KorAP: Find »[drukola/base=traducere & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...1703 >

42,555 matches

Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420

-mi ce scrie pe bila Arhanghelului și-n plus... portativul Y-ului, ține-n el taina cântecului... izvor de bucurie-ți doresc prin proba "întru bucurie". Poate-ți pare ciudat, dar icoana aceasta mă interesează, pentru că este un fel de traducere divină a sintagmei mele "am dat drumul la bilă", care se rostogolește-n interiorul meu pe atâtea scări pe care le găsesc în afara mea ca și cum. Anna: - De fapt, drumul la bilă a fost dat de Iisus omenirii, întru credință, iubire

DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1474111497.html [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814

mă pupă. Eu mă feresc și mă prefac somnoros în continuare. Teo, ca orice bărbat care a eșuat în îndeplinirea unei misiuni, merge să pârască pe vinovat șefului ierarhic, pentru a se dezvinovăți: - Buni, bibitu nani. Puși funte. Ceea ce în traducere liberă înseamnă: - Bunica, vezi că bunicul nu vrea să se trezească. L-am pupat pe frunte, dar degeaba. În privința apelativelor, Teo e o excepție. Până la el erau simetrice. De exemplu, Gabi la vremea ei ne-a spus, pentru o scurtă

ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677

standul ICR (nr.11, parter, pavilionul central), cu o reducere de 30%, alături de alte albume și cărți publicate de Editură Institutului Cultural Român și de revista Lettre Internaționale (ediția română). Pe langă lansări, programul include o prezentare a Atelierelor de traducere, organizate, în parteneriat, de Institutul Cultural Român și Centre Național du Livre din Franța, si o dezbatere organizată sub egida Lettre Internaționale, cu tema Umbră și urma că metafore ale identității. Programul ICR la Gaudeamus: Joi, 17 noiembrie 2016 - oră

Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
Ștefan Agopian, T.O. Bobe, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Mircea Cărtărescu, Ruxandra Cesereanu, Radu Cosașu, Caius Dobrescu, Filip Florian, Radu Pavel Gheo, Ioan Groșan, Florin Lăzărescu, O.Nimigean, Răzvan Petrescu, Simona Popescu, Cristian Teodorescu, Lucian Dan Teodorovici și Ion Vianu. Traducerile sunt semnate de Alistair Ian Blyth. Joi, 17 noiembrie 2016 - oră 17.00 (Standul ICR) Tratat de hermeneutica a sculpturii abstracte. Perspectiva endogena. Brâncuși - simbolismul hylesic de Matei Stîrcea-Crăciun, Editura Centrului de Cercetare, Promovare și Documentare „Constantin Brâncuși” în parteneriat

Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
un iscusit tipograf care stăpânea toate secretele meșteșugului sau un ctitor și organizator de tipografii, ci, în egală măsură, si un remarcabil editor.” (fragment din Prefață lucrării) Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 - oră 11.00 (Standul ICR) Prezentare a Atelierelor de traducere organizate de ICR în parteneriat cu Centre Naționale du Livre. Participa Bogdan Ghiu, traducător și publicist, Bogdan Popescu, director al Centrului Național al Cărții din cadrul ICR, bursieri ICR. Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 - oră 14.30 (Sală Cupola) Dezbatere cu tema

Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
Umbră și urma că metafore ale identității Întâlnire organizată sub egida revistei Lettre Internaționale Invitați: Teodor Baconschi și Marină Dumitrescu Moderator: Adrian Mihalache Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 oră 15.00 (Standul ICR) Singurătate gonflabilă (prozatori maghiari din Transilvania), antologie și traducere de Judit E. Ferencz Invitați: Judit E. Ferencz, George Volceanov Moderator: Simona Sora O antologie de proza contemporană maghiară în care sunt selectați scriitori din Transilvania care scriu în limba maghiară, realizată de Judit E. Ferencz, jurnalista la TVR. Volumul

Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
Corola-blog/BlogPost/359448_a_360777

Părinți cum au fost Sfântul Ioan Gură de Aur sau Vasile cel Mare. Partea a doua a volumului cuprinde câteva recenzii a unor cărți cu privire la tematica volumului: Împărtășirea continuă cu Sfintele Taine. Dosarul unei controverse, mărturiile Tradiției, studiu introductiv și traducere de diac. Ioan I. Ică jr. (Sibiu, 2006); Andre Scrima, Biserica Liturgică (București, 2005); Pr. Emil Cioară, Duhovnicul și Taina Spovedaniei în Biserica Ortodoxă (Oradea, 2007); Ieromonah Teofan Mada, Morală, Liturghie și Eshatologie la Sfântul Ioan Gură de Aur (Sibiu

STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stelian_gombos_0.html [Corola-blog/BlogPost/359448_a_360777]
Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291

anticariate și librării. - Vorbiți-ne vă rog și despre preocupările dvs. literare... - Ce să spun? Îmi place să scriu, vreau să scriu. Scriu. Proză, poeme, note filosofice, articole de dicționar, memorii, jurnale de călătorie, poezioare pentru copii, povești, studii lingvistice, traduceri din marii scriitori ai lumii, comentarii literare. Da, scriu. Am în lucru un nou volum de poezii, un altul de proză scurtă este aproape terminat si un al treilea, o cărțulie pentru copii, dulce si ușoară ca un joc ori

CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525

fi plagiat textul după un autor ungur neprecizat și poate inexistent, dramaturgul a avut succes abia târziu cu piesa jucată în țară la Cernăuți în 30 decembrie 1895 (n.r. nu 1985, cum a apărut eronat în cronica din VL), în traducerea germană a lui Adolf LAST, fiind prima piesă românească într-o limbă străină, pentru a se juca apoi la Berlin, Paris, Magdeburg sau Budapesta, în limba maghiară și germană. Lansarea din 1890 de la Iași a fost primită cu răceală, încât

NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047

precum au cvasi totalitate limbilor vorbite ale globului terestru. Politicul, în special cel educațional, ar trebui să-și asume omisiunea. Cu cine să faci îndrumătorul fonetic și tezaurul limbii când abia ajutorul extern a rezolvat un minim de programe de traducere rudimentar. Cu drept cuvânt nu mai avem o patrie de apărat nici din punct de vedere filologic. Au murit oare toți evreii care au contribuit efectiv la propășirea limbii și literaturii române? Nu cred că neaoși români s-ar încumeta

NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
mai mult de „educație”, cei 7 ani de-acasă nu educația ministerială care, cică, ar înlocui „învățământul”. Tocmai în țara care s-a autodenumit francofonă, dintr-odată o întreagă clasă de oameni „cultivabili, nu i-ași putea denumi culți” confundă traducerea unui cuvânt cu omonimul său românesc. Este vorba de „MIZERABIL” În română această expresie poate defini complet politrucul. În limba franceză cuvântul a fost folosit drept titlu al unei cunoscute opere literare și ar fi sinonim cu „sărmanul”. Jan Valjan

NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636

Acasa > Stihuri > Semne > POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI ( ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1270 din 23 iunie 2014 Toate Articolele Autorului BUBULINA A venit o noapte de octombrie Cu plâns pe buze Bubulina Ce plâns Cu tunetul antic al vieții Și a intrat

POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
Plecarea ta mă fărâmițează Ca mâna barbară o statuie Camera și reproducerile pe ziduri Erau în comă adâncă Numai perdelele se clătinau Ca și când se-nfiripa prin ele cineva Ca să îți dea un avertisment Referință Bibliografică: Poezie albaneză Milazim Krasniqi ( În traducerea lui Baki Ymeri) / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1270, Anul IV, 23 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului

POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383

cerut lui Macarie să-i scrie Cronica domniei pentru că îl socotea „cel mai vestit literat al țării”; stilul cronicii este strălucitor, „înalt”, adică isihast, cu cadențe speciale, chiar cu versuri, Macarie dovedindu-se astfel „primul poet din istoria literaturii române”; traducerea, la cererea lui Alexandru Lăpușneanu, din greacă în slavonă a codului de legi al lui Vlastares pe care l-a reorganizat în ordinea alfabetului slavon l-a dovedit pe Macarie a fi marele teolog al secolului XVI cu „rădăcini directe

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090

ciorna unei scrisori ample, rămasă în manuscris, Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae, apărută în 1812. Istorice: De originibus populorum Transyșvaniae, De unione trium nationum Transylvaniae, Hungaros ita describerem.Juridice:Rânduiala judecătorească de obște, Viena, 1787, este o traducere, Codul penal,Liov, 1807, Codul civil, Liov, 1812.Pedagogice: Carte trebuincioasă pentru dascălii școlilor de jos, probabil scrisă la Viena în 1786. Literare: Țiganiada sau Tabăra țiganilor, apărută la Iași în revista “Buciumul Român “, partea I-a apărută în 1875

IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619

13 august 2013 Toate Articolele Autorului Un mare (laborios, estet) sinolog al românilor este Constantin Lupeanu, cu aproape trei duzini de cărți de literatură și filosofie chineză, traduse și publicate în principalele edituri ale țării. Și-a început activitatea de traducere în anii revoluției culturale, o mișcare politică de anvergură, care trimitea flăcărilor tot ce nu aparținea muncitorilor, țăranilor și soldaților - o formulă pe măsura bunului plac al unor ideologi de extremă stânga. Constantin Lupeanu a tradus mai întâi cărți tolerate

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
frecventam biblioteca ARLUS, aflată pe lângă Biserica rusă. Se afla acolo un fond de carte bogat, cine știe de unde fuseseră confiscate cărți de mare valoare, ediții rare, unele vechi de secole. Citisem o carte care mă fascinase: „Din fluierul de jad”, traducere din limba germană de poetul Al Stamatiad. Citind poeziile acelea scrise cu sute de ani în urmă de poeți chinezi ca Li Bai, mă gândeam să învăț eu cumva limba chineză, să traduc direct din această limbă în limba română

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
toate strădaniile, ai în tine darul pentru activitatea diplomatică sau ești doar un funcționar slinos, șters. Diplomația este o esență a politicului. Pentru ambele meserii se cere cultură cât mai extinsă, deschidere către lume, darul selecției semnificantului, pasiune, iubire. Eu traducerile le-am făcut întotdeauna acasă, după programul oficial de lucru, ghidându-mă după deviza: „Nulla diae sine linea”. Munca zi după zi te cizelează, te îmbogățește. Când m-am oprit asupra unei cărți, am citit-o o dată și încă o dată

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
o dată și încă o dată, la repetarea lecturii dezmembrând textul, așa cum face mecanicul cu o mașinărie, încercând să înțeleg de ce autorul a scris într-un anume fel și nu în altul, încât să pot transpune în limba română cât mai exact. Traducerea literară nu este traducere mot-a-mot, ca la notariat, ci înțelegere și rescriere, o nouă creație. Doina DRĂGUȚ: Ai avut succes de public, cărțile au fost publicate în tiraj mare și ele se află la mai toate bibliotecile naționale, universitare, județene

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
la repetarea lecturii dezmembrând textul, așa cum face mecanicul cu o mașinărie, încercând să înțeleg de ce autorul a scris într-un anume fel și nu în altul, încât să pot transpune în limba română cât mai exact. Traducerea literară nu este traducere mot-a-mot, ca la notariat, ci înțelegere și rescriere, o nouă creație. Doina DRĂGUȚ: Ai avut succes de public, cărțile au fost publicate în tiraj mare și ele se află la mai toate bibliotecile naționale, universitare, județene. S-a scris despre

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
scrii o cronică. Și sinteza aceasta, și mai ales lucrarea mare în două volume, cu textele filosofice și comentariile lui Confucius, își așteaptă editorul pentru ediții de masă în zeci de mii de exemplare. Doina DRĂGUȚ: Ai vorbit doar de traduceri din chineză în română, dar din română în chineză, cu editare în China, nu te-ai preocupat? Interesul nostru, al românilor, pentru literatura și, într-un sens mai larg, pentru cultura chineză este dintre cele mai mari. Se poate spune

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
această cale. Și este aici locul să precizăm că soția mea mi-a fost de mare ajutor. Grație ei am tradus atât de repede și de bine. A fost o vreme când înscrierea, pe pagina de titlu a unei cărți: „Traducere din limba chineză de Mira și Constantin Lupeanu era un semn că este vorba despre o carte de valoare, era o marcă, un brand”. Doina DRĂGUȚ: Ești și scriitor, nu numai traducător, ai publicat, din câte știu, câteva romane originale

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
Ești și scriitor, nu numai traducător, ai publicat, din câte știu, câteva romane originale. Constantin LUPEANU: Am scris până acum șase romane și am publicat trei. Putem vorbi altă dată despre statutul meu de prozator? Putem relua discuția și în privința traducerilor, dar propun să ne oprim aici. Sunt multe de spus despre fiecare carte în parte, istoria achiziționării ei, acceptarea pentru traducere, găsirea editurii, primirea aprobărilor, inclusiv de la cenzură, care, de la organismul numit „Direcția presei”, s-a răspândit în toate editurile

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
romane și am publicat trei. Putem vorbi altă dată despre statutul meu de prozator? Putem relua discuția și în privința traducerilor, dar propun să ne oprim aici. Sunt multe de spus despre fiecare carte în parte, istoria achiziționării ei, acceptarea pentru traducere, găsirea editurii, primirea aprobărilor, inclusiv de la cenzură, care, de la organismul numit „Direcția presei”, s-a răspândit în toate editurile. Era la editură un tovarăș, care dacă zicea „Nu!” sau zicea să se topească o carte, era vai și-amar. Aventurile

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698

prezintă situația nefericită a propriei persoane, exprimarea directă a sentimentelor de durere și de tristețe provocate de dorul de Romă, de casă, de familie și de prieteni. Din bogată bibliografie în limba română a operelor lui Ovidiu,a comentariilor critice, traduceri,alegem: • Scrisori din exil, trad. Theodor Naum, București, 1957 • Artă iubirii, trad. Maria Valeria Petrescu, București, 1977 • Ovidiu Drimba, Ovidiu, poetul Romei și al Tomisului, București, 1966 • Nicolae Lascu, Ovidiu, omul și poetul, Cluj, 1971 • Nicolae Lascu, „Amintirea poetului Ovidiu

2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475319693.html [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]