92 matches
-
roman (a domnit 582-602), au fost o serie de campanii militare care au avut ca scop apărarea provinciilor balcanice bizantine împotriva avarilor si slavilor. Elementele de bază ale limbii române, au ca precursor genetic, influența latină și ca substrat, cel traco-dacic. Istoria ("nașterea") limbii române este foarte complexă și de fiecare dată duce la discuții contradictorii... Cele subliniate de mine prin cuvintele de mai sus, sunt doar o "picătură de apă, pe piatra încinsă" a discuțiilor în legătură cu proveniența limbii noastre materne
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
vestigiilor de cultură și civilizație a strămoșilor noștri. În acest sens, Napoleon Săvescu a organizat activități multiple, dintre care menționăm câteva: achiziționarea, traducerea și editarea în limba română și engleză a unor lucrări unicat din diferite perioade istorice, consacrate civilizației traco-dacice; susținerea financiară a unor investigații și săpături arheologice, înființarea unui site electronic special cu un muzeu al dacilor, editarea lunară a revistei Dacia Magazin; realizarea unor monumente (regele Burebista, Orăștie, 2008, Nicolae Densusianu, Densuș, 2002; plăcuțele de la Tărtăria, 2003); organizarea
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
s-a plecat de la vechiul nume al pietrei *ke- dedus din sl. kamy, finl. kammo, ebr. kifa, magh. kö, tc. kaya ori i.e. *kar, *kal „stâncă“ + suf. -ter ca în pater, mater, bhrater ori de la înțelesul de tare, tura în traco-dacică (vezi I.I. Russu): tare ca piatra. Trebuie să admitem trecerea k' > p ca în kaena > poena în gr. > latină; jap. ko = ainu po „copil“; dar mai ales în română: lacte > lapte, pect > piept, octo - opt, aqua: apă și deci ketra
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1481620137.html [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
împrumuturi”.(pag.28). Mai departe spune că: • „identificarea elementelor tracice și dacice care au pătruns în limba română este foarte îngreuiată de faptul că nu cunoaștem mai nimic din limba tracă și dacă. Cu atât mai dificilă este separarea cuvintelor traco-dacice care au pătruns în limbă pe vremea când româna era un dialect al latinei populare...” Și se lansează într-o explicație sofisticată ca să ne arate cum au pătruns „neologismele latine” (sic) în lexicul românesc.(probabil din latina clasică?). Ce să
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
atâtea sute de ani deși în chintesență a fost ridicat și s-a menținut pe temelii seculare. Da, dar civilizația romană avea sub temelie, îngropată în straturi peste straturi arheologice, pietrele de la templele moștenirii culturale și spirituale eline, egipteane, persane, traco-dacice, cartagineze, frigiane. Calul Troian al culturilor și al religiilor a pătruns în Roma și eternele valori create de antichitatea greacă și indirect și de cea egiptană i-au substituit și stimulat nevoia și dorința de nemurire istorică și culturală. Când
DESPRE TELEOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1487608120.html [Corola-blog/BlogPost/354216_a_355545]
-
erau un zeu iatros.“ Cuvânt care înseamnă vindecător, tămăduitor.( Vasile Pârvan, Dacia, București, Editura Științifică, 1967, p.79.). Desigur că mitologia traco-dacilor nu are numai o singură divinitate, Zalmoxis fiind însă divinitatea principală în jurul căreia graviteau ceilalțI zei ai pantheonului traco-dacic, lucru dovedit și de săpăturile arheologice care atestă caracterul politeist și urano-solar al religiei daco-getice, așa cum sublinia Hadrian Daicoviciu în Dacia de la Burebista la cucerirea romană, volum apărut la Editura Dacia, 1972, p.205. Un izvor îl constituie komos-ul, procesiunea
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1419685401.html [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
Ural și Tatra de la est la vest și de la Marea Baltică la Dunăre și Marea Neagră de la nord la sud? De asemenea, și în același context, nici un specialist în istoria României nu atrage atenția asupra altui „detaliu” primordial, și anume că limba traco-dacică este cu mii de ani anterioară latinei (care apare abia în secolul VI î.e.n.) și că, în consecință, limba română nu se trage din latină, pentru că, deși din aceeași familie, există istoric înaintea latinei, deci este o limbă proto-latină. Latină
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maria_luminita_rolle_punct_de_vedere_maria_luminita_rolle_1357535495.html [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
cu Herodot, Platon, până târziu de către istoricii bizantini.. Printre atribuțiile lui Zalmoxis se înscriu și cele de vindecător. Dar nu numai Zalmoxis, marele zeu al dacilor, avea “responsabilități” medicale, ci și alte divinități. Astfel, se pare că există o zeitate traco-dacică chiar a sănătății, pe nume Derzis, Derzeles sau Darzos. După cucerirea română, unii cercetători, printre care și Pârvan, identifică pe Darzos cu Hercules Invinctus, întruchiparea vigorii și sănătății. Dar să venim spre vremurile mai apropiate și binecunoscute nouă, ale erei
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării by http://uzp.org.ro/puterea-rugaciunii-in-fenomenul-vindecarii/ [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
Timișoara Noastră, a tuturor care au trăit în ea de la începutul mileniului doi, când este consemnată ca o fortăreață de pământ undeva printre întinsele mlaștini ale Timișului numit Castrum regium Themes și până în zilele noastre. Arheologii au găsit și urme traco-dacice și romane, dar în documente apare târziu ca o fortăreață ''țărăneasca'' ridicată împotriva barbarilor, cum se numeau la vremea aceia și mult după aceia, până ce ungurii, prin recunoscuta lor diplomație de ademenire și plată în natură, au schimbat termenul în
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1394956752.html [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
la Dioscoride kinuboila, iar la Apuleiu cinubula, corespunzător gr. kuon, lat. caniș < i.e. * kuen, acesta asemănător cu numele soarelui la turcici kün sau la indienii din America kin „soare“. Este foarte ciudat că japonezii au inu „câine“ adică acel kinu traco-dacic cu k- eliminat. Numele dacic reprezintă plantă mutatoare, împărăteasa, tidva de pământ, în germ. Hunds - kürbiss adică „al câinelui dovleac“. • Rus. sobaka pare legat de saba „soare“ în amerindiana. • Rus. suka „cățea“ și suku „câine“ în wintuan și washo pot
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1417599615.html [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
poate mult ajutora!), va sta mărturie, lumii întregi („multului rotund”, cum zice Coșbuc!), că soluțiile ontologiei umano-divine, de pe Terra, prin Magia Verbului - stau în Nordul Valah. Sau, măcar, ȘI în Nordul Valah - Ultima Thule fiind, de fapt, Calea spre Hiperboreea Traco-Dacică. N-am dori să naștem, Doamne ferește, zâzanii, prin citările selective ale frânturilor de poeme ori de scrieri în proza, cernute prin subiectivitatea noastră (inerentă!) - dar nici nu se face să prezinți o carte, fără ... ceea ce conține cartea, măcar că “întărâtare”/chemare
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_o_antologie_ca_adrian_botez_1374848118.html [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
poate mult ajutora!), va sta mărturie, lumii întregi („multului rotund‖, cum zice Coșbuc!), că soluțiile ontologiei umano-divine, de pe Terra, prin Magia Verbului - stau în Nordul Valah. Sau, măcar, ȘI în Nordul Valah - Ultima Thule fiind, de fapt, Calea spre Hiperboreea Traco-Dacică. Să se vadă, oare, curând, si pentru valahi, Locul Cel cu Patru Răsărituri, Slavă Dumnezeului-Cuvânt Atotrânduitor?! Probabil că, prin Antologia de față, a doamnei LIGYA DIACONESCU, s-au făcut, în această sfântă direcție, încă vreo câțiva pași, trepidanți de energie
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI „STARPRESS 2013 , EDIŢIE BILINGVĂ, ROMÂNĂ-GERMANĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_o_noua_aparit_adrian_botez_1364532776.html [Corola-blog/BlogPost/345424_a_346753]
-
știe? - poate că multe dintre acele afirmații/presupuneri chiar au temei științific. Ce m-a frapat pe mine ca om al locului a fost explicația dată Maramureșului: Cică ar fi un toponim compus din „mara” și Mureș, cuvântul de origine traco-dacică „mara” însemnând stâncă. După cum se va vedea în continuare, nu numai că-i o explicație nesatisfăcătoare (îndată voi argumenta), dar chiar de-a binelea jignitoare pentru suculența fanteziei noastre toponimice, care - cu substanțialul ajutor venit dinspre hidronimie și oronimie - se
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463909785.html [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
al IV-lea î.e.n., potrivit celor cinci monezi descoperite până în prezent, ce poartă inscripția „Sarmis Basileus”); 2) Dealul Cetății de pe Solovan, deal la poalele căruia se întinde Sighetul, nu este o ficțiune, aici fiind vizibile ruinele unei cetăți din perioada traco-dacică. Vasăzică ungurii, așa cum le stă și astăzi în fire, au maghiarizat acel străvechi „zeget”, care în actele oficiale a primit forma prescurtată Sziget, iar mai apoi în documentele românești a devenit Sighet. Codița Marmația a fost adăugată în secolul al
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463909785.html [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
actualelor ruine ale cetății, unde o noua tehnică arheologică nou inventată va aduce o lumină nouă. Să sperăm în toate minunile lumii și a faptului că așezarea nu este întocmai grecească, ci că ea s-a interpus unei altei localități traco-dacice, așa după cum am văzut că ar fi unele păreri. Plajă Vadu, astfel atestata de milenii ca fiind cea mai veche de pe malurile Mării Negre, reprezintă și începutul biosferei Deltei Dunării. Pentru ea nu există măsurători exacte... din numai ceea ce pot să
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1405087165.html [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
fie-n cale miei și lupi pui deopotrivă strigând sorții și lunii-n plin și morții-n gol poeți și oameni cod și rug lumini și gând în roua nopții 12 noiembrie 2014 notă: mied (miedar, 1583; mied, 1625; cuvântul traco-dacic, în formă grecizată, μέδος, înregistrat de Priscus Panites, în zona Banatului, cu prilejul soliei la Attila, în a. 448 - copie din prima jumătate a sec. X). Referință Bibliografică: mied și foc / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MIED ŞI FOC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1415823169.html [Corola-blog/BlogPost/379365_a_380694]
-
de români). Majoritatea istoricilor au argumentat originea dacă a costobocilor, dar unii consideră că originea acestui trib din nordul Daciei Române este incertă. Există și opinii privind o origine germanica/gotica, sau o origine sarmato-scitică sau o origine slavă. Caracterul traco-dacic al costobocilor este sigur și după Mullenhoff, care afirma că costobocii nu sunt slavi deoarece în acea perioadă (sec. ÎI e.n.) slavii nu se aflau în acea zonă. Costobocii sunt creatori culturii Lipită, o cultură atestata arheologic care este prin
Costoboci () [Corola-website/Science/299920_a_301249]
-
județul Bacău. În română veche „frânc”, „frâncu” însemna „occidental”, „frânc”. Etimologia „francea”-„vrancea” este probabilă, mai ales având în vedere vecinătatea zonei Vrancea cu zona populată în evul mediu de sași. Potrivit lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, originea numelui "Vrancea" ar fi traco-dacică și ar proveni de la cuvântul "vrana", care se traduce că "pădure" sau "munte", ori poate de la cuvântul sanscrit "vran" („munte”). este cuprins între coordonatele geografice 45°23’ și 46°11’ latitudine nordică și 26°23’ și 27°32’ longitudine estică
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
o vedere susținută de Kahrstedt.Aceste nume comune,elemente carp "apare frecvent în dacice și tracice toponime și nume de persoane.Dar nu există un consens că aceste grupuri sunt, de fapt, Carpi. Bichir sugerează că acestea au fost triburile traco-dacice îndepărtată legate de carpii. Potrivit lui Ptolemeu Geographia (cca publicat 140), carpii au ocupat o regiune între râul Hierasus (Siret) și răul Porata (Prut) (de exemplu, Principatului Moldovei). Acest lucru a fost în afara "Dacia propriu", astfel cum este definită de Ptolemeu
Carpi () [Corola-website/Science/297407_a_298736]
-
următoare. Prin substrat, atunci când este cunoscut, se pot explica unele particularități ale limbii noi, însă nu orice fenomen de limbă neexplicat și inexplicabil trebuie neapărat raportat la substrat. În cazul limbii române se vorbește despre un substrat dacic (geto-dacic sau traco-dacic). În studierea acestuia se remarcă lucrările lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ovid Densusianu, Alexandru Philippide, Theodor Capidan, Sextil Pușcariu și ale lui Alexandru Rosetti, I.I. Rusu și Grigore Brâncuș. La acestea se adaugă cele ale lingviștilor străini Johann Thunmann, Jernej Kopitar
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
doar adolescent, a părăsit acea zonă de frontieră, în timpul unei invazii barbare și s-a refugiat la Constantinopol, unde a intrat în armată. El a sosit la Constantinopol chiar în perioada în care împăratul Leon I (el însuși de origine traco-dacică) organiza un nou corp de gardă a palatului imperial - "Excubitorii", un corp de elită numărând 300 oameni. Impresionând prin robustețea și îndemânarea sa, deși foarte tânăr, Iustin a fost primit în rândurile acestui corp de elită. Avansând în mod constant
Iustin I (împărat) () [Corola-website/Science/306612_a_307941]
-
în 1969 iar capacitățile de producție vor intra pe rând în funcțiune între 1972-1975. În 1970 este inaugurată Fabrica de Nutrețuri Combinate. În 1972 Turnu-Severin devine municipiu. Sublinierea identității naționaliste în ideologia comunistă a anilor ‘70, clădită pe baza anteriorității traco-dacice, opusă latinității occidentale "cotropitoare", adaugă la numele Severinului cu ocazia împlinirii a 2050 de ani de atestare documentară și numele antic Drobeta. La 15 mai 1972, prin Decretul 197 al Consiliului de Stat, numele orașului devine Drobeta-Turnu Severin. La 16
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
de daco-romani, contribuind la etnogeneza românească(care demonstrează prezența cuvintelor de origine slavă din limba română), în timp ce la sud de Dunăre, slavii sunt cei care asimilează cea mai mare parte a populației romanice. -Vocabularul comun româno-albanez se datorează existenței substratului traco-dacic comun și a influenței culturalo-lingvistice a aromânilor autohtoni asupra albanezilor. -Gesta Hungarorum și Cronica lui Nestor, care îi menționează pe români, sunt izvoare demne de crezare, infirmând ipoteza teoriei roesleriene. Cronicari și istorici (p. 93-121). Argumentul "a silentio", adus în contra
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
vietii materiale și spirituale de pe aceste meleaguri. Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului Tulcea au pus în lumina urme de locuire cu o vechime de cca. 110.000 ani, pe harta arheologică a județului putând ramarca vestigiile culturilor Hamangia, Gumelnița și traco-dacică, dar și ale cetăților geto-dacice și ale marilor construcții edilitare române. Comună Mihail Kogălniceanu este cunoscută, în special, datorită descoperirii pe acest teritoriu a celui mai bogat tezaur de monede tătărești din România, fapt ce atestă importantă economică și socială
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
Izei, iar la vest cu comuna Sarasău. Spre sud-vest se află lanțul vulcanic al munților Gutâi, acolo unde extravilanul municipiului se învecinează cu comunele Giulești, Ocna Șugatag. Site-ul web oficial al orașului menționează că originea numelui orașului este cuvântul traco-dacic "zeget", însemnând "cetate". Numele poate veni însă de la cuvântul maghiar „sziget”, pronunțat identic în românește, care înseamnă „insulă”, (orașul fiind înconjurat de ape-râurile Iza, Tisa și Ronișoara) sau de la numele rutenesc Sihot, cu care era desemnat acest loc de târg
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]