lupus pe latină cu p față de lukos grecesc, împrumut din oscă, cum spun specialiștii, nu poate fi o dovadă a influenței osco-umbriene de aproape înrudită cu traco-daca? De altfel în mai multe limbi cer=piatră, ca și asman în sanscrită: -engl. heaven „cer“~ aram. 'even „piatră“; asiro-babil. anu față de egipteanul „piatră“; iranic minu „cer“ și „piatră“, breton men „piatră“; scit. abra „cer“, țig. bar „piatră“; arab. sama
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
informații din Basarabia; culegător: V. Buzilă). În unele zone ale țării, mărțișorul nu se punea la 1 martie, ci atunci cand apărea pe bolta cerească Craiul Nou (luna nouă). Originea acestei sărbători ar fi, după unii etnologi, română, iar după alții traco-dacă. Întâlnită numai în sud-estul Europei și în Italia, sărbătoarea are ca punct de plecare străvechi practici rituale, făcând parte dintr-un scenariu amplu și complex care urmărea înnoirea anului primăvară, la nașterea și moartea simbolică a Babei Dochia, întruchipare a
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
ex-voto-uri sau prin amulete calitățile apotropaice ori medicale ale zeului soarelui. Căci întocmai ca și Apollon celticul, Zamolxis geticul erau un zeu iatros.“ Cuvânt care înseamnă vindecător, tămăduitor.( Vasile Pârvan, Dacia, București, Editura Științifică, 1967, p.79.). Desigur că mitologia traco-dacilor nu are numai o singură divinitate, Zalmoxis fiind însă divinitatea principală în jurul căreia graviteau ceilalțI zei ai pantheonului traco-dacic, lucru dovedit și de săpăturile arheologice care atestă caracterul politeist și urano-solar al religiei daco-getice, așa cum sublinia Hadrian Daicoviciu în Dacia
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
caballus se crede că e de origine celtica, noi l-am explicat prin kamal/kamel „cămilă“ (< kam „soare“) cu țig., nagameză (India), vezi și lit. kumele „iapa“ și cecen emkal „cămilă“! Teoretic ar fi putut există și un *kal în traco-dacă kala „soarele“ hawaian, cf. sl. kolo „roată“ (soarelui), finl. kal „a fulgera“, v. ind. kal „a merge“, alb. kalë „cal“ etc. În final alte argumente: „Calul cu două capete reprezintă Soarele“ (Serghei V. Riabcikov, A New Key to the Proto-Indian
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369864_a_371193]
-
comoara aceea, ba chiar mai adânc.” Constantin Brâncuși - Rădăcinile l-au legat întotdeauna pe Brâncuși de pământul străbun. Se pare că totul a fost predestinat. Începând cu numele său, Brâncuși, fiind considerat de specialiști a fi un cuvânt de origine traco-dacă, provenit de la “brânc”, păstrat și în greaca veche, care însemna “dârz”. O spune și Alecu Russo în lucrarea sa “Limba traco-geților”. Încă din planurile lui Brâncuși din 1936 trebuia să apară opera, care să povestească întreaga istorie a neamului, cu
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
decât latina?; 3. în tradiția școlii românești, elevul a avut, de câteva decenii încoace, o oră de latină la clasa a VIII-a, iar eventuala ei înlăturare ar fi o măsură antinațională. Pe tracomani, adică pe ăia care cred că traco-daca a fost buricul tuturor limbilor și că românii nu datorează nimic romanilor și limbii latine, nu-i iau în serios. În tot acest cor răgușit al patrioților îngrijorați am remarcat excepția fericită a vechiului meu prieten Dr. Ștefan Colceriu, care
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice () [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
culmile culturii la Tărtăria sau Boian, încât acest ținut e axa întregului spirit uman... Orice cultură-nvederează etape-n viețuire clare: Matură-i după tinerețe și pruncie, apoi decade și la urmă moare! De ce-au pățit alte popoare nici traco-dacii n-au scăpat - cultura lor s-a stins încet, după-apogeu-nregistrat. (Urmașii lor, postdecembriștii, nu doar că n-o pun în valoare, dar fură fără pic de jenă din splendidele ei odoare...) O mie de ani și mai bine, cât vremi
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
său, cea de zămislire a culturii, cea de continuator al Creației divine. Acesta este geniul ori sacerdotul cerului de pe pământul Patriei sale. Toate însușirile spiritului său sunt luminate, inspirate, îndrumate de harul dumnezeiesc, care-i dau totală strălucire aristocrației sale traco-dace. Cel ales, Geniul, aristocratul spiritului este așadar, Sacerdotul mistic, slujitorul Cultului ortodox, ca viață și misiune a Bisericii lui Hristos, care se cuminecă culturii noastre creștine, împărtășindu-se apoi tuturor, aflați în pantheonul spiritual universal. Grație Bisericii Ortodoxe naționale se
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
înfrățeau sau se însurățeau dădeau un ospăț pentru prietenii lor, care se legau între ei să se înfrățească și ei la rândul lor cât mai curând posibil. Fraternitatea rituală de tipul înfrățirii și însurățirii a fost un rit străvechi la traco-dacii nord-dunăreni, cât și la traco-dacii sud-dunăreni (moesi, odrisi și iliri). ” (Petru Caraman-Sur l’origine thraco-illiriene de la fraternisation rituelle chez les Roumains. București, 1980, p. 215-217) Prințul Dragobete, spune o legendă mai veche era fiul Prințesei Dochia-moștenitoarea Marelui rege Decebal. El
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
un ospăț pentru prietenii lor, care se legau între ei să se înfrățească și ei la rândul lor cât mai curând posibil. Fraternitatea rituală de tipul înfrățirii și însurățirii a fost un rit străvechi la traco-dacii nord-dunăreni, cât și la traco-dacii sud-dunăreni (moesi, odrisi și iliri). ” (Petru Caraman-Sur l’origine thraco-illiriene de la fraternisation rituelle chez les Roumains. București, 1980, p. 215-217) Prințul Dragobete, spune o legendă mai veche era fiul Prințesei Dochia-moștenitoarea Marelui rege Decebal. El apare sub înfățișarea unui Făt-Frumos
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
vreme de șase milenii. Începuturile locuirii umane în această zonă, aflată la confluența Oltului cu Dunărea, datează din epoca neolitică, perioadă în care s-au așezat cele dintâi comunități aparținând culturii Vădastra II. Mărturiile de cultură Sălcuța, urme ale așezărilor traco-dace de la Sucidava, ale cetății și necropolelor daco-romane din aria Celeiului, vorbesc despre o vatră străveche care își dezvăluie treptat misterele. MIRACOLUL ISTORIEI Pe malul stâng al Dunării, în partea de sud a orașului Corabia, în cartierul numit Celei, se află
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
15 ianuarie îl sărbătorim pe marele poet Mihai Eminescu ... Puțini știu însă că Mihai Eminescu nu este numai cel mai mare poet dat de acest pământ, ci unul dintre cele mai mari spirite creatoare pe care le-a dat neamul traco-dacilor. Profesorul Ovidiu Drimba afirmă despre Mihai Eminescu că este cea mai mare minte pe care a ivit-o acest pământ de la Deceneu până azi. Ceea ce este foarte adevărat. Într-un eseu bine argumentat al nostru, intitulat „ Mihai Eminescu - un Iisus
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
cel mitologic și religios, trebuie înțeles drept niște calcuri pe un fond străvechi, care în anumite condiții social-politice (dominații străine), demografice (conviețuiri, asimilări) și spirituale (moșteniri indo-europene) a putut îmbrăca o nuanță de factură slavă. Dar bogata zestre romană și traco-dacă (a se vedea bazele creștinismului) a constituit adevăratul fundament al universului spiritual românesc. 62 Etimologia slavă a multor vocabule ce vizează aspecte ale mitologiei și religiei populare românești nu mai este satisfăcătoare-se găsesc soluții în fondul autohton thraco-dacic, latin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
obiceiuri) cuprinde numeroase dublete (triplete) lexicale (latino-slave, thraco-latino-slave), ce oferă o imagine specifică despre interferențele și conviețuirile spirituale dintre romanici și slavi. De pildă, terminologia daimonologiei românești: alături de slavonismele duh, diavol, vârcolac, mor, moroi, zmeu, vrajă, vrăjelnițe se află lexemele traco-dace bală, balaur, dulf, zgripțor, zgripțuroaică, dar și latinul drac (draco) alături de care stau "cohorte" întregi de genii, îngeri, existențe divine suprasau sub-mundane de origine greco-romană și orientală ce au "populat" spațiul Daciei și Moesiei Inferior. Apoi, un alt termen, semidivinitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
autohtone, preromane, în limba română, s-a impus constatarea că româna are o puternică notă de originalitate, de personalitate, nu numai în conținutul și structura latină, dar și în elementele (caracterele) anteromane, numite anterior "albaneze", "balcanice", iar acum "autohtone" și "traco-dace". Lingvistul Al. Philippide consideră că "elementele asemănătoare" cu albaneza sunt astfel "numai în general și cu aproximație". Dar la o cercetare mai atentă, ele prezintă deosebiri remarcabile de la o limbă la alta, ce constituie o prăpastie între albaneză și română
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de 1500 (1600), dar, împreună cu derivatele, lingviștii Candrea și Densușianu au ajuns până la 2000-2500 cuvinte latineînaintea lor, Pușcariu ajunsese până la 1947. Raportul real între elementele latine și cele preromane (autohtone) este de 1500-1600 cuvinte latine de bază la 160-170 autohtone (traco-dace), așadar un total maxim de 1700 cuvinte moștenite. Concluzia ce se impune: cuvintele autohtone (prelatine) reprezintă doar o 1/10 din lexic, dar sunt importante (în ciuda numărului lor redus) ele sunt resturi din substratul de limbă traco-dac, înlocuit prin latină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]