79 matches
-
scriitură personală. Cu rezerva unor comparații deplasate (între criticii noștri și diferite... topmodele ori demimondene) de care autorul nu se poate debarasa, epistolarul lui Alexandru Mușina e o lectură pe alocuri captivantă. Teorie și critică literară, istoria mentalităților, polemică, bârfă transcarpatică: tot tacâmul.
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
și face Dragnea autostradă la Alexandria. Calculul nu se face așa. Eu, Guvernul, trebuie să-i rezolv problema celui mai mare exportator. Ca să-i duci produsul de aici în Europa, fie ne ducem prin Șerbia, prin Subcarpați, fie o facem transcarpatic".
Ioan Rus, despre autostrada lui Liviu Dragnea. Argumente pro și contra by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28125_a_29450]
-
automobile, cel mai mare exportator român sau între primii trei. Fie te duci de la Pitești spre Craiova, o iei în sud, intri în Serbia și te duci spre Europa, fie ne străduim pe viață și pe moarte să facem ceva transcarpatic, care este extrem de scump", a spus ministrul Transporturilor, Ioan Rus, la DC NEWS LIVE. Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a adăugat că "o autostradă are 70 de metri lățime. Pe toate traseele pe care ne-am gândit să se facă autostrăzi
Ioan Rus, ministrul TranSporturilor. Strategie națională de autostrăzi by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28127_a_29452]
-
evidență. Mutat de circa un an în Ucraina, acesta s-a alăturat separatiștilor proruși care luptă în estul Ucrainei. Csibi Bârnă, extremistul ungur,lupta de partea separatiștilor ruși, în estul Ucrainei, pentru autonomia maghiarilor dintr-o republică locală imaginara "Ruteana Transcarpatica". Acesta se declată fan al lui Vladimir Puțin și nu a abandonat lupta pentru autonomia Ținutului Secuiesc. "Vladimir Puțin este singurul care susține acest drept. Dacă te uiți și în retorica ungurilor, si in retorica Europei, si in retorica americanilor
Csibi Barna luptă alături de separatiștii proruși în estul Ucrainei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22151_a_23476]
-
fost incluse în Parcul Național Bucegi ce cuprinde o suprafață de 32 663 ha. Valorificarea turistică a Munților Bucegi și a Văii Prahovei a început să fie exploatată în secolul al XIX - lea, după construirea drumului și a căii ferate transcarpatice de pe cursul Valea Prahovei. Tot atunci s-au amenajat primele stațiuni: Sinaia, Bușteni și Poiana Țapului (azi cartier al Buștenilor). Accesibilitatea în regiune este asigurată și de alte drumuri naționale cum ar fi Câmpulung - Rucăr - Brașov, Predeal - Râșnov, șoseaua de pe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
atracție a unor stațiuni, în pofida resurselor turistice, conducând, adesea, la declinul unora dintre ele, cum sunt Borsec în Carpații Orientali și Moneasa în Munții Apuseni. Există sectoare de cale ferată ce străbat regiuni montane cu peisaje deosebite. Se remarcă traseele transcarpatice Gura Humorului - Ilva Mică, Onești - Ciceu, Câmpina - Brașov, Turnu Roșu - Cozia (Defileul Oltului) ș.a.. Cele mai solicitate destinații turistice, prin transportul pe calea ferată, sunt litoralul (în sezonul estival) și regiunea Valea Prahovei-Brașov, motiv pentru care, în perioadele de vacanță
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
plină metamorfoză. 5. 1. MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI Mișcarea migratorie, reprezentată de deplasările definitive, sezoniere și zilnice a prezentat însemnătate diferită de-a lungul diferitelor perioade istorice și până astăzi. aă Deplasările definitive Mișcările de populație care generau mari curenți transcarpatici în sec XVIII prin pasurile munților, au avut în regiunea văii Prahovei o amploare deosebită. Chiar orașul a fost populat în urma unei astfel de deplasări a mocanilor transilvăneni. Mai lesnicioase au fost deplasările din zona montană în zona subcarpatică și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fonduri pentru realizarea unui drum care să lege comună Moroieni de Moeciu de Jos, prin Munții Bucegi. Investiția s-ar ridică la 50 de milioane de euro și s-ar putea derula în 2014, cu termen de finalizare în 2017. Transcarpatica va fi noul drum care va lega Dâmbovița de Brașov. Acest drum ar scurtă considerabil drumul celor care vin din sudul României înspre munte, mai ales că DN 1 este tot timpul aglomerat, varianta fiind DN 71, Târgoviște- Pucioasa-Fieni-Moroieni. Transcarpatica
Transcarpatica, mai spectaculoasă decât Transfăgărășanul, începe să prindă contur by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/75865_a_77190]
-
Transcarpatica va fi noul drum care va lega Dâmbovița de Brașov. Acest drum ar scurtă considerabil drumul celor care vin din sudul României înspre munte, mai ales că DN 1 este tot timpul aglomerat, varianta fiind DN 71, Târgoviște- Pucioasa-Fieni-Moroieni. Transcarpatica va face legătura pe traseul: Moroeni - Zănoaga - Bolboci - Padina - Dudele - Moeciu de Sus - Moeciu de Jos și are ca obiective principale punerea în valoare a potențialului turistic și închiderea unui circuit turistic major (Platoul Bucegi - Bran - Brașov - Valea Prahovei - Platoul
Transcarpatica, mai spectaculoasă decât Transfăgărășanul, începe să prindă contur by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/75865_a_77190]
-
mai ușor la infrastructura pentru sporturile de iarnă și la activitățile de agrement. “Cea mai mare parte a drumului se situează în județul Dâmbovița,” a declarat, la întâlnirea de marți, de la Padina, presedintele CJD, Adrian Țuțuianu. Lungimea totală a drumului Transcarpatica va fi de circa 60 km, din care 39 în Dâmbovița și 21 în Brașov. Traseul drumului: din DN 71 către DN 73. În Dâmbovița, Moroeni, sat Glod - Cheile Coteanu - tronson DJ 714 existent, 31 km. Cheile Coteanu - Padina, tronson
Transcarpatica, mai spectaculoasă decât Transfăgărășanul, începe să prindă contur by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/75865_a_77190]
-
Colaborator Extern, colaborator extern Au mai rămas doar câteva zile până la deschiderea unui nou drum spectaculos românesc: TransBucegi. Drumul care ajunge până la Babele va fi inaugurat oficial la sfârșitul lunii august, iar în apropiere se pregătește proiectul Transcarpatica, informează site-ul transbucegi.ro. Eliza Cristina Cioacă Șoseaua TransBucegi (Dj713), cunoscută și sub numele de Drumul Babelor, este principalul drum de acces în Munții Bucegi și ajunge până în apropierea faimoaselor obiective turistice: Babele și Sfinxul. Drumul are o lungime
TransBucegi, un nou drum spectaculos ce va ajunge la Babele by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/75465_a_76790]
-
așadar, în ciuda titlului neutru, de o nouă ediție științifică a operei lui Ioan Budai-Deleanu, îmbogățită față de precedentele nu numai cu un aparat critic minuțios, ci și cu o serie de texte de interes pentru istoria literară, cum ar fi corespondența transcarpatică a scriitorului, cu cărturari și ierarhi din Moldova, dar și cea cu autoritățile imperiale. Apărând la o distanță atât de mică de ediția academică, se cade să comparăm sumarul ediției Chindriș - Iacob cu sumarul acesteia. Cele două nu sunt identice
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
Propunem ca discutarea și votarea problemelor menționate în cele 4 puncte de mai sus să fie realizate printr-un referendum național general și simultan pe întregul teritoriu al României, al Republicii Moldova, inclusiv raioanele de peste Nistru, a regiunilor Cernăuți, Odessa și Transcarpatica din Ucraina, precum și cu votul electronic al românilor din întreaga lume. „Așa să ne ajute Dumnezeu!” București, mai 2012 Senatul ACADEMIEI DACOROMÂNE -------------------------------------------------- FUNDATIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERA” (F.A.D.R.T.D.C.) este rezultatul unificării prin absorbție a FUNDAȚIEI TEMPUS, fondată
DECLARAŢIA-APEL “BASARABIA 200” de GEO STROE în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358457_a_359786]
-
completările ulterioare. ... ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. a. Geologie Masivul vulcanic Călimani se sprijină pe un fundament constituit din șisturi cristaline și formațiuni sedimentare mezozoice ce aparțin zonei cunoscută sub denumirea de cristalino-mezozoică, pe depozite ale flișului transcarpatic și formațiuni sedimentare miocene și pannoniene din Depresiunea Transilvaniei (Săndulescu, 1984). Masivul Călimani reprezintă cea mai voluminoasă și mai complexă arie vulcanică, nu numai ca parte a lanțului vulcanic Călimani-Gurghiu-Harghita, dar și din întreaga Românie. Datele de vârsta radiogenă K-
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
umană), a spațiilor publice și dezvoltarea de utilități turistice în zonele rurale de importanță turistică; ... 13. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice din zona montană (infrastructură pentru sporturi de iarnă, infrastructură turistică în zona montană înaltă - cabane, refugii, trasee turistice, drumurile transcarpatice Transfăgărășan, Transalpina, Transrarău), inclusiv adaptarea acestor infrastructuri la nevoile persoanelor cu dizabilități; ... 14. Dezvoltarea infrastructurii de agrement turistic (inclusiv a plajelor) din stațiunile turistice și din stațiunile balneare și balneoclimatice și adaptarea acestor infrastructuri la nevoile persoanelor cu dizabilități; ... 15
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
stat, Buget local Spații publice reabilitate în zonele rurale Peisaje culturale din zonele rurale protejate 13. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice din zona montană (infrastructurii pentru sporturi de iarnă, infrastructură turistică în zona montană înaltă - cabane, refugii, trasee turistice, drumurile transcarpatice Transfăgărășan, Transalpina, Transrarău), inclusiv adaptarea acestor infrastructuri la nevoile persoanelor cu dizabilități 2025 2035 MEAT, MDLPA, ADR APL, ONG- uri, Administrații, de arii protejate Programul de Investiții MEAT, Programe Regionale, Buget local Structuri turistice/drumuri transcarpatice realizate/ modernizate 14. Dezvoltarea infrastructurii
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
cabane, refugii, trasee turistice, drumurile transcarpatice Transfăgărășan, Transalpina, Transrarău), inclusiv adaptarea acestor infrastructuri la nevoile persoanelor cu dizabilități 2025 2035 MEAT, MDLPA, ADR APL, ONG- uri, Administrații, de arii protejate Programul de Investiții MEAT, Programe Regionale, Buget local Structuri turistice/drumuri transcarpatice realizate/ modernizate 14. Dezvoltarea infrastructurii de agrement turistic (inclusiv a plajelor) din stațiunile turistice și din stațiunile balneare și balneoclimatice și adaptarea acestor infrastructuri la nevoile persoanelor cu dizabilități 2025 2035 MEAT, ADR APL, firme private Programul de Investiții MEAT
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
Turiști/vizite către siturile/obiectivele care au beneficiat de sprijin MADR, APL, Grupuri locale de acțiune, MMAP 13. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice din zona montană (infrastructurii pentru sporturi de iarnă, infrastructură turistică în zona montană înaltă - cabane, refugii, trasee turistice, drumurile transcarpatice Transfăgărășan, Transalpina, Transrarău), inclusiv adaptarea acestor infrastructuri la nevoile persoanelor cu dizabilități Număr Număr obiective realizate/ modernizate Vizitatori care beneficiază de infrastructura dezvoltată/modernizată Obiective care au beneficiat de investiții MEAT, MTI, MDLPA, ADR 14. Dezvoltarea infrastructurii de agrement turistic (inclusiv
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
vorace. Este însă de subliniat că toată această sarabandă de proiecte, relative la soarta politică a Moldovei și Munteniei, inclusiv și cu deosebire independența și chiar unirea lor sub sceptrul unui singur prinț, precum și relația care se făcea cu românii transcarpatici, contribuiau la propensiunea recunoașterii conceptuale a particularității și individualității „problemei Principatelor”, adică a ceea ce se va numi „chestiunea română”. Este adevărat că în concepția diriguitorilor de atunci ai marilor puteri, cum am afirmat-o și cu alt prilej, chestiunea română
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noi în Munții Apuseni și Munții Făgăraș, în Muntenia de sud, poate și cele din unele regiuni din sudul Olteniei, reprezintă continuarea firească a unor așezări romane". Brătianu susține, sprijinit pe observațiile romanistului Gamillscheg, ideea întâlnirii a două curente, unul transcarpatic, mai vechi și mai conservator, și altul transdunărean, deschis influențelor pătrunse pe valea Dunării, întâlnire din care a rezultat limba română (această idee revine, la Brătianu, și în Tradiția...). Trebuie să subliniem din nou ușurința cu care circulau termenii veniți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cuprindea o suprafață întinsă, în principiu, teritoriile stăpânite anterior de cumani în stepa nord-pontică, titlul de "rex Cumaniae" înscris în titulatura regilor Ungariei se referea, de fapt, la teritoriile sudși est-carpatice efectiv dominate de aceștia. Dominația regalității ungare în teritoriile transcarpatice a fost asigurată (materializată) prin centrele fortificate preluate de la teutoni și altele construite ulterior, nuclee transalpine suficient de puternice pentru a controla formațiunile politice din această regiune. Acțiunile militare și eforturile spirituale ale călugărilor dominicani (predicatori), continuate apoi de ierarhia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tradiția romană și cea teologică spre cea românească tradițională. Pe baza bogatelor observații directe și a cercetărilor speciale întreprinse în majoritatea satelor basarabene și într-un însemnat număr de așezări românești aflate acum în Ucraina, în regiunea Cernăuți, în cea transcarpatică și în Odessa, C. produce multe dovezi care certifică vigoarea unor tradiții românești, în pofida tuturor vitregiilor pe care românii din spațiile acestea le-au îndurat, cele mai cumplite vizând ștergerea identității naționale. Autorul conchide că familia rămâne și în prezent
COLAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286327_a_287656]
-
Începuseră să emigreze masiv În Statele Unite, se Întreținea iluzia unei stări temporare, care va lua sfîrșit prin Întoarcerea celor plecați”. Nici chiar românii deveniți americani nu Încurajau emigrarea transatlantică a conaționalilor lor, fie că era vorba despre cei din ținuturile transcarpatice, fie că era vorba despre cei din România. Răspunzînd Îngrijorărilor celor din țară, ziarul America, din 15 februarie 1911, considera că „nu În America trebuie căutată pricina curgerii lumii spre ea, ci aci acasă! Căci aci-s lucrurile pe dos
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de dinainte de 1918 nu includea și țărănimea, situație neschimbată după Încheierea războiului și, mai ales, după adoptarea reformei agrare. Cei ce luau totuși drumul Americii din această țară proveneau din alte categorii sociale și aveau o altă pregătire față de țăranul transcarpatic. Faptul acesta se va repercuta asupra comunității românești din America, iar influențele, deși nu vor fi Întotdeauna pozitive, vor modifica atît compoziția socială a acestui grup etnic, cît și mentalitatea lui. Chiar dacă la un moment dat românii au ajuns a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
recunoașterea românilor ca a patra „națiune”, de aici decurgând drepturi istorice. În condițiile specifice din Imperiul Habsburgic, pătrunderea iluminismului a provocat o adevărată „Renaștere ardeleană”, cum a denumit-o D. Popovici. Izvorâte din iluminismul occidental, ideile propagatorilor acestuia în ținutul transcarpatic nu puteau fi atât de radicale ca ale celor ce le-au lansat în altă zonă a continentului. Preoți în majoritate, iluminiștii ardeleni nu aveau cum să practice un laicism ca acela voltairian, care viza distrugerea Bisericii („Écrasez l’infâme
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]