10 matches
-
1899) a fost condamnat în 1952 la 25 de ani de detenție într-un lagăr de crecție prin muncă sub acuzația de colaboraționism. Satul Dubna a dat nume de referință pentru Republica Moldova precum ca: Nina Moscalu - este una din primele tractoriste din republică. Din 1962 a condus o echipă de mecanizare complexă a cultivării culturilor de cîmp, care obținea roade bogate în fiecare an. În 1971 Ninei Moscalu i s-a conferit titlul Eroul al Muncii Socialiste. În vara următoare, echipa
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
textilă, în orașe precum Cisnădie și Buhuși, unde populația de sex feminin a înregistrat un salt semnificativ. S-a ajuns astfel chiar la un fel de turism sexual, similar cu cel din anii de după 1990, din Făgăraș. Altele au ajuns tractoriste sau muncitoare în uzine, cum s-a întâmplat la Brașov, după etapa de reeducare din conacul medieval de la Budila. Acțiunea, deși desfășurată sub controlul Partidului Comunist, nu a avut un succes imediat. Sursele vremii arată că, în București, nu ar
Bordel () [Corola-website/Science/325167_a_326496]
-
dreptul la cutuma al spectatorului. Mohorâtă primăvară, care s-ar vrea și ea comedie, reda un anotimp cu „nopți de farmec pline” în care părinții deapănă, elegiac, „visuri de productie” în timp ce fiul se repede pe tarla să-și viziteze sora, tractorista, cu care dezbate prognoză la hectar, iar apoi inspectează satul, fluierând a jale.”" Ziarul "Adevărul" și ghidul „Adevărul TV” au fost distribuite la 29 mai 2009 împreună cu DVD-ul cu filmul "Primăvară bobocilor" care a fost inclus în seria „Mari
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
un băietan care o admira cum mînuiește tractorul. Dar pe copii cine îi va crește? întreabă altul. Femeile vor face copii și unele se vor ocupa doar cu creșterea lor... Cum adică? Fiecare va avea o muncă de făcut. Unele tractoriste, altele cu sapa, altele vor crește copii. Colectiv, adică toți au misiunile lor. Dar, Anica, părinții vor să aibă copilul lîngă ei. Care părinți? Oamenii nu se vor mai însura. Dar cum? La colectiv, n-am spus? Adică... se vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
toți flăcăii satului. Lumea este rea și întreabă fata în bășcălie: Anica, cu cine l-ai făcut? Cu tot satul, răspundea fata fără nici un fel de complex. Doar două fete din sat au urmat exemplul Anicăi și s-au făcut tractoriste. Cu comportament identic. Pe măsură ce se apropia sorocul, Anica era tot mai nervoasă, supărată pe lumea asta idioată, care nu se dădea la comunism. Abia se făceau întovărășirile, iar despre colhoz nici vorbă încă. Cînd a născut plodul, așa de tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
comunismul a produs o emanciparexe "„emancipare" a femeilor prin muncă, în sensul în care profesia era o componentă identitară fundamentală, cel puțin pentru primul stadiu. Individual, femeile nu au mai fost definite funcțional ca mame, soții, fiice, ci ca electriciene, tractoriste, juriste, medici, profesoare, țesătoare ș.a. Faptul de a fi soții, mame și membre ale familiei urma după identitatea profesională. Această emancipare a identității proprii față de bărbați a fost însă însoțită de dependența față de patriarhul absolut: statulxe "„stat". În a doua
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
tu? Și, la urma-urmelor, fetițele se joacă cu păpuși, tigăi și linguri, cu pernuțe și cearceafuri, iar nu cu avioane. Astea sunt numai pentru băieți. S-o crezi tu! Ce, astăzi nu sunt și inginere și aviatoare și șoferițe și tractoriste? Uite că sunt. Așa că, orice ai spune tu, am chef să mă joc cu avionul ăsta. E clar? Nu, nu e clar deloc. Și nici n-o să fie vreodată, că avionul acela e al meu. Și te rog să mi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
formele subtile ale rezistenței. A făcut ce știa el cel mai bine să facă. Ce făcea de mii și mii de ani, de când cu Miorița și Badea Alimoș. A făcut folclor, domnilor. Pe față, folclor d-ăla nou, cu Mița Tractorista și Bădița Betonistul, care ne-ndoctrina la propagandă că votează cincinalu’ și aduce irigațiile în casă... Dar pe dos ce-a făcut? Tot folclor a făcut, dar cu metafore adânci, cu dorul lui de eroi ideali, cu lupta în munți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o poză. Că te faci de rîs. Despre Radu Câmpeanu, altă ziaristă lasă mărturie, urme, ceva. „Eu trăgeam la sapă, la cucuruz, el trăgea ciubuc În prispa conacului.” Păcat că nu suflă o vorbă despre felul pervers În care viola tractoristele pe prispă și-i bătea cu cucuruzul pe culegătorii de bumbac. Și asta Încă de la vîrsta de cinci ani. Într-un interviu acordat României libere, Andrei Orheianu, de la Direcția Carte din Ministerul Culturii, răspunde-n doi timpi la Întrebarea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe mag, transcriam... Am făcut rost de un casetofon abia în '72. Aș putea să-i povestesc multe și mărunte despre reporterul socialist, care convorbea cu omul muncii, în fraze-șablon. Cu betonistul, cu oțelarul, cu minerul, cu excavatoristul, cu Ilenuța tractorista și cu Aurica turnătoarea. După "dezghețul" șaizecist, cenzura acceptase și dialogul cu scriitorul. Sigur că nu oricine accesa la microfon: cenzorii erau cu ochii în paișpe. Ia să se fi omis referința obligatorie la documentele de partid, la "teze". "Iordana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]