31 matches
-
prin Școala Bărnuțiu, în jurul lui 1848, s-a susținut restabilirea fondului nostru latin (Maiorescu îl ironiza pe cărturarul ardelean de a voi să repună în funcțiune instituțiile romane), iar prin Blaga și Pârvan, după 1918, a fondului nostru nelatin (adică traco-dac). Al doilea lucru este că fondul care trebuia să umple forma a mers de obicei împotriva ei, a carotat-o. Principalul factor de opoziție a fost, cum era de așteptat, naționalismul. Abia s-a întemeiat după primul război România Mare
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
româno-albaneze, bucurîndu-se de prestigiu în cercuri largi. Studiile sale intră în aria balcanisticii, dar vizează și reconstituirea cu prudență științifică a celei mai obscure zone a istoriei limbii române: elementul dac: Vocabularul autohton al limbii române, 1983; Cercetări asupra fondului traco-dac al limbii române, 1995. I-a îndemnat și i-a sprijinit pe mulți tineri să cerceteze domeniul balcanistic și al istoriei limbii. Momentul aniversar oferă un reconfortant model și exemplu: al seninătății și frumuseții unei vieți de profesor și cercetător
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
evocă/invocă divinitatea. Absența din Miorița a vreunui apel divin ar putea avea următoarea explicație. Ab originem, acest popor a avut drept divinitate sfânta natură, lumea de aici (ca și Spinoza, de unde admirația lui Eminescu pentru autorul "sublimei Ethici"). Zeul traco-dac, Zamolxis nu este originar din ceruri. El a fost pe rând rege, apoi profet aici, pe pământ. Și după ce petrece doi ani în grota inițiatică, devine zeu. Prin urmare, fapt poate singular în istoria religiilor: zeul dacilor s-a născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
dacă fiind limba pelasgo-traco-dacă, rădăcina și tulpina din care s-a desprins latina, care era deci foarte apropiată de limba dacă, nu avea cum să înlocuiască limba dacă. Limba dacă, foarte apropiată de latină, aceasta fiind o ramură a idiomului traco-dac, a asimilat desigur mai multe neologisme, aduse de romani, dar în natura și în structura ei ea a rămas aceeași limbă dacă ce și-a continuat evoluția prin timp, fiind astăzi româna pe care o vorbim cu toții. Adevărul în disputa
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
din sl. baba, ca Baba Dochia, Baba Hârca, Baba Cloanța, Ursitoarele, după S. Fl. Marian, dar acestea nu se explică doar prin mitologia slavă, ci mai curând prin suprapunerea lor peste universul mitic al gerontocrației și gerontolatriei autohtone, existența termenilor traco-daci moș, moșa, moașa (pl. moașele), poate fi un indiciu. Este posibil, apoi, ca românescul Rusaliile, făpturi mitice malefice, care iau mințile oamenilor, să aibă corespondent în rusalce-le slave (din rusalka, pl. rusalki), divinități feminine din ape, câmpuri și păduri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
primit numeroase influențe. Slavii, atât cei din nordul Dunării cât și cei din sud, după 602, în cursul secolului al VII-lea, au cunoscut un proces amplu de asimilare etnolingvistică, ca participanți la constituirea unei noi sinteze culturale, cu elementul traco-dac și roman.7 După această prezentare generală a slavilor, vom relua problematica lor și din alte perspective. Începuturile slavilor, consideră Iorga, pot fi limpezite doar parțial-ei pare să fi intrat ca un element component al confederației sarmatice, cu o alcătuire
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la 160-170 autohtone (traco-dace), așadar un total maxim de 1700 cuvinte moștenite. Concluzia ce se impune: cuvintele autohtone (prelatine) reprezintă doar o 1/10 din lexic, dar sunt importante (în ciuda numărului lor redus) ele sunt resturi din substratul de limbă traco-dac, înlocuit prin latină după cucerirea Daciei. Cuvintele autohtone, distincte de celelalte în lexicul românesc, sunt generale, ca și cele latine, pe întreg teritoriul lingvistic daco-român. Marea majoritate a cuvintelor autohtone exprimă noțiuni generale, fundamentale, cunoscute peste tot, fiind termeni cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și mimetică a unor elemente dintr-o nouă limbă și prin renunțarea, la fel de rapidă, la elementele considerate inutile la un moment dat. Diversitatea straturilor etimologice conferă vocabularului limbii române un caracter pitoresc: groapă, copac, măgar, balaur, barză (cuvinte din substratul traco-dac); a ara, boală, boier, ciocan, a citi, a clădi, comoară, drag, hrană, a iubi, muncă, nevastă, plug, a țese (cuvinte din superstratul slav); a ademeni, a bănui, a cheltui, fel, gând, hotar, meșter, neam, oraș, vamă, viclean (cuvinte de origine
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în nord-vestul Văii Trotușului, comuna se învecinează cu Tarcău (nord), Asău (est), Agăș (sud), Palanca, Ghimeș - Făget (vest). Toponime ca Brusturatul, Brusturețul, Brusturi, Brusturașul sunt întâlnite în Moldova și în Transilvania. Et.: d. ap. brustur(e) -et. nec. (DEX) ; probabil traco-dac. BUCIUMI, comună din fosta plasă Trotuș. Dacă pentru o vreme au aparținut de ea și satele Gutinași și Răcăuți, din 1968 ea include doar Buciumi și Răcăuți, iar după această dată face parte din comuna Ștefan cel Mare. Este din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Există și cazul invers, când, în urma analizei greșite, articolul nehotărât o se atașează la cuvânt: mgr. mídas „vierme“ > rom. *midă, dar *o midă > omidă. Cuvinte fără dată de naștere Înainte de populațiile care și-au părăsit limba în favoarea latinei (celți, iberi, traco-daci), în Europa au locuit unele populații indo-europene sau neindo-europene a căror limbă a rămas, din cauza absenței unor texte scrise, necunoscută sau insuficient cunoscută. Unii lingviști au fost tentați să explice o serie de fapte latinești sau romanice prin acest „substrat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și în cazul fructelor numite ananas, kiwi) sau odată cu o noțiune necunoscută înainte (radioactiv). Sunt și cazuri când un cuvânt împrumutat (cabană < fr. cabane) înlocuiește un cuvânt care trimite la o realitate depășită (colibă, cuvânt vechi, foarte probabil din substratul traco-dac). Cele mai multe împrumuturi au loc fiindcă, așa cum am arătat la început, vocabularul este un sistem deschis, permeabil, care permite o fluctuație continuă. El este, de aceea, mai receptiv față de influențele străine decât structura fonetică sau cea gramaticală. Se știe că fenomenul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vechiul termen moștenit, care nu este marcat. Pentru a se înțelege mai bine, dau și câteva exemple românești: termenilor generici de tipul lac, vale, arbore, ai „usturoi“, șarpe, a aprinde, lână, râu, moșteniți din latină, le corespund termeni, din substratul traco-dac, al căror sens s-a specializat: baltă, bâlc „vale mlăștinoasă“, copac, leurdă „usturoi sălbatic“, balaur „șarpe uriaș“, a scăpăra, bască „lâna de la o tunsoare“, pârâu. Opoziția marcat/nemarcat este foarte importantă pentru a explica procesul de înlocuire a vechilor cuvinte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvântul românesc viață este fie urmașul cuvântului latinesc *vivitia, derivat abstract al lui vivus, fie format în românește de la viu). Ca și celelalte limbi romanice, româna a și împrumutat nume de animale, mai ales sălbatice, dar și domestice, din substratul traco-dac (cioară, ghionoaie, năpârcă, pupăză, rață, șopârlă, viezure), de la slavi (bivol, cocoș, curcă, dihor, gâscă, veveriță, vidră și multe nume de pești: crap, păstrăv, rac, știucă, mreană), de la turci (bursuc, catâr). Este interesant de urmărit acest câmp semantic și din perspectiva
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
tener, cuvinte latinești panromanice absente numai din română, care au fost înlocuite de obicei cu același cuvânt, latinesc sau nelatinesc, în toate dialectele (lat. grandis înlocuit cu lat. mare, lat. ploro cu lat. plango, lat. centum cu sl. suto), substratul traco-dac, cu elemente comune (baci, cătun, copac, moș, sâmbure, țap), absența unei influențe germanice, superstratul slav cu un fond comun de cuvinte (babă, coasă, nevastă, a plăti, slab). Nu mai insist pe această temă, dat fiind că într-un volum al
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de cuvinte de proveniențe și vechimi diferite. Stratul de bază al limbii române, ca limbă romanică, este cel al cuvintelor moștenite din latină, care este și cel mai vechi. La acesta s-au adăugat diversele împrumuturi: în primul rând, substratul traco-dac, apoi superstratul slav, cea mai importantă influență veche exercitată asupra limbii române; urmează, în continuare, alte contacte lingvistice, care au dus la împrumuturi, unele mai vechi, altele mai noi. Limba română, de două ori latină Am preluat această expresie, formulată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
populațiilor autohtone, limbi care, până la urmă, au fost părăsite în favoarea latinei. Este vorba despre așa-numitul substrat al limbilor romanice: celtic pentru franceză, iberic pentru spaniolă, etrusc, ligur și osco-umbric pentru italiană. În cazul românei, substratul este traco dac. Substratul traco-dac În jurul substratului traco-dac al limbii române s-au purtat multe discuții, adesea contradictorii, în literatura de specialitate. Câte cuvinte avem de la daci Spre deosebire de tracofili (sau tracomani), trebuie să mărturisesc că avem relativ puține cuvinte sigure din substrat, în jur de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care, până la urmă, au fost părăsite în favoarea latinei. Este vorba despre așa-numitul substrat al limbilor romanice: celtic pentru franceză, iberic pentru spaniolă, etrusc, ligur și osco-umbric pentru italiană. În cazul românei, substratul este traco dac. Substratul traco-dac În jurul substratului traco-dac al limbii române s-au purtat multe discuții, adesea contradictorii, în literatura de specialitate. Câte cuvinte avem de la daci Spre deosebire de tracofili (sau tracomani), trebuie să mărturisesc că avem relativ puține cuvinte sigure din substrat, în jur de optzeci (asemenea celorlalte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în limbile vecine există cuvinte care le sunt bine cunoscute din limba lor. Dacă află că acele cuvinte sunt foarte vechi în română, fiind moștenite din latină (bășică, fecior, plăcintă, a pleca) sau împrumuturi vechi cum sunt cele din substratul traco-dac (măgură, moașă), satisfacția lor este și mai mare, pentru că au certitudinea că respectivele cuvinte sunt pornite din română spre limbile vecine, și nu invers. Am văzut că și francezii au sentimente similare când constată că multe cuvinte din limba lor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dintre cele două popoare hărăzite istoric a alcătui poporul român. Excluderea slavică din etnogenia românească conduce la reinstaurarea paradigmei xenopoliene a daco-romanismului. După "maximalismul slav" concretizat în prima fază, antinațională, a socialismului românesc, "revolta fondului nostru nelatin" a exploatat filonul traco-dac îngropat în "adâncimile oarecum metafizice ale sufletului românesc" (Blaga, 1921, p. 181). Continuitatea. Constantă a conștiinței istorice românești, teza continuității poporului român pe teritoriul actual al României este consolidată ca pilon de susținere al memoriei naționale și în perioada 1964-1989
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dintre cele două popoare hărăzite istoric a alcătui poporul român. Excluderea slavică din etnogenia românească conduce la reinstaurarea paradigmei xenopoliene a daco-romanismului. După "maximalismul slav" concretizat în prima fază, antinațională, a socialismului românesc, "revolta fondului nostru nelatin" a exploatat filonul traco-dac îngropat în "adâncimile oarecum metafizice ale sufletului românesc" (Blaga, 1921, p. 181). Continuitatea. Constantă a conștiinței istorice românești, teza continuității poporului român pe teritoriul actual al României este consolidată ca pilon de susținere al memoriei naționale și în perioada 1964-1989
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
textele sale cuvintele „copaci” („Fulgii/ Prin copacii goi/ Triste suspine”, - „Restituiri”) și „arbori” („Pe arbori, electrică lumină” - „Noapte”). „Copaci” (numai în poezie) e prezent de 17 ori, „arbori” de trei ori. Ce-i ciudat aci? Primul e un cuvînt vechi, traco-dac (spune G. Mihăilă în Dicționarul său), al doilea e un neologism, de proveniență latină! Puțină mirare e îndreptățită, căci Bacovia contează doar ca poet neologistic. Ceea ce-i surprinzător în ediția bibliofilă a Stanțelor burgheze nu ține de materia volumului respectiv
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de Louvain, Peeters, Louvain, 1992. Blanchet, Philippe (editor), Nos langues et l'unité de l'Europe. Actes des colloques de Fleury (Normandie) et Maiano (Prouvènço), Observatoire Linguistique/Institut de Linguistique de Louvain, Peeters, Louvain, 1992. Brâncuș, Grigore, Cercetări asupra fondului traco-dac al limbii române, Institutul Român de Tracologie, "Bibliotheca Thracologica", VIII, București, 1995; ed. a II-a, Editura Dacica, București, 2009. Brâncuș, Grigore, Concordante lingvistice româno-albaneze, Institutul Român de Tracologie, "Bibliotheca Thracologica", București, 1999. Budagov, R.A., Problemele studierii limbilor literare romanice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
6 mii acum cateva decenii. Se vorbește în nord-vestul Croației (Peninsula Istria și provoncia Ćićarija). Dacoromâna are o configurație dialectala controversată (între 2 și 20 de subdialecte), cei mai multi lingviști vorbind de cinci subdialecte: moldovean, muntean, bănățean, crișean și maramureșean. Substat traco-dac. Influență slavă, turcă, maghiară, greacă, franceza, italiană, rusă, engleza. Cuvintele latinești moștenite au cea mai mare frecvență. Cel mai vechi text continuu care s-a păstrat este Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521). În sec. XVI se pun bazele limbii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
considerate a fi cele mai vechi, sunt multe asemenea hudiți și că localnici înțeleg destul de bine ce este o hudiță și-l folosesc în vorbire în mod curent. Din aceste motive considerăm că rădăcina pomenită mai sus provine din substrat traco-dac și hudești este o derivație creată pe teritoriul limbii române. Urmele arheologice găsite, confirmă acest lucru și ne fac să credem că localitatea noastră are o vechime destul de mare. Iazul Axinte-iaz în partea de sud-est a satului Hudești, fiind alimentat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai sus, ca și argumentele arătate în scrisoarea academicianului Iorgu Iordan ne fac să credem că din cele mai vechi timpuri numele de Vatra a rămas în vorbirea populației de pe aceste locuri, nume care de fapt, face parte din substratul traco-dac și pe care, pe bună dreptate, acest sat îl merită. Numele satului Vatra și existența bisericii din acest sat este legat de numele hatmanului Iordache Costache BoldurLățescu care a donat Sfintele Vase pe care era inscripționat numele său Iordache Costache
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]