33 matches
-
care puteau legitima mai ușor teoriile protocroniste. Este folosit astăzi pentru a desemna această tendință de manieră generală, sensul putându-se extinde asupra unor fenomene similare din alte state. În mediul academic aceeași noțiune este denumită peiorativ și "dacomanie" sau "tracomanie". Lingvistul Dan Alexe o numește "dacopatie". Susținătorii curentului, însă, preferă să se autointituleze "dacologi", denunțând o ipotetică cenzură a „științei oficiale” și reclamând dreptul de a-și prezenta părerea și argumentele. Una dintre cauzele des invocate ale fenomenului este legată
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
unele cercuri politice. Garda de Fier, organizație de extremă dreaptă, cocheta mai ales cu ideea unei integrări a ceea ce se voia a fi, un mesaj zamolxian (adică dacic) în propria sa ideologie. Criticând fenomenul, Șerban Cioculescu introduce în 1941 termenul "tracomanie" pentru respectivele exagerări. Mircea Eliade, deși el însuși era sursă de inspirație pentru exagerări contemporane și ulterioare, relua termenul lui Cioculescu și vorbea de „un curent care, în expresiile lui cele mai extravagante, a meritat numele de «tracomanie»”. În 1974
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
1941 termenul "tracomanie" pentru respectivele exagerări. Mircea Eliade, deși el însuși era sursă de inspirație pentru exagerări contemporane și ulterioare, relua termenul lui Cioculescu și vorbea de „un curent care, în expresiile lui cele mai extravagante, a meritat numele de «tracomanie»”. În 1974 Edgar Papu publică în revista culturală "Secolul 20" un eseu intitulat „ul românesc”, susținând prioritatea cronologică românească în cazul unor inovații europene. Folosește ca exemple "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie", care ar fi anticipat literatura
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
motive serioase care îndreptățesc fixarea criticului în direcția estetică a lui E. Lovinescu: apărarea autonomiei esteticului, acceptarea, în esență, a ideii de sincronism și diferențiere, opțiunea pentru valorile modernității (în frunte cu Arghezi și Ion Barbu), atitudine consecvent ostilă față de tracomanie sau față de fenomenele iraționale din cultură ș.a. Îl desparte de mentorul „Sburătorului” în primul rând un „stil” de a face critică. C. este un foiletonist care nu mai vrea să fie un critic de direcție, cum fuseseră aproape toți criticii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
și printr-un dispreț față de Maiorescu. (Nu mai puțin și față de Caragiale și chiar de Arghezi.) Această generație a fost atrasă de „fondul nostru nelatin” revelat de Getica lui Pârvan, dar a ajuns la un exces, pe care-l numim „tracomanie” și care era în fond o apologie a barbariei. Cei din generația mea, care acceptând și asimilând ideea de conștiință tragică, ignorată în genere de părinții noștri, repudiam chietudinea și relativismul lor lipsite de simț metafizic, dar nu acceptam totodată
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
politicii național-comuniste. Agitația întreținută insistent de aceștia a făcut posibilă apariția și proliferarea altor forme de exces tradiționalist și de grandomanie autohtonizantă, din rândul cărora cea mai cunoscută, larg răspândită în zona studiilor istorice fidele doctrinei oficiale, a fost moda „tracomaniei”, numită astfel încă demult de Șerban Cioculescu, întrucât originea ei era destul de veche, putându-se fixa cel puțin în Dacia preistorică a lui Nicolae Densușianu. Dovediți primii în multe planuri ale creației culturale, românii ar fi fost deopotrivă precursori în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
sportivilor: Imnuri olimpice (1975), Sub semnul lui Hercule (1976). O altă serie, Dacica (1984), versifică războaiele daco-romane, originea dublă a românilor și pe cei care au exaltat-o, totul concurând la o „epopee națională în sonete”, relativ marcată de clișeele tracomaniei renăscute în anii ’70 și ’80. Cartea sonetului (1987) - o masivă istorie a genului, o suită de bune cărți în versuri pentru copii (Veverița de foc, 1967, Scarabeul sacru, 1979, Dicționar de omonime și de familii de cuvinte, ușor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
de literatură și în cenaclu. Foiletonistul a dus lupte acerbe contra rătăcirilor ideologice din perioada interbelică: „...născut polemist - fiu legitim al rațiunii, nota Vladimir Streinu 1 - el a stăvilit devenirile acelei idei de epocă, pe care însuși a numit-o tracomania”2. În demersul critic Șerban Cioculescu pune la contribuție latura erudită a personalității sale, simțul estetic și filologic, raționalismul de tip cartezian. „Totdeauna ferme - scrie Constantin Ciopraga - judecățile de valoare au la el un suport obiectiv, ridicându-se deasupra tranzitoriului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
eseuri, Ființa și spațiul (1992), dezvăluie preocuparea predilecta a autorului - hermeneutica spațiului. Muntele înflorit. Contribuție la o hermeneutica a imaginarului (1998) este o cercetare analitică a spațiului simbolic în mai multe texte alchimice de la sfârșitul Renașterii. Fără nici o tendință spre tracomanie, patru din cele cinci studii care compun volumul se referă la mitul magului Zalmoxis. Autorul evita, de asemenea, să caute configurații spațiale în spatele structurilor gândirii. Lumile răsturnate (2000), traducere în limba română a cărții Leș Mondes renversés, apărută la Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
înfățișarea hîrtiei, ele fuseseră scrise cu cîțiva ani în urmă, nouă fiind doar formula de „umanism getic”, introdusă printre rînduri, ici-colo, cu stiloul. Ce l-a determinat pe eminescologul bucureștean să le actualizeze atît de superficial? Cred că puseul de tracomanie care se resimte în climatul nostru cultural. Ce și-o fi zis dumnealui? Că dacă-și agrementează articolul cu „umanismul” „celor mai viteji dintre traci” (Herodot), „merge”, i se publică „urgent”! Din păcate, Gr.T. n-a ales prea bine destinatarul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Institutului de literatură și în cenaclu. Foiletonistul a dus lupte acerbe contra rătăcirilor ideologice din perioada interbelică: "...născut polemist - fiu legitim al rațiunii, nota Vladimir Streinu - el a stăvilit devenirile acelei idei de epocă, pe care însuși a numit-o tracomania" . În demersul critic Șerban Cioculescu pune la contribuție latura erudită a personalității sale, simțul estetic și filologic, raționalismul de tip cartezian. Totdeauna ferme - scrie Constantin Ciopraga - judecățile de valoare au la el un suport obiectiv, ridicându-se deasupra tranzitoriului prin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
acestor ctitori ai conștiinței naționale moderne să rămână accesibile mai degrabă specialiștilor. Este o lacună destul de gravă, care explică în bună măsură de ce și după prăbușirea regimului comunist continuă să prolifereze în spațiul public tot soiul de derive identitare, de la tracomanie la neo-pășunisme. Din fericire, mai există cercetători capabili să ne ofere, în „haine” editoriale moderne și riguroase, textele care ne lipsesc. Ioan Chindriș și Niculina Iacob, coautori ai mai multor ediții și cercetări dedicate iluminismului românesc, au pus recent la
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
Israel că sînt evreică. În România comunistă aveam prieteni evrei și neevrei, unii dintre ei erau căsătoriți cu evreice, dar în cercul în care mă învîrteam, în ziarele și revistele pe care le citeam, problema nu era menționată ca atare, tracomania aberantă cu care eram îndopați zi de zi ne făcea, dimpotrivă, alergici la orice exagerare a conotațiilor etnice; înjuram, solidar, evrei și neevrei, regimul care ne sugruma deopotrivă aspirațiile la o viață liberă, vindecată de minciună, duplicitate, constrîngeri și lipsuri
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
ale readucerii în atenție a Blajului îngenuncheat. Aș spune, în încheiere, că recuperarea acestei porțiuni însemnate din istoria noastră culturală întârzie nepermis de mult. Și, pe fondul de devergondaj cultural al momentului, această absență facilitează reapariția „dacismului” (mai corect spus: tracomaniei) și neo-protocronismului, care amintesc, halucinant, de întunericul ultimului deceniu ceaușist. Nu ne cultivăm adevărata natură - pe care tradiția blăjeană a marcat-o atât de fructuos -, dar facem loc imposturii „plăcuțelor de la Sinaia”, pe care s-ar afla, chipurile, 700 de
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
românesc, din care reținea ca valabilă doar componenta lui cea mai discutabilă, și anume bizantinismul. Ortodoxismul Gărzii de Fier va fi contribuit și el, desigur, într-o proporție însemnată, la acest asalt împotriva latinității, în deceniul premergător marii conflagrații mondiale. Tracomania se naște, fraudulos, acum, din neînțelegerea ori din instrumentalizarea sensului unor studii mai vechi sau mai noi, ca Perit-au dacii?, al lui Hasdeu (din 1860), Revolta fondului nostru nelatin , al lui Blaga (din 1921) sau chiar Getica lui Pârvan
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
Revolta fondului nostru nelatin , al lui Blaga (din 1921) sau chiar Getica lui Pârvan (din 1926). Totul, pe fondul unui asalt al extremei drepte asupra democrației, identificată - corect - cu spiritul latin. Nu altul este, din păcate, contextul cultural actual. Firește, tracomania nu mai are virulența din interbelic, nici suportul oficial din ultimul deceniu al dictaturii ceaușiste. Însă mass-media, în special televiziunea și mediile virtuale, asigură o difuziune grotescă unor „teorii” semidocte, care, dintr-un „patriotism” greșit înțeles (câteodată, și dintr-un
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
că un motiv serios pentru care autoritățile comuniste au ținut sub interdicție opera lui Herescu, chiar în anii în care o parte din exil era „recuperată” (fie și selectiv), l-a constituit însăși substanța acesteia, alcătuind un argument zdrobitor împotriva tracomaniei oficiale. Cum bine observă editorul, sub înfățișarea „cuminte” a unui clasicist, avem de-a face cu un savant militant, neîmpăcat cu condiția „urgisită” a latinismului în România modernă. Ediția profesorului Liviu Franga reunește cele trei volume capitale publicate de N.
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
a fost Maiorescu. Sigur, a discuta serios asemenea inepții este stupid, ele n-ar merita să fie menționate nici cu titlul de amuzament. Din nefericire însă ele se înscriu pe o linie situată la antipodul tradiției și interesului național: asemenea tracomaniei, teorie conform căreia aici, la noi în patrie, se află încă de acum vreo zece mii de ani centrul energetic al lumii, teorie conform căreia faptele cele mai glorioase ale istoriei s-au înfăptuit la noi în patrie - de ce întrebi, cum
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
Gheorghe Ceaușescu, sunt europeni prin origini, prin cultură (în care grund-ul european s-a regăsit mereu, în ciuda imixtiunilor în forță ale unor forma mentis dominatoare), prin aspirație. încercările de izolare a lui, justificate inclusiv prin pseudoteorii istorice, de genul tracomaniei propagate de comuniști, au fost sortite eșecului, generând, de fiecare dată, o voință și mai marcată de integrare, de reconectare la matrice. Dar ce înseamnă Europa și cum s-a născut conceptul definitoriu? Autorul, specialist în limbi clasice, apelează la
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
inspirat de la "Laszlo Rásonyi, un filolog ungur, care scrie în 1935 că Basarab este cuman sau mongol, nici el nu știe exact". Mai mult, Cazacu opinează că din pana lui Djuvara s-au desprins și alte "teorii elucubrante", exemplificând cu tracomania, care, spune universitarul, n-a început cu Iosif Constantin Drăgan, ci cu Nicolae Densușianu. "Teoriile „barbare“ au întotdeauna succes. Oamenii se plictisesc cu istoria tradițională. În Franța, în 1821, un individ a publicat o carte în care zicea că Napoleon
Scandal în lumea cărților: "Djuvara are teorii elucubrante" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/68555_a_69880]
-
cum antieuropenii consideră orice pas în direcția integrării noastre europene drept "o cucerire", "o îngenunchere" a noastră, cucerire al cărei prim act a fost crearea provinciei Dacia de către Traian. Cărturarul clujean este, în buna tradiție românească, un adversar ireductibil al tracomaniei, dar, ceea ce este firesc, un susținător al studiilor serioase de tracologie: Că se fac studii tracologice este foarte bine, chiar excelent, cât timp ele rămân la un nivel strict științific". După război și căderea României sub stăpânire bolșevică, lungă vreme
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
lungă vreme chestiunea n-a mai fost de actualitate, deoarece, conform postulatului istoric al lui Mihail Roller, slavii constituiau elementul fundamental în etnogeneza românilor. Când Nicolae Ceaușescu a adoptat național-comunismul, o formulă care trebuia să afirme "independența" sa față de Moscova, tracomania a revenit în actualitate. Revista "Săptămâna" patronată de Eugen Barbu a tipărit o serie de articole inspirate de Iosif Constantin Drăgan în care era proclamată originea noastră tracică. Apoi Iosif Constantin Drăgan în periodicul întemeiat și susținut de el, intitulat
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
susținut de el, intitulat programatic Noi, Tracii, publică articole în care tracii, adică noi românii, erau la originea tuturor evenimentelor importante ale istoriei omenirii, de pildă descoperirea Americii mult înainte de Columb sau construirea piramidelor egiptene. Ca și în perioada interbelică tracomania nu era o simplă nebunie a unor fanteziști, ci expresia culturală a unei politici care urmărea izolarea României și care, în vremea comunismului, fiind susținută de partid, devenise politică de stat. Ea face parte din ceea ce Adrian Marino numește "obstacolele
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
un nou tratat de istorie a României care trebuia să devină literă de lege pentru trecutul nostru; când volumul I care trata Antichitatea a sosit în corectură, autorii de capitole nu și-au recunoscut textele: acestea fuseseră modificate în sensul tracomaniei la secția de propagandă; spre cinstea specialiștilor în adevăratul sens al cuvântului, al academicianului Dionisie Pippidi, directorul Institutului de Arheologie, aceștia au refuzat să semneze textele modificate de activiștii PCR. Datorită atitudinii demne adoptate de Dionisie Pippidi și colaboratorii săi
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
Adrian Păunescu, continuându-și acțiunea antinațională cu care ne-a obișnuit de atâta amar de vreme, a organizat și moderat emisiuni de huliganism cultural la postul Realitatea TV susținând teoriile tracomane și conchizând că "istoria României trebuie rescrisă" în spiritul tracomaniei. Să nu uităm că Adrian Păunescu este un senator al PSD, ceea ce înseamnă că el conferă un gir oficial acestei imposturi. Atitudinea publică mai înainte pomenită a lui Adrian Marino este cu atât mai importantă, cu cât această "nebunie" tracomană
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]