13 matches
-
biserici mari și mici.”(Kostas V. Karastathis, op. cit., p. 393) Dumnezeu a încredințat-o prin vis și a hărăzit-o să găsească lemnul Sfintei Cruci al Răstignirii Domnului și Răscumpărătorului nostru de la Locurile Sfinte, despre care cel mai Mare Apostol, traco-dacul Pavel mărturisea: „Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos.” (Galateni 6, 13) O variantă ne relatează că deasupra celor trei cruci: „cele trei cruci, care se găseau într-un vechi
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
Ortodoxă are caracter național, universal și cosmic, ce se asumă într-o divină reciprocitate: Hristos se întrupează în Om, în Fecioara Maria, pentru ca Omul creștin să se întrupeze apoi haric în Hristos, adevăr rostit de Marele Apostol al Neamurilor, dumnezeiescul traco-dac Pavel: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine” (Galateni 2,20). Soarta, Destinul și mântuirea Omului, a Neamului este comuniunea tuturor întru toți, întru Dumnezeu, după cum afirmă și marele filosof creștin Ernest Bernea: „Oamenii sunt sortiți să trăiască
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
aceluiași Sfânt-Înaintemergător. Drăgaica mai este numele unui dans vechi popular, de-o vârstă cu dacii, dar și denumirea unei plante erbacee, de cca. 1m. înălțime, cu flori mici, aurii și o mireasmă îmbătătoare de zână. Omonime și toponime descendente din traco-dacul Dragobete: Drag-voievod maramureșan, din sec. XIV. Dragalina, Ion (1860-1916), născut în Caransebeș, general de armată și erou-martir al primului război mondial. Dragfi-familie nobilă transilvană descentă din voievodul Dragoș. Dragomir-Pârcălabul cetății Dâmbovița în sec. XIV. A purtat o victorie decisivă asupra
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
plauzibil ca romanii care se retrăgeau să fi dorit să plece cu aceste mici tezaure și agoniseli ale celor care nu mai voiau să se întoarcă la Roma. Pentru a-și proteja micile avuții, romanii rămași și amestecați cu băștinașii traco-daci le ascundeau la marginea castrelor și a așezărilor fortificate. Așa s-a întâmplat, foarte probabil, și la Dobridor. C. Nicolaescu-Plopșor a găsit urme de locuințe daco-romane la Moțăței la Măgura Zarafului de pe Valea Coțobâțului care se află la numai 0
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
plante sunt destul de numeroase, dar au o valoare lingvistică redusă, deoarece: Totuși Russu consideră că ele provin de la populația dacă din nordul Dunării, și anume din Dacia Romană și include cel puțin 10-15 dintre aceste denumiri în repertoriul lexical etimologic traco-dac (respectiv explicabile „total sau în parte, cu siguranță sau cu oarecare probabilitate, prin etimologii ce prezintă trăsături fonetice 'satem' traco-dace și un oarecare sens” ("L. t.-d.", ed. a II-a, 1967, p. 47)) din lucrarea "Limba traco-dacilor" (pp. 89-130
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
mai deștept popor de pe planetă, dacă n-aș fi citit cartea Revanșa Daciei, din care am aflat o serie de lucruri uimitoare despre istoria noastră multimilenară. De exemplu, din cei optzeci de Împărați ai Romei, patruzeci și doi au fost traco-daci! Am uitat cum se numește autorul, dar argumentele sale mi se par deosebit de valoroase. Reiese foarte clar faptul că, În contextul Noii Ordini mondiale, locul României trebuie să fie unul de frunte, alături de celelalte forțe ale progresului și civilizației. Asemenea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nume pentru că etimologia acestora „este adesea imposibil de stabilit din cauza necunoașterii sensului apelativului din care provin“ (p. 315). footnote> . Numele de persoane formate de la cuvinte autohtone păstrate (baltă, buză, copil, mazăre, mînz etc.) nu pot fi considerate ca păstrate de la traco-daci, pentru că nu se poate stabili cînd apelativul a devenit nume propriu. În timpul ocupației romane populația băștinașă a trecut destul de repede la sistemul onomastic roman <footnote Vezi Domnița Tomescu, Nume de persoană la români. Perspectivă istorică, Editura Univers enciclopedic, București, 2001
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
colet-capcană, contabil-șef, contract-tip, cuvânt-înainte, cuvânt-titlu, democrat-creștin, dublucasetofon, fier-beton, fierar-betonist, in-galben, inspector-șef, libercugetătoare, mașină-capcană, mierea-cucului, mierea-ursului, oală-minune, om-orchestră, om-sandvici/sendviș, patinaj-viteză, portret-robot, poziție-cheie, prim-balerin, prim-balerină, primă-doamnă, proastă-creștere, program-pilot, prim-solist, prim-solistă, rău-platnic, soră-șefă, test-grilă, traco-dac. Acestea nu reflectă dinamica flexiunii nominale în limba actuală, deoarece flexiunea lor este aceea a cuvintelor pe baza cărora sunt formate (însă ar fi interesante pentru un studiu despre compunere în limba română actuală). În schimb, am luat în calcul
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
a indica într-o formă cât mai succintă câteva aspecte ce vor sprijini conturarea imaginii generale, vom face o dată apel și la câteva aspecte de ordin statistic. Comunitățile celor dint(i rom(ni (proto-rom(nii) care sunt rezultatul sintezei dintre traco-daci ș( romani, "s-au integrat acelor formațiuni denumite at(t de corect de N. Iorga romaniile populare, forme de organizare politică-militară a populației romanice aflate (n zone de margine ale Imperiului roman, zone din care ca (n Dacia au fost
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Rusiei. Numele topice puse în legătură cu substratul iranic (Dunăre, Iași, Nistru, Olt, Prut, Zărand) au fost explicate și ca elemente traco dace. Nu este exclus să aibă dreptate și unii, și alții, în sensul că numele scitice au fost preluate de traco-daci și apoi au fost transmise, prin latină, până astăzi. Unii lingviști români (printre ei și O. Densusianu) au încercat să explice și diverse cuvinte comune românești prin substratul iranic. Chestiunea este foarte complicată și presupune multă imaginație, neexistând probe sigure
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
60 de ani ? Suuunt! Păi dacă oamenii politici abia se nasc la 60, e clar că la 65 abia vor avea 5 anișori ? Copleșitor de exact. Și de la 5 până la 67, cât e speranța de viață la bărbatul indigen romano traco-dac... Româno-traco-dac ! Tot un drac. Ei bine, mai sunt 52 ? 52 pe muche. Păi 52 și cu 60 nu fac 112 ? 112. Și cu o inflație anuală de 47 la sută ori 52 cu 60 plus taxa pe valoare adăugată de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
uniformizării civilizației și spiritualității locale. Menținerea în lexicul limbii române a unor vocabule de origine prelatină, precum balaur, bală ("monstru"), ghionoaie, moș (Ajun, Crăciun, Gerilă), moși, moașe, năpârcă, gogă ("strigoi", moroi, vampir), noian (de ape), doină (daină, doini, dăini), iele (traco-dac), dolf, dulf, duf ("duh de mare"), vatră, zgripțor (animal fantastic, înaripat), zgripțuroaică (vrăjitoare, harpie) sunt o consecință a unor semnificații avute de aceste cuvinte în mitologia, credințele și superstițiile autohtonilor, perpetuate după creștinare. În plus, conviețuirea, strânsă sau nu, timp
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai ferite, din munți. S-au menținut neslavizați numai romanicii împinși de valurile slave în văile cele mai înalte și pe plaiurile munților, unde au trăit mai cu seamă din păstorit. Slavii așezați în Dacia au întâlnit aici rezistența autohtonilor traco-daci, la care s-au adăugat resturi de goți, și a coloniștilor romani ( E. Petrovici, în 1940, Berlin, apud I. I. Russu). După câteva secole de viață latentă (acel "hiatus istoric" românesc din secolele VII-XI), elementele etnice de limbă romanică-românească (vechii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]