745 matches
-
4 dimineața”. Un lucru curios întâlnit aici: poetul închină un text criticului M.N. Rusu (aflat și el în exil) și nu criticul scrie o exegeza despre poet, cum ar fi firesc. Același patriotism afirmat răspicat și o mare vigoare a tragismului în paralel cu diatriba pamfletara împotriva forțelor oculte care domină cu viclenie lumea și care și-au propus să imbecilizeze popoarele de bună credință. Un poem că Geneză reia tema cosmogonica dragă autorului și cu influențe care pornesc clar din
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
peste ani, am încercat să-i demonstrăm existența... dar poate că a fost o simplă operație chirurgicală de separare necesară, firească...efectuată în cea mai deplină stare de sterilizare cu ustensile moderne, sub anestezie completă.Dar atunci de unde durerea mută, tragismul acesta senin, mioritic, pe care îl încerc de câte ori te văd ? Și am știut de ce: cred că același sentiment împărtășești și tu, Dinu ... Nu aveam curajul nici să îți spun că nu mai vreau să te văd, că îmi încurci firul
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1456635783.html [Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096]
-
premiera din 3 februarie 1890 dezbateri aprinse în presă. Structura clasică a operei lui Caragiale capătă în Năpasta- ultima piesă de teatru pe care a scris-o, o expresie de o monumentală claritate. Față de profilul grotesc al tipurilor din comedii, tragismul sobru al acestei drame ne dezvăluie coloanele unei construcții în care pasiunile se supun ferme principiilor morale imanente. Simplă și intensă, piesa este o dramă psihologică, o poveste cu final moralizator în care personajul principal este ideea de dreptate, văzută
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile mele“.(Cartea lui Iov). Întregul fond liric este dominat de un spirit interogativ, care filtrează medierea paralelismului gândirii gândurilor la temperatura travaliului re/creator. În opoziție cu tragismul lumii exterioare, poeta caută răspunsuri, certitudini lămuritoare. Gândurile „slăbite“ sunt întrebate sub presiunea imaginarului: „cum să opresc timpul acesta /ce curge haotic? Să-ți pot strecura printre gene/o mângâiere /un cântec, /un cuvânt, /ca o lumină adâncă, / frumos să
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
mai mari nenorociri care l-au urmărit în întreaga sa existență. Desigur că umorul și ironia sunt la ele acasă, ca în toate celelalte scrieri ale lui Constantin T. Ciubotaru, dar, de această dată, râsul este unul amar, produs de tragismul existenței umane într-o societate din care lipsesc înțelegerea, armonia, libertatea. Fără a fi predominant, comicul, în primul rând de limbaj (realizat prin calambur, ligamente, încălcări ale normelor lingvistice evidențiind agramatismul unora, folosirea eronată a unor maxime latinești, schimbări spectaculoase
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
vârâte în mânecile unui paltonaș cam subțirel. Venea repegiar, în fuga măruntă și săltăreață a picioarelor înghețate, căci era numai în ghete și era zăpadă și viscol mare...” A patra etapă, boala și anii de agonie, a fost de un tragism inimaginabil. Unii prieteni l-au părăsit, alții s-au înghesuit să intre în viața lui cu bocancii. În anul 1884, la Iași, îl vizitează Vlahuță și N. Petrașcu. Poetul le pare ca un Icar prăbușit din înălțimi. „...l-am găsit
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
și cu oameni de știință că George Emil Palade, pentru asiduitatea studiului, a documentarii...” (ibid. p. 158, 167) Poetul, eseistul și jurnalistul Lucian Hetco-redactorul șef al revistei Agero - Stuttgart - Germania, consemna la rându-i: „Având conștiința nemărginirii, a eternității, a tragismului intelectualului român, operă lui Artur Silvestri-și nu mă refer aici doar la cartea scrisă, ci în special la faptă Omului Mare ce a fost-nu mai este astăzi nici tainica și nicidecum ascunsă, ori de factură dizidenta, ci este de
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
vechi sau mai noi întâmplări, acesta este subiectul cărții de față. Autorul ține să-și explice totul, sub pelerina retoricei întrebări: altfel cum? Un stil autopersiflant cât cuprinde, bagatelizându-și trăirile și sentimentele sub masca umorului care uneori ia aspectul tragismului existențial. De fapt, autorul, scăldat în sudoarea timidității, a autocontrolului și a pudorii, încearcă, măcar prin scris, să-și depășească firea, din spirit de frondă, evocând unele fapte pentru a se elibera de poverile propriilor erori, într-o vreme când
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
Neamului. Rădăcina numelui prin harul însușirii sale stimulează și semnifică: chemarea, alegerea, gândirea, simțirea, menirea, creația, împlinirea, desăvârșirea purtătorului în raportul său cu ordinea Creației, cu spiritualitatea Neamului și voința Atotcreatorului. Forța devenirii sale, a purtătorului de nume asumată în tragismul și iubirea ființială, concretizează genialitatea, autoritatea creației și a eroismului său spiritual în relația sa cu Dumnezeu și cu generațiile neîntrerupte, triumfătoare ale Neamului. Gradul de suferință și noblețea sufletească al credinței strămoșești a mărturisitorului înnobilează cultura împodobind chipul, aura
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
conștiințe curate, treze-spiritual, poate urca foarte repede pe catapeteasma sfântă a Neamului, ca un magistral monument. Lucrarea-Roman a lui Moș Ilarie Bichiș/ Călin Kasper, luminată de evenimentele copleșitoare ale celui mai dramatic secol XX din întreaga zbuciumată istorie universală, concretizează tragismul nostru național, programat și promovat de dușmanii străini, în colaborare cu vânzătorii de țară. Viața mărturisitorului Moș Ilarie, retrăită în povestirile spuse ardeleanului nostru Călin Kasper, care le reunește sub forma unui roman-istoric, prin voluminoasa documentare, prin fruntea nimbată a
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
trecând/ Prin șiruri, cu fulgeru-n mână./ În lături s-azvârle mulțimea păgână./ Căci Vodă o-mparte, cărare făcând, / Și-n urma-i se-ndeasă, cu vuiet curgând,/ oștirea română. Această sarcină uriașă, mult peste puterile omenești, plină de înălțare și de tragism, dă eroilor un destin prin care,în calea celor Aleși totul devine hiperbolic, potențat de mistica, care nu este altceva decât susținerea divină pentru a îndeplini un ideal creștin. Ne întoarcem iarăși la Coșbuc, care cu sensibilitatea lui poetică prinde
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
Ceea ce au comun barocul și manierismul (cu care barocul se și confundă inițial) este contrazicerea unității și armoniei Renașterii. Iregularul și dizarmonicul manierist se accentuează în perioada barocă, viziunea senină asupra vieții se surpă iremediabil și e înlocuită cu conștiința tragismului existenței. Dacă manierismul a fost prima ruptură de Renaștere, atunci barocul este ruptura deplină, utilizând un limbaj artistic total opus. Condițiile configuratoare ale apariției și evoluției barocului s-au creat pe fondul războaielor religioase, al opoziției dintre Reformă și Contrareformă
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
proiecta cât mai bine, anumite aspecte din realitate: sentimente, frământări, experiențe, toate acestea văzute din perspectiva umană, romanul creștin are menirea de a arăta cititorului că dincolo de experiența umană limitată este divinitatea. În fața confruntărilor cu durerea, cu zbaterile, cu marile tragisme ale umanității, ale societății - răspunsurile umane sunt limitate. Convingerea mea personală este că un scriitor, oricât ar fi de iscusit în a reda anumite stări sufletești sau evenimente, dacă exclude vocea lui Dumnezeu din scrierile sale, nu și-a atins
VARA ACEASTA, LIGIA SEMAN S-A DEDICAT FEMEILOR. INTERVIU CU SCRIITOAREA LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/Vara_aceasta_ligia_seman_s_a_dedicat_femeilor_interviu_cu_scriitoarea_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/344292_a_345621]
-
este reliefat de afirmația unei foste colege a acesteia: „Platonia nu poate fi hipnotizată, dar poate hipnotiza.” În final, ne dăm seama că toate celelalte personaje ale romanului au rolul de a completa imaginea fluidă, aproape ireală a acestei femei. Tragismul destinului ei reiese cu precădere din această imagine terifiantă de la sfârșitul cărții, ce pune în evidență drama profundă, chinul interior, suferința îndelungată trăite de eroină. Într-un astfel de context, faptele mărunte - „Înainte, Platonia zări deșertul căutării a ceea ce avea
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_platonia_o_carte_despre_intrebari_si_momente_hotaratoare_semnata_de_mirela_roznovea.html [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
în fraze clare și curate, în eficientul stil specific reporterilor de calitate. „Porționată” în capitole scurte, purtând titluri cu impact maxim, informația se succede în cascade care creează dependență, îndemnând la citirea mai departe: un text fluid. Deși sesizăm ades tragismul unor situații fără ieșire, atotprezentul umor relativizează impactul, punctând cu sare și piper și descrețind frunțile. Întregul volum e o mărturie de optimism și încredere în talentul înnăscut de supraviețuire al inimoșilor protagoniști. Nu-i de mirare că un irlandez
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ratiunea_de_a_fi_a_romanului_cu_doua_patrii_marturie_de_optimism_si_incredere_in_talentul_innascut_de_supravietuire.html [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
obez, Lili este prostituată, cele trei mătuși și-au sacrificat viața din dragoste pentru nepotul lor rămas fără părinți, iar amintirea sacrificiului le obligă să se agațe de viața tînărului, devenind astfel călăii lui. Textul are exact umorul, absurdul și tragismul regăsite și în viața de zi cu zi unde e imperios să știi să impui limite. Cătălina Pavel, l3 Aprilie 2011 www.cuvintelibere.ro * Regia: Eugen Făt Scenografia: Constantin Ciubotariu Distribuția:* Pompiliu - PAVEL BARTOȘ Vanda - DORINA LAZĂR Cesonia - RODICA MANDACHE
Natură moartă cu nepot obez by http://www.zilesinopti.ro/articole/846/natura-moarta-cu-nepot-obez [Corola-blog/BlogPost/99903_a_101195]
-
formă pentru amuzament ori pentru a uita de plictiseală. Totul trebuie luat în serios, totul se adresează sufletului, inimii și minții. “Funiile dragostei”se detașează prin acțiunea extrem de complexă și construită cu o migala deosebită, iar eroii trăiesc pe undeva, tragismul și curăția acelor cazuri tipice de martiri, întâlnite în special în perioada întemeierii creștinismului. Însăși Lia, rememorând clipele petrecute alături de cel ce ii fusese logodnic, ajunge la o concluzie cu valoare de verdict. “De fapt, numai pentru că el murise că
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Cnd_dragostea_si_iertarea_plamadesc_oameni_vii_purtnd_n_suflet_nesfrsite_comori.html [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
firesc pe Kio, katov, Hemmerlich, May spre revoluție. El nu acceptă posesiunea omului de către viață, ei impun posesiunea vieții de către om. În acest punc vital al concepției despre lume și societate se desparte malaraux de Nietzsche care avea doar conștiința tragismului destinului uman.La Malraux intervine speranța( L`Espoir va fi titlul symbolic al romanului dedicate tragediei războiului civil din Spania), nu numai speranța, încrederea în forța omului de a înfrunta destinul, și această încredere tonică nu-l va mai părăsi
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_conditia_umana_geografie_spirituala_a_umanitatii.html [Corola-blog/BlogPost/357860_a_359189]
-
este un procedeu pe care Melania Cuc l-a mai folosit în românele sale. Fantasticul real ar fi termenul în care se îmbină în chip armonios povestea autoarei. O fascinantă poveste în care filozofia de viață, îmbinata cu un anume tragism specific firilor creatoare, sensibile, înclinate spre esoterism, devin lesne destin implacabil. Eroina, “este proprietara de drept a unei arhive de codecsuri pentru care ar putea fi invidiata”. Sufletul locului își cheamă strămoșii. “Dacă zidurile acelea ar avea gură, ar spune
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
creatoare ca fiind unica și chiar submersa cale unificatoare de armonizare cu sine și cu Universul. Poemele Luminiței Cristina Petcu nu sunt pur filozofice, nu fac filozofie ci o aplică minunat... prin dogme de bun simț la propria experiență, fără tragism dar și fără ambițioasă ipocrizie. Eu cred, că am fi mulțumiți cu o fărâmă de iubire sau de glumă, fiindcă lumea mai râde și avem nevoie de râs ca de o victorie inutilă asupra nimicului și pot spune, eu sunt
ALTE SFERE SAU DESPRE POEZIA SCRISĂ DE LUMINIŢA CRISTINA PETCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Alte_sfere_sau_despre_poezia_scrisa_de_luminita_cristina_petcu.html [Corola-blog/BlogPost/360617_a_361946]
-
fiecare cântec, arzând făclie la ambele capete pentru neamul care a dat-o și ea i s-a dat! Aleanul muzicii s-a tupilat în ea, ca să se crucifice mesianic în armonii nebănuite pentru adevăratul cântec românesc al ei, unicul. Tragismul trecutului, cu ale sale vitregii, avea să sune în vocea ei doină, bocet, ciuleandră, dând de furcă adversităților de neam, lacome, blestemate, înfiorând zările întinse și pârâind în străfunduri oasele străbunilor... Nemurirea Mariei trebuiește apărată lângă Eminescu, în azurul veșniciei
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
o se rezervă lui Emil Cioran (1911-1995), filozof al realismului contemporan atât lui cât și nouă încă din păcate, numit de autorul Pentagon-ului: „cortina” care se ridică pentru a se vedea viața distorsionată, „gânditorul contradictoriu și ilogic” afluviat de tragismul viului flotant, fără fundament, „străjerul armoniei” indispus de a mai asculta absurdități și incapabil de a și le mai asuma, „pesimistul absolut” care, „injectat” parcă cu scepticismul generației sale cu tot, se resemnează liniștit în... renunțare. Și nu are dreptate
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
lui Dumnezeu și de a-L accepta ca Părinte Atotputernic și Atotbun, căruia să-i încredințăm în totalitate și întregime viața noastră. Doar în spațiul liturgic al Sfintelor Taine, fundamentată pe darurile acestora, viața morală este restauratoare, salvându-ne din tragismul păcatului, bolii și a morții. În perspectiva ortodoxă, viața morală la nivelul comunității înseamnă morala Bisericii, prin comunitate înțelegându-se adunarea euharistică. Formându-se în jurul Sfântului Potir, Biserica devine comunitatea divino-umană a celor care primind Sfânta Împărtășanie trăiesc experiența sensibilă
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449668.html [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
asupra întregii societăți. Părintele insista adeseori asupra unei legături mai strânse între Biserică și societate, pentru o mai amplă implicare a clericilor în viața celor pe care îi păstoresc, dincolo de ușile lăcașului sfânt, în evenimentele sociale și politice, al căror tragism s-a accentuat în timp tocmai datorită acestei absențe a prezenței divine în acțiunile omenești. Și pentru această realitate tristă, părintele aduce ca exemplu prima mineriadă de după anul 1989: „Dacă am fi ieșit noi, preoții, în față, acolo, minerii n-
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
Podul de piatră s-a dărîmat” O altă voce îi raspunde. O a treia sporește ritmul. Dar, dacă inversăm melodia, ritmul, tonalitatea ? Ar trebui să reamintesc aici și de “Frere Jacques”, dar mă opresc. Acest volum de poezie, de un tragism sublim, trebuie citit cu sufletul. Eugen Dorcescu este un maestru al detaliului fin, emoțional. Din tot / ce a / fost, / numai vidul / acela, / din zidul / de nord, / numai el nu / acceptă să piară, / numai el nu renunță / să fie.” Și încă
ELEGIILE DE LA BADHOFGASTEIN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elegiile_de_la_badhofgastein.html [Corola-blog/BlogPost/352124_a_353453]