436 matches
-
imperative; - răspunsurile să fie laconice, în termeni de da sau nu, cifre etc.; - volumul de informații vehiculat să fie rezonabil; - întrebările să nu solicite decât cunoștințele deținute de grup. Etape: - distribuirea rolurilor; - inițial există o ordine de luare a cuvântului: tradiționalistul, exuberantul, pesimistul, optimistul; - evoluția discuțiilor este influențată de evoluția fiecărui membru; - animatorul antrenează echitabil toți participanții, având grijă ca fiecare membru să-și păstreze și onoreze rolul pe care l-a primit; În concluzie, toate metodele imaginative (intuitive) menționate până
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și „timidă” temperamental, lasă suficient spațiu pozei incongruente. Nicolae Manolescu sesiza aici „un anumit aer de epocă [...] în atitudini și în limba încă nespecifică, impregnate de ecouri din Ioan Alexandru, Adrian Păunescu cel de atunci sau, mai general, din «noii tradiționaliști»”. Recuzita este păstrată în versurile din Viața și petrecerea (1969), Clar și singurătate (1972), în timp ce dicția se rafinează și își perfecționează originalitatea totuși minoră. În Viața și petrecerea poate fi găsit poemul modular Săptămâna firească, în șapte secvențe, probabil scrierea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
adoptarea constituției de la 1812 de către Cortesurile din Cádiz. Reînscăunarea lui Ferdinand al VII-lea a echivalat cu întoarcerea la absolutism, intercalată cu câteva perioade de liberalism. La moartea sa, în 1833, liberalii au sprijinit-o pe fiica sa Isabel, în timp ce tradiționaliștii s-au grupat în jurul fratelui regelui, Carlos. Reformele ce au urmărit să-i sustragă Bisericii dreptul la educație și să-i vândă bunurile (1834-1835) au inflamat situația. În acest context s-a dezvoltat un fel de presă confesională strâns legată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
afirma că „Homo Homini lupus“ (Omul este lup omului), căreia, Seneca (sec. I d.Chr.) îi va opune „Homo res sacra homini“ (Omul e ceva sfânt pentru om), pe care o practică medicii. Aceste concepții senzualiste, raționaliste, au stârnit reacții din partea tradiționaliștilor, spiritualiștilor etc. Medicina în înțelepciunea ei, a adoptat o poziție profitabil eclectică așa ca și în cazul filosofiei lui René Descartes (Cartesius 1596 - 1650). Acest filosof, matematician, fizician și enciclopedist este pasionat de medicină și biologie. El face disecții pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și dorința de sănătate este mai conștientizată. în acest secol se remarcă expansiunea învățământului, în contextul generalizării culturii în Europa, concomitent cu multitudinea bolilor, care pun la grea încercare populația și medicii. Au loc confruntări și căutări, apar novatori alături de tradiționaliști. între Renaștere și Secolul Luminilor, aparenta liniște a secolului de tranziție se clatină. Tradiționaliștii par mai siguri de Hippocrat, Galen și Avicena decât agitații căutători de nou. Chiar Facultatea de Medicină din Paris în conservatorismul său cultivat de clericii timpului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în contextul generalizării culturii în Europa, concomitent cu multitudinea bolilor, care pun la grea încercare populația și medicii. Au loc confruntări și căutări, apar novatori alături de tradiționaliști. între Renaștere și Secolul Luminilor, aparenta liniște a secolului de tranziție se clatină. Tradiționaliștii par mai siguri de Hippocrat, Galen și Avicena decât agitații căutători de nou. Chiar Facultatea de Medicină din Paris în conservatorismul său cultivat de clericii timpului, refuză tratamentul cu antimoniu, cu quinquina, respingând și teoria circulației sângelui. Dar tot mai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
concepția în secolul Luminilor. Hoffmann este medic, fiziolog și chimist. El studiază prin măsurători influxul nervos, tonusul țesuturilor vii, contracțiile, relaxările, dinamica neuro-musculară. Pentru el, viața nu este decât mișcare. în terapeutică susține tratamentul cu fier, împotriva lui Guy Patin tradiționalistul. Mișcarea susținută de Hoffmann e conexă cu spiritul secolului XVII, și despre el vom mai vorbi în secolul următor ce-l va prelua, când va publica tratatul: Medicina raționalis sistematica. Acești iatro-mecaniști au totuși un precursor care vine în sec
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Publicul francez nu descoperă textul original în integralitatea lui decât în 1822, când o trupă engleză, condusă de Penley, este invitată la Paris, la teatrul de la Porte Saint-Martin74. La premiera lui Othello, în engleză, scandalul este atât de mare, din partea tradiționaliștilor, încât provoacă manifestații intempestive și altercații între partizanii Clasicismului și partizanii Romantismului, reprimate cu severitate de o intervenție în forță a poliției 75. Actorii englezi, constrânși să anuleze spectacolele programate, dau atunci câteva reprezentații, într-o mică sală din strada
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
În Italia, intelectualii catolici au jucat un rol important În polemica anticomunistă. În viața culturală engleză, catolicul conservator și ursuz este o adevărată instituție: lui Hilaire Belloc și G.K. Chesterton le-au urmat Evelyn Waugh și Graham Greene. Dar dacă tradiționaliștii englezi se mulțumeau să deplângă lipsa de idei a vieții moderne sau s-o evite complet, un catolic francez ca François Mauriac nu putea scăpa de schimburile polemice cu stânga politică. După război, Mauriac s-a implicat durabil În viața
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la Silistra, lunar, din ianuarie 1934 până în februarie 1935. Este editată sub conducerea unui comitet, în cadrul bibliotecii liceului din localitate. Punându-se „în slujba talentului”, cu dorința de a umple un gol în „beletristica acestui oraș”, inițiatorii publicației se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
Muzeului Satului din București; operele literare inspirate din universul rural (Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu); Cultura română din prima jumătate a secolului al XX lea a fost dominată de confruntarea dintre două puncte de vedere: tradiționalismul; modernismul sau europenismul. Tradiționaliștii: acționau pentru descoperirea și punerea în valoare a specificului național și nu agreau influențele externe; reprezentanți: Lucian Blaga, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Mircea Vulcănescu; Europeniștii (Moderniștii): considerau că modelul pe care trebuia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]