3 matches
-
sentiment de apartenență la o colectivitate supranațională și, prin intermediul internaționalismului proletar, poartă ideea unei misiuni specifice a proletariatului. Dizolvată în 1876, AIM este înlocuită în 1889 de Internaționala muncitorească socialistă, hotărât europeană și marxistă. Luptând împotriva curentelor anarhiste*, anarhico-sindicaliste și trade-unioniste, aceasta nu este decât o „confederație secundară de forțe naționale inițiale” (A. Kriegel), ce organizează întâlniri periodice în care se exprimă o dreaptă - social-democrația* germană de marxism ortodox -, o stângă - Jean Jaurès - și o extremă stângă - Lenin*, R. Luxemburg, A
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
iluzia apropierii de Palatul de iarnă. Această istorie simbolică se află de acum în spatele nostru. Prin conjuncția crizei ideologiilor totalizante și intrarea comunismului în sfera comunicării, specificitățile simbolisticii comuniste tind să dispară. SINDICALISM înainte de 1914, există patru modele sindicale. Modelul trade-unionist, apărut încă din anii 1830, în Marea Britanie, se bazează pe acțiunea revendicativă, organizată pe ramură profesională, cu dorința de a dobândi drepturi recunoscute de lege. Trade-Union Congress (TUC), apărut în 1868, decide în 1899 să se înzestreze cu o reprezentare
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
social democrate, cele comuniste oferă aspecte care le deosebesc net. Aceste trăsături specifice sînt: internaționalismul, organizarea și ideologia. Aceste trei aspecte sînt exterioare logicii naturale a lumii celor ce muncesc. După Lenin, ideologia spontană a clasei muncitoare este de tip "trade-unionistă"3. Mișcarea comunistă este deci rezultatul voluntarismului revoluționar al unui grup de militanți ai Partidului Muncitoresc Rus: bolșevicii. Am putut vedea că, în cazul partidelor muncitorești, acțiunea Internaționalei se conjuga cu cea a mișcării sindicale. În ceea ce privește partidele comuniste, Internaționala a
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]