92 matches
-
cioban. Un poem pastoral al lui Gh. Șincai, cuprins într-un volum omagial din 1804, e construit sub forma unui dialog între păstorii Oprea și Bucur. Bucur e desigur un alt nume specific românesc, de mare vechime, probabil din fondul traco-dacic, dată fiind legătura clară a familiei lexicale din care face parte (bucuros, bucurie) cu albanezul bukur "frumos". Semnificațiile pozitive ale rădăcinii, vechimea, poate și legătura cu legenda întemeierii capitalei fac din acest nume unul extrem de reprezentativ - destinat parcă simbolizării și
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
cu Herodot, Platon, până târziu de către istoricii bizantini.. Printre atribuțiile lui Zalmoxis se înscriu și cele de vindecător. Dar nu numai Zalmoxis, marele zeu al dacilor, avea “responsabilități” medicale, ci și alte divinități. Astfel, se pare că există o zeitate traco-dacică chiar a sănătății, pe nume Derzis, Derzeles sau Darzos. După cucerirea română, unii cercetători, printre care și Pârvan, identifică pe Darzos cu Hercules Invinctus, întruchiparea vigorii și sănătății. Dar să venim spre vremurile mai apropiate și binecunoscute nouă, ale erei
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
avea sonorități latine mai mult decît evidente. De altfel, În perioada cît insula se aflase sub ocupație românească, fusese vizitată de un grup de savanți tracologi care ajunseseră fără nici un efort la concluzia că limba rolanzilor derivă din antica limbă traco-dacică. Mai tîrziu, această teorie a fost numită protocronism, iar ulterior, pe baza ei, un mare istoric american de origine română a declarat că nu românii sunt urmașii Romei, ci invers; la un congres de dacologie, desfășurat În anul 2001 la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
posibile: un conducător local numit Bako; strugure care crește în vecinătatea orașului Bacău și este numit “bacă” sau chiar zeul Bachus; Bihor - unii spun că ar proveni din sârbescul “vihor” (volbură), alții sunt de părere că ar avea o etimologie traco-dacică, după numele cetății “Biharea” (din bi - doi și harati - a lua, a duce), posibil cu sens de două posesiuni; Bistrița-Năsăud - probabil de la râul Bistrița (denumire de origine slavonă - apă repede) și de la orașul Năsăud (din cuvântul german Nussdorf - Satul nucilor
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
pustiu); Iași - posibil de la populația sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, “yash” înseamnă “faimă”); Ilfov - denumire de origine slavonă; Maramureș - probabil compus din “mara” (origine traco-dacică: stâncă) și Mureș: Mehedinți - din maghiară (méhed - prisacă, stupină; vechea stemă a județului avea reprezentate mai multe albine); Mureș - după râul Mureș, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris; Neamț - după orașul Piatra Neamț (“neamț” cu sensul de “german
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
la Dioscoride kinuboila, iar la Apuleiu cinubula, corespunzător gr. kuon, lat. caniș < i.e. * kuen, acesta asemănător cu numele soarelui la turcici kün sau la indienii din America kin „soare“. Este foarte ciudat că japonezii au inu „câine“ adică acel kinu traco-dacic cu k- eliminat. Numele dacic reprezintă plantă mutatoare, împărăteasa, tidva de pământ, în germ. Hunds - kürbiss adică „al câinelui dovleac“. • Rus. sobaka pare legat de saba „soare“ în amerindiana. • Rus. suka „cățea“ și suku „câine“ în wintuan și washo pot
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
vestigiilor de cultură și civilizație a strămoșilor noștri. În acest sens, Napoleon Săvescu a organizat activități multiple, dintre care menționăm câteva: achiziționarea, traducerea și editarea în limba română și engleză a unor lucrări unicat din diferite perioade istorice, consacrate civilizației traco-dacice; susținerea financiară a unor investigații și săpături arheologice, înființarea unui site electronic special cu un muzeu al dacilor, editarea lunară a revistei Dacia Magazin; realizarea unor monumente (regele Burebista, Orăștie, 2008, Nicolae Densusianu, Densuș, 2002; plăcuțele de la Tărtăria, 2003); organizarea
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
s-a plecat de la vechiul nume al pietrei *ke- dedus din sl. kamy, finl. kammo, ebr. kifa, magh. kö, tc. kaya ori i.e. *kar, *kal „stâncă“ + suf. -ter ca în pater, mater, bhrater ori de la înțelesul de tare, tura în traco-dacică (vezi I.I. Russu): tare ca piatra. Trebuie să admitem trecerea k' > p ca în kaena > poena în gr. > latină; jap. ko = ainu po „copil“; dar mai ales în română: lacte > lapte, pect > piept, octo - opt, aqua: apă și deci ketra
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
poate mult ajutora!), va sta mărturie, lumii întregi („multului rotund”, cum zice Coșbuc!), că soluțiile ontologiei umano-divine, de pe Terra, prin Magia Verbului - stau în Nordul Valah. Sau, măcar, ȘI în Nordul Valah - Ultima Thule fiind, de fapt, Calea spre Hiperboreea Traco-Dacică. N-am dori să naștem, Doamne ferește, zâzanii, prin citările selective ale frânturilor de poeme ori de scrieri în proza, cernute prin subiectivitatea noastră (inerentă!) - dar nici nu se face să prezinți o carte, fără ... ceea ce conține cartea, măcar că “întărâtare”/chemare
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
roman (a domnit 582-602), au fost o serie de campanii militare care au avut ca scop apărarea provinciilor balcanice bizantine împotriva avarilor si slavilor. Elementele de bază ale limbii române, au ca precursor genetic, influența latină și ca substrat, cel traco-dacic. Istoria ("nașterea") limbii române este foarte complexă și de fiecare dată duce la discuții contradictorii... Cele subliniate de mine prin cuvintele de mai sus, sunt doar o "picătură de apă, pe piatra încinsă" a discuțiilor în legătură cu proveniența limbii noastre materne
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
actualelor ruine ale cetății, unde o noua tehnică arheologică nou inventată va aduce o lumină nouă. Să sperăm în toate minunile lumii și a faptului că așezarea nu este întocmai grecească, ci că ea s-a interpus unei altei localități traco-dacice, așa după cum am văzut că ar fi unele păreri. Plajă Vadu, astfel atestata de milenii ca fiind cea mai veche de pe malurile Mării Negre, reprezintă și începutul biosferei Deltei Dunării. Pentru ea nu există măsurători exacte... din numai ceea ce pot să
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
împrumuturi”.(pag.28). Mai departe spune că: • „identificarea elementelor tracice și dacice care au pătruns în limba română este foarte îngreuiată de faptul că nu cunoaștem mai nimic din limba tracă și dacă. Cu atât mai dificilă este separarea cuvintelor traco-dacice care au pătruns în limbă pe vremea când româna era un dialect al latinei populare...” Și se lansează într-o explicație sofisticată ca să ne arate cum au pătruns „neologismele latine” (sic) în lexicul românesc.(probabil din latina clasică?). Ce să
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
erau un zeu iatros.“ Cuvânt care înseamnă vindecător, tămăduitor.( Vasile Pârvan, Dacia, București, Editura Științifică, 1967, p.79.). Desigur că mitologia traco-dacilor nu are numai o singură divinitate, Zalmoxis fiind însă divinitatea principală în jurul căreia graviteau ceilalțI zei ai pantheonului traco-dacic, lucru dovedit și de săpăturile arheologice care atestă caracterul politeist și urano-solar al religiei daco-getice, așa cum sublinia Hadrian Daicoviciu în Dacia de la Burebista la cucerirea romană, volum apărut la Editura Dacia, 1972, p.205. Un izvor îl constituie komos-ul, procesiunea
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
Timișoara Noastră, a tuturor care au trăit în ea de la începutul mileniului doi, când este consemnată ca o fortăreață de pământ undeva printre întinsele mlaștini ale Timișului numit Castrum regium Themes și până în zilele noastre. Arheologii au găsit și urme traco-dacice și romane, dar în documente apare târziu ca o fortăreață ''țărăneasca'' ridicată împotriva barbarilor, cum se numeau la vremea aceia și mult după aceia, până ce ungurii, prin recunoscuta lor diplomație de ademenire și plată în natură, au schimbat termenul în
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
atâtea sute de ani deși în chintesență a fost ridicat și s-a menținut pe temelii seculare. Da, dar civilizația romană avea sub temelie, îngropată în straturi peste straturi arheologice, pietrele de la templele moștenirii culturale și spirituale eline, egipteane, persane, traco-dacice, cartagineze, frigiane. Calul Troian al culturilor și al religiilor a pătruns în Roma și eternele valori create de antichitatea greacă și indirect și de cea egiptană i-au substituit și stimulat nevoia și dorința de nemurire istorică și culturală. Când
DESPRE TELEOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354216_a_355545]
-
știe? - poate că multe dintre acele afirmații/presupuneri chiar au temei științific. Ce m-a frapat pe mine ca om al locului a fost explicația dată Maramureșului: Cică ar fi un toponim compus din „mara” și Mureș, cuvântul de origine traco-dacică „mara” însemnând stâncă. După cum se va vedea în continuare, nu numai că-i o explicație nesatisfăcătoare (îndată voi argumenta), dar chiar de-a binelea jignitoare pentru suculența fanteziei noastre toponimice, care - cu substanțialul ajutor venit dinspre hidronimie și oronimie - se
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
al IV-lea î.e.n., potrivit celor cinci monezi descoperite până în prezent, ce poartă inscripția „Sarmis Basileus”); 2) Dealul Cetății de pe Solovan, deal la poalele căruia se întinde Sighetul, nu este o ficțiune, aici fiind vizibile ruinele unei cetăți din perioada traco-dacică. Vasăzică ungurii, așa cum le stă și astăzi în fire, au maghiarizat acel străvechi „zeget”, care în actele oficiale a primit forma prescurtată Sziget, iar mai apoi în documentele românești a devenit Sighet. Codița Marmația a fost adăugată în secolul al
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
fie-n cale miei și lupi pui deopotrivă strigând sorții și lunii-n plin și morții-n gol poeți și oameni cod și rug lumini și gând în roua nopții 12 noiembrie 2014 notă: mied (miedar, 1583; mied, 1625; cuvântul traco-dacic, în formă grecizată, μέδος, înregistrat de Priscus Panites, în zona Banatului, cu prilejul soliei la Attila, în a. 448 - copie din prima jumătate a sec. X). Referință Bibliografică: mied și foc / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MIED ŞI FOC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379365_a_380694]
-
Ural și Tatra de la est la vest și de la Marea Baltică la Dunăre și Marea Neagră de la nord la sud? De asemenea, și în același context, nici un specialist în istoria României nu atrage atenția asupra altui „detaliu” primordial, și anume că limba traco-dacică este cu mii de ani anterioară latinei (care apare abia în secolul VI î.e.n.) și că, în consecință, limba română nu se trage din latină, pentru că, deși din aceeași familie, există istoric înaintea latinei, deci este o limbă proto-latină. Latină
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
poate mult ajutora!), va sta mărturie, lumii întregi („multului rotund‖, cum zice Coșbuc!), că soluțiile ontologiei umano-divine, de pe Terra, prin Magia Verbului - stau în Nordul Valah. Sau, măcar, ȘI în Nordul Valah - Ultima Thule fiind, de fapt, Calea spre Hiperboreea Traco-Dacică. Să se vadă, oare, curând, si pentru valahi, Locul Cel cu Patru Răsărituri, Slavă Dumnezeului-Cuvânt Atotrânduitor?! Probabil că, prin Antologia de față, a doamnei LIGYA DIACONESCU, s-au făcut, în această sfântă direcție, încă vreo câțiva pași, trepidanți de energie
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI „STARPRESS 2013 , EDIŢIE BILINGVĂ, ROMÂNĂ-GERMANĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345424_a_346753]
-
rămași în ținuturile vestice și extra-carpatice. Carpii și dacii liberi au contribuit prin integrare și asimilare treptată la consolidarea populației daco-romane locale și la compensarea (parțială) a pierderilor demografice ale Daciei, în urma retragerii romane din 275. O parte a cuvintelor traco-dacice transmise până azi în limba română, prin filieră latină, provine și de la acești daci liberi, asimilați etno-cultural și lingvistic de romanitatea din spațiul carpatic în secolele IV-V.18 În ansamblu, viața social-economică autohtonă reflectă trăsăturile unei societăți cu structuri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
elementele autohtone (preromane) au existat simultan cu cele latine, cu care alcătuiesc împreună blocul omogen al fondului lexical moștenit. Lingviștii români și străini au întrevăzut clar că limba română este o limbă latină altoită pe fondul etnic și lingvistic indigen, traco-dacic. S-a produs, în secolele II-III, prima încrucișare, în istoria limbii române, între latina populară și graiurile trace ale dacilor, geților și moesilor. Limba latină, ca limbă a stăpânirii și culturii romane, a fost adoptată de localnici (autohtoni) și învățată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
îi aparțineau geții (dacii). Însușirea latinei, după cucerirea romană, de către geți (daci), a făcut ca aceasta să sufere unele modificări, deosebindu-se de latina din alte provincii ale Imperiului. Totalitatea elementelor pătrunse în latină din limba populațiilor cucerite alcătuiesc substratul traco-dacic al limbii române. Acest substrat nu a modificat esența latină a limbii române. Ce s-a păstrat din vechea limbă a traco-dacilor? Elementele autohtone din limba română încă nu sunt elucidate (clarificate). Nume de locuri-sunt câteva nume foarte vechi de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rimează cu Istru), Mureș, Olt, Prut, Siret, Someș, Timiș, Criș, Argeș, Buzău, Cerna, Motru. Nume de orașe-în timpul invaziilor migratoare, și mai ales cea a hunilor, a avut loc distrugerea orașelor din Dacia, iar altele sunt nume vechi dacice. Cuvintele traco-dacice: pe baza concordanței dintre cuvintele românești și cele albaneze, s-a stabilit că 80-90 de cuvinte provin din substratul trac, iar 40 au o origine probabilă. Iată aceste cuvinte: baltă, balaur, barză, baligă, brad, brâu, brânză, brusture, bucurie, buză, cătun
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Este vorba de cultul țării, o imemorială Dacia Felix, al pământului-mumă, al strămoșilor, al „rădăcinilor” tracice. Se disting pregnant câteva dominante tematice și stilistice: prelucrarea filonului popular (motivul șarpelui, motivul fântânii, tipar prozodic simplificat, limbaj arhaizant - în Prânz românesc, Poem traco-dacic, Doină, Motiv străvechi de haiducie), înclinația spre jocul verbal, senin ori grav (grațiosul dans verbal Balet aerian, muzicala Impresie de răsărit), lirismul suav al poeziilor de dragoste, tendința spre simplificare și abstractizare a limbajului mai ales în poemele filosofice (Ascensiune
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]